Tratamentele minim-invazive presupun tehnici mai blânde pentru organism, în comparație cu tratamentele chirurgicale clasice. Chirurgia laparoscopică și tratamentele intervenționale sunt metode moderne de tratament, care implică utilizarea unor instrumente speciale și efectuarea unor incizii de mici dimensiuni, astfel încât cicatricile rămase sunt insesizabile.
Iată care sunt beneficiile tratamentelor minim-invazive și cum pot fi tratate prin aceste metode cele mai frecvente afecțiuni ale copiilor.
Beneficiile tratamentelor minim-invazive
Tratamentele minim-invazive prezintă o serie de avantaje pentru pacient:
- Timp scurt de spitalizare
- Proceduri rapide
- Impact minim asupra țesuturilor
- Riscuri minime de complicații (infecții, hemoragii)
- Durere redusă
- Recuperare rapidă
- Lipsa cicatricilor sau cicatrici puțin sesizabile.
Iată care sunt cele mai folosite tratamente minim-invazive folosite în cazul copiilor.
Apendicectomia laparoscopică
Apendicele este un tub, o terminație a unei porțiuni din intestinul gros. Inflamația apendicelui poartă numele de apendicită acută și este o afecțiune care necesită intervenție chirurgicală urgentă, pentru îndepărtarea apendicelui. În lipsa tratamentului, apendicita se complică cu perforație și peritonită (inflamația membranei ce acoperă organele și peretele abdominal), care pune viața în pericol. Apendicita este o afecțiune foarte frecventă, mai ales în copilărie.
Apendicita este cauzată de un blocaj la nivelul apendicelui și se manifestă prin durere abdominală în partea inferioară dreaptă, greață, vărsături, febră, diaree, constipație, meteorism.
Chirurgia laparoscopică implică efectuarea de 3 incizii de mici dimensiuni. Prin aceste incizii medicul introduce instrumentele necesare îndepărtării apendicelui. Se utilizează un laparoscop – un tub prevăzut cu o sursă de lumină și o cameră video – pentru a ghida această procedură.
Embolizarea hemangiomului
Hemangiomul este o tumoră benignă, sub formă de pată sau excrescență de culoare roșie-brună. Aceasta poate apărea oriunde pe corp, dar este întâlnită mai ales la nivelul feței, scalpului și spatelui. Mulți copii se nasc cu această afecțiune sau o dezvoltă în primele săptămâni de viață. Hemangiomul dispare în mod normal de la sine până la vârsta de 10 ani.
Deși nu este o afecțiune periculoasă, o persoană care prezintă minim 5 hemangioame poate prezenta anumite complicații – răspândirea hemangioamelor la organe. În acest caz, tratamentul este absolut necesar, deoarece boala poate provoca decesul copilului.
Hemangiomul poate fi tratat minim-invaziv prin embolizare, procedură care presupune blocarea circulației sângelui la nivelul arterelor care alimentează tumora. Astfel, hemangiomul se va usca și va dispărea. Embolizarea unui hemangiom constă în efectuarea unei puncții (o incizie mică) la nivel inghinal și introducerea unor tuburi subțiri și flexibile (catetere) în artera femurală.
Deoarece toate vasele de sânge sunt interconectate, medicul poate avea acces la orice țesut din corp prin ghidarea tuburilor în vasele de sânge. Odată poziționate la nivelul arterelor respective, sunt injectate prin catetere anumite substanțe care blochează fluxul sangvin. Procedura este controlată cu ajutorul razelor X, prin utilizarea unui aparat numit angiograf.
Embolizarea varicocelului
Varicocelul este o dilatație (inflamație) a venelor spermatice de la nivelul testiculelor, iar această problemă apare mai frecvent la vârsta pubertății. Inflamația apare din cauza întoarcerii sângelui în aceste vene.
Varicocelul se manifestă prin durere sau disconfort la nivelul testiculului, mărirea în volum a testiculului și senzația de greutate la nivelul acestuia, mai accentuată după efort fizic. Varicocelul se poate complica la vârstă adultă, producând sterilitate.
Procedura de embolizare constă în blocarea venelor afectate cu ajutorul unor substanțe sau dispozitive și redirecționarea fluxului sangvin către venele sănătoase. Tehnica este aceeași ca și în cazul embolizării hemangiomului. Sub control radiologic, se introduc catetere pornind de la zona inghinală și se avansează până la venele afectate, unde se injectează substanțe speciale sau anumite dispozitive.
Tratamente pentru malformații cardiace congenitale
Malformațiile cardiace congenitale sunt defecte structurale înnăscute ale inimii, dezvoltate încă din viața intrauterină. Acestea se pot trata minim-invaziv tot prin tehnica cateterismului.
Închiderea percutană a unor defecte cardiace
Defectele cardiace sunt caracterizate de orificii (găuri) anormale în inimă. Defectul septal atrial/ventricular, foramen ovale patent, persistența de canal arterial se tratează prin montarea unor proteze care acoperă orificiile anormale. După ce cateterele au fost avansate până la inimă, medicul introduce prin ele dispozitive de tip umbreluță, care rămân fixate la nivelul orificiilor.
Tratarea percutană a coarctației de aortă
Coarctația de aortă reprezintă o îngustare a arterei aorte care pleacă de la inimă. Tratamentul minim-invaziv presupune dilatarea zonei îngustate cu ajutorul unui balonaș umflat la acest nivel sau prin montarea unui stent (dispozitiv cilindric gol). Astfel, circulația sangvină este normalizată.
Tratarea percutană a stenozei pulmonare
Stenoza pulmonară este o îngustare la nivelul arterei pulmonare sau ramurilor acesteia, vase care conectează inima de plămâni. Afecțiunea se poate trata intervențional prin dilatarea zonei îngustate cu ajutorul unui balon, stent sau alte dispozitive introduse pe calea cateterelor.
Așadar, afecțiunile frecvente ale copiilor pot fi tratate prin metode minim-invazive, care sunt mult mai ușor de suportat la această vârstă.
