V-ati gandit vreodata cum ar fi viata noastra de zi cu zi fara mijloacele de informare? Cum ar fi sa nu existe ziare, posturi de televiziune sau site-uri de stiri? Sa nu stim ce se intampla in timp real in tara noastra sau sa nu avem acces la stiri externe? Cu siguranta viata noastra ar fi mai inapoiata decat v-ati putea inchipui. Pentru a intelege acest lucru va propunem o incursiune in istoria aparitiei ziarului si formelor antice de mass-media.

Initial, oamenii au raspandit stirile prin viu grai, din gura in gura, iar pe masura ce limba a evoluat spre scris si alfabetizare – iar guvernele au jucat un rol mai mare in viata oamenilor – schimbul de informatii a devenit o necesitate. Cu toate acestea, raspandirea de stiri si informatii tiparite au presupus provocari semnificative. Cand fiecare informatie trebuia scrisa de mana, distribuirea in masa era imposibila.

Mass-media antica

Totusi, vechile civilizatii au distribuit stiri. In China, una dintre cele mai vechi forme de presa a fost cunoscuta sub numele de „tipao”. Este vorba despre foi de stiri, „rapoarte ale palatului sau buletine imperiale” distribuite de guvern si destinate birocratilor. Orice noutati destinate publicului larg puteau fi distribuite prin anunturi afisate – practic, predecesorii afiselor moderne.

In Roma antica, se publicau Acta Diurna (inca din anul 131 i.Hr.). Acestea erau jurnale zilnice sau foi de stiri, create de guvern, care contineau informatii pentru public: stiri politice, campanii militare, procese si executii. Au fost gravate mai intai in piatra sau metal; mai tarziu, au fost scrise de mana si distribuite sau citite cu voce tare in pietele publice de reprezentantii administratiei. Acta Diurna sunt considerate precursoare ale ziarului modern.

Desi atat romanii, cat si chinezii – precum si alte civilizatii antice – aveau forme timpurii de presa, acestea nu se califica ca ziare, deoarece nu puteau fi distribuite in masa.

Inventia tiparului a deschis calea ziarelor „adevarate”

Primele ziare adevarate au aparut dupa ce Johannes Gutenberg a introdus tiparul in lumea europeana in jurul anului 1440. Desi presele tipografice existau in estul Asiei de aproximativ doua secole, acestea nu au ajuns niciodata in Europa; in plus, versiunea lui Gutenberg a facut semnificativ mai rapida producerea in masa a documentelor. Pana in anul 1500, presele tipografice s-au raspandit in toata Europa, iar foile de stiri (sau cartile de stiri) erau distribuite in masa.

Primul ziar saptamanal a fost publicat in Germania de catre Johann Carolus in 1604. Numita „Relation aller Fürnemmen und gedenckwürdigen Historien”, publicatia indeplinea cele patru caracteristici ale unui ziar „adevarat”: accesibil publicului, publicat la un interval regulat (zilnic, saptamanal, lunar etc.), informatiile sunt actuale si acopera o varietate de subiecte (politica, evenimente, divertisment, sport etc.).

De interes:  Countdown (O aplicaţie de coşmar) – Banat FM

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.