Oraşul cărăşean Oraviţa, cu o populaţie actuală de numai 12.500 de locuitori, este printre puţinele din România care găzduieşte nu mai puţin de şase muzee tematice, pragurile acestor aşezăminte culturale fiind trecute anul trecut de nu mai puţin de 11.000 de turişti.
În Oraviţa pot fi vizitate în prezent muzeele masoneriei, farmaciei montanistice, CFR, culturii, etnografic şi cel al monetăriei imperiale.
„La acest capitol al întoarcerii noastre obligatorii spre imaginea trecutului, cred că s-au făcut paşi importanţi încă de acum patru ani şi jumătate, când un proiect al Primăriei Oraviţa s-a pliat pe ideile noastre, în aşa fel încât am decis să rezolvăm problema cu istoria locului, şi anume, să organizăm muzee tematice, după modelul celui pe care îl aveam deja – Muzeul farmaciei, concretizat încă din 1993. Aşadar, vorbim de muzee tematice, însă în clădiri diferite, care au şi ele au istoria lor, fiind vechi, dar care se află pe lista naţională a patrimoniului”, a afirmat luni, pentru AGERPRES, omul de cultură Ionel Bota, directorul Teatrului Vechi „Mihai Eminescu” din Oraviţa.
Foto: (c) Paula Neamtu/AGERPRES
Până la ora actuală, se poate vorbi de înfiinţarea a şase muzee tematice la Oraviţa, începând cu cele două din clădirea Teatrului Vechi „Mihai Eminescu” din oraş, şi anume, un muzeu de istorie a culturii, care expune afişe vechi ale evenimentelor culturale, spectacolelor de muzică şi teatru, care s-au montat pe această scenă, colecţii de fotografie, de epocă, care reflectă momente importante din istoria clădirii. Cel de-al doilea muzeu este cel al masoneriei, având în vedere că, la ridicarea edificiului, cele două loji masonice care activau la vremea respectivă în Oraviţa au contribuit la construirea acestuia. Exponatele care pot fi vizionate în acest muzeu al masoneriei fac demonstraţia unei istorii foarte active. Aici pot fi găsite personalităţi ale oraşului, evenimente importante ce trimit oraşul spre istoria mai amplă a culturii europene, având ca lideri, coordonatori, personaje cu un rol important în concretizarea acestora, membri ai celor două loji masonice, Gluckhauf şi Kosmos.
Foto: (c) Primaria Oravita
Nu departe de Teatrul Vechi Mihai Eminescu din Oraviţa, se poate vizita, într-o altă clădire cu o valoare istorică deosebită, Muzeul de istorie a farmaciei montanistice. De asemenea, într-o clădire a cărei menţionare documentară este din 1763, se află Muzeul monetăriei imperiale. Pentru că la Ciclova Montană funcţiona, după 1811, o monetărie care emitea moneda cea mai ieftină, dar şi cea mai de circulaţie în fostul imperiu, moneda de aramă, folosind resursa de cupru de la minele din preajma oraşului Oraviţa. Muzeul este amenajat într-o clădire istorică, unde, la parter, în perioada interbelică a locuit unul dintre liderii Revoluţiei de la 4 noiembrie 1918 de la Oraviţa. Este vorba de juristul Mihail Gropşianu, care a locuit aici până în 1934, după care s-a mutat la Timişoara. Muzeul monetăriei cuprinde exponate ce ilustrează activitatea acestei instituţii, cu ecourile evoluţiei în timp a problemelor instituţiilor bancare şi de credit ce funcţionau în oraş, înainte sau după 1918, bănci care sunt înfiinţate aici sau filiale ale unor bănci din Europa.
Apoi, există un Muzeu al etnografiei, unde cu ajutorul Primăriei Oraviţa s-a reuşit, în fapt, salvarea clădirii vechii Primării, a Oraviţei Române, care a funcţionat până în 1951, când erau două habitate, respectiv, Oraviţa Română şi Oraviţa Montană.
„În Primăria fostei Oraviţa Română, pe care am reuşit să o salvăm, am amenajat un muzeu de etnografie cu exponate care reflectă, într-una din săli, evoluţiile ceramice, în zonă existând centre ceramice foarte puternice, să zic aşa, într-un triunghi – Anina – Sasca Montană – Oraviţa. Sigur, centrele sunt plasabile în satele din zonă. Vasele expuse acolo, obiectele tridimensionale au o istorie a lor. Cele mai vechi datează din 1773 şi s-au păstrat prin grija unor preoţi locali, de la Biserica din Oraviţa Montană, care au fost realizate în cadrul comunităţii de aromâni, care era una puternică. De altfel, chiar şi arhitectul Teatrului Vechi Mihai Eminescu din Oraviţa, Ion Niuni, era aromân”, explică Ionel Bota.
Printre cele mai interesante piese expuse se regăsesc şi câteva căni de băut apă, din lut, oferite soldaţilor şi ofiţerilor care la 3 august 1919, adică acum aproape o sută de ani, intrau oficial în Oraviţa, cu titlul de instauratori ai administraţiei româneşti, în Oraviţa.
Pentru Muzeul CFR-ului, administraţia locală din Oraviţa mai are de rezolvat problema spaţiilor, pentru a putea realiza o intrare adecvată a vizitatorilor. Practic, se doreşte organizarea unui circuit, însă la acest capitol încă există discuţii cu Regionala CFR. În principiu, muzeul este amenajat, cu excepţia câtorva piese tridimensionale, care nu sunt deocamdată expuse.
„Toate acestea cred că ne motivează să păstrăm şi calea ferată Oraviţa – Anina, prima cale ferată montană din România. Şi nu pentru că suntem noi, bănăţenii, orgolioşi, ci pentru că e parte dintr-o reţea feroviară mai mare. Calea ferată Oraviţa – Baziaş s-a inaugurat încă din anii 1854, iar calea ferată Oraviţa – Anina, în 1863. Eu mi-aş fi dorit să luăm întreaga clădire a Gării şi să putem restaura liftul, ale cărui piese mai există, la parterul clădirii, aceasta fiind prima gară cu lift din ţară”, precizează Ionel Bota.
Foto: (c) Paula Neamtu/AGERPRES
Doar pe parcursul anului trecut, muzeele din Oraviţa au fost vizitate de aproximativ 11 mii de turişti.
În fapt, oraşul Oraviţa, care are o populaţie la ora actuală de circa 12.500 de locuitori, mai deţine o serie de premiere în România. Pe lângă primul teatru, înfiinţat în anul 1817, aici există, printre altele, şi prima gară (cu lift), prima farmacie naturistă (1793), prima Şcoală Montanistică de Meserii (1729) sau prima expoziţie de industrie şi comerţ (în 1869). AGERPRES
