România a obținut eliminarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a jalonului prin care trebuia să reducă deficitul de încasare de TVA (așa-numitul „gap de TVA”), potrivit informațiilor publicate în exclusivitate de Economedia. Ministerul Finanțelor confirmă oficial decizia, precizând că țara noastră a evitat astfel pierderea a până la 1 miliard de euro din granturile europene aferente anului 2026.

Un jalon cu miză financiară de peste un miliard de euro

Reducerea gap-ului de TVA cu 5 puncte procentuale, până la 31 decembrie 2024, era o condiție esențială în PNRR. Cum această țintă nu a fost atinsă, România risca pierderea fondurilor europene aferente. În încercarea de a o îndeplini, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a propus modificarea formulei de calcul a deficitului de încasare, prin includerea autoconsumului și eliminarea sumelor nerecuperabile din insolvențe – o metodă contabilă ce ar fi redus artificial gap-ul.

Tensiunile s-au amplificat în vară, când Comisia Europeană a anunțat că reducerea de 5 puncte procentuale ar urma să fie raportată la un gap revizuit de 30% din PIB, în loc de 34,9%, cât era baza inițială. Astfel, România ar fi trebuit să reducă aproape dublu deficitul de încasare. Autoritățile române au criticat această schimbare, afirmând că „nu pot reduce o țintă mișcătoare”.

JalonuI eliminat, dar problemele persistă

După negocieri tensionate la Bruxelles, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reușit să elimine complet acest jalon din noua versiune a PNRR renegociat.

„România a obținut acordul Comisiei Europene pentru înlocuirea jalonului privind reducerea GAP-ului de TVA și a evitat o pierdere de până la 1 miliard de euro din granturi, în 2026”, a confirmat Ministerul Finanțelor pentru Economedia.

Totuși, eliminarea jalonului nu înseamnă că problema a dispărut: România rămâne țara cu cel mai mare gap de TVA din Uniunea Europeană. Modificarea vizează doar evitarea sancțiunilor financiare pentru neîndeplinirea țintei, nu și rezolvarea cauzelor structurale ale evaziunii și neconformării fiscale.

Reformele care vin la schimb: ANAF, Vama și controale întărite

Potrivit documentului consultat de Economedia, în locul jalonului privind reducerea gap-ului, România și-a asumat o serie de reforme mai dure și mai măsurabile, menite să crească conformarea fiscală și eficiența colectării.

Printre noile angajamente se numără:

• Creșterea veniturilor fiscale cu cel puțin 2,5 puncte procentuale din PIB față de nivelul din 2019;

• Centralizarea funcțiilor de gestionare a riscurilor și reorganizarea ANAF, cu o unitate centrală ce va utiliza date din e-Factura, e-Transport și SAF-T prin intermediul unui nou depozit de date fiscale (CNIF);

• Introducerea KPI-urilor pentru funcțiile principale ale ANAF și un sistem de integritate bazat pe camere video purtate pe corp în zone sensibile (controlul mărfurilor, transport, HoReCa);

• Revizuirea legislației privind insolvențele, care va acorda ANAF un rol mai activ în planurile de restructurare și va limita abuzurile prin insolvențe repetate;

• Obligativitatea facturării electronice pentru toate tranzacțiile B2B și B2C și sancțiuni pentru neconformitate;

• Extinderea plăților electronice în toate sectoarele de comerț și servicii, inclusiv restaurante și baruri;

• Transparență publică: ANAF va publica semestrial structura gap-ului de TVA, date validate de INS și Ministerul Finanțelor, cu sprijinul Băncii Mondiale.

O sursă de înalt nivel din Comisia Europeană a confirmat pentru Economedia că jalonul a fost înlocuit cu „o alternativă mai bună”, respectiv „reforme legislative stricte pentru a consolida și mai mult conformitatea fiscală”.

Controversa „gemului de la bunica” și discuțiile despre autoconsum

Decizia vine în contextul unei dezbateri aprinse declanșate recent de președintele ANAF, Adrian Nica, care a declarat că „gemul pe care îl face bunica în casă” apare în calculele privind deficitul de TVA. Afirmația a fost interpretată de unii ca o intenție de a taxa produsele de uz propriu, stârnind reacții publice puternice.

ANAF a clarificat ulterior că nu intenționează taxarea autoconsumului, ci doar semnala faptul că autoconsumul neincluse în formula europeană umflă artificial deficitul de încasare al României. Cu alte cuvinte, o parte din „gap” nu reflectă evaziunea reală, ci modul de calcul impus la nivelul UE.

România scapă de penalizări, dar nu de presiunea fiscală

Prin eliminarea jalonului privind reducerea gap-ului de TVA, România a evitat o pierdere masivă de fonduri europene, însă și-a asumat o serie de măsuri mult mai stricte, orientate pe restructurarea instituțională și pe digitalizarea ANAF.

Rămâne de văzut dacă aceste reforme vor reuși să crească efectiv gradul de colectare fiscală și să reducă una dintre cele mai mari vulnerabilități economice ale țării: evaziunea fiscală pe TVA, estimată la peste o treime din potențialul total de încasare.

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, prezintă duminică, din SUA, mesajul emisarului special pentru parteneriate globale Paolo Zampolli.

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, care se află într-o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, prezintă într-un clip video, pe Facebook, un mesaj special pentru România de la unul dintre cei mai apropiaţi oameni ai preşedintelui Trump, emisarul special pentru parteneriate globale Paolo Zampolli, înregistrat chiar la reşedinţa sa din Washington DC.

”Am stabilit cu ocazia acestei vizite în Statele Unite o relaţie de caldǎ prietenie cu Paolo, care subliniazǎ în acest mesaj cǎ suntem cel mai important aliat din regiune în NATO, dar şi oportunitǎţile economice comune din energie sau în procesul de reconstrucţie a Ucrainei. Mulţumesc, Paolo, pentru uşa larg deschisǎ României!”, spune Nazare pe Facebook (VIDEO AICI).

Mesajul emisarului pentru români:

”Sunteţi cel mai important aliat NATO al nostru şi avem cele mai mari iniţiative NATO, împreună. Sunteţi amplasaţi într-o zonă extrem de importantă, mai ales pentru orice proces de pace care va fi realizat. Preşedintele nostru a făcut pace în Orientul Mijlociu, este incredibil. Acum, în curând va face pace între Ucraina şi Rusia şi apoi, din partea europeană, va exista acest mecanism de protecţie pentru Ucraina şi vecinii săi. Aşadat, datorită acestui fapt, România va avea un rol esenţial. Aveţi o energie bună şi ne place tipul vostru de energie. Domnule ministru, aveţi cheia casei, sunteţi oricând binevenit”, declară Paolo Zampolli.

Producătorul mărcilor Carpați și Snagov, fabricate în Germania pentru piața românească, se confruntă cu datorii fiscale uriașe. Retail Plus Services, compania care a readus pe piață celebrele branduri de țigări românești, a acumulat obligații către stat de 649,3 milioane lei, în principal din TVA și accize pentru țigări și băuturi alcoolice.

Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, societatea se află în portofoliul Administrației Fiscale pentru Contribuabili Mijlocii și, după ani de amânări și eșalonări la plată, a ajuns sub protecția concordatului preventiv, decizie dispusă de Tribunalul București pe 27 iunie 2025. Măsura suspendă pentru patru luni executările silite și lasă deschisă opțiunea unui plan de restructurare.

Datorii acumulate prin eșalonări succesive

Istoricul datoriilor Retail Plus Services începe în 2018, când compania a obținut primele eșalonări la plată, beneficiind inclusiv de facilitățile acordate în perioada pandemiei. Ani la rând, ANAF a aprobat noi reprogramări sau modificări, ceea ce a permis firmei să evite executarea silită.

În 2021, obligațiile principale erau de circa 15 milioane lei, plus dobânzi și penalități de 3,2 milioane. Însă în următorii ani, datoriile s-au majorat considerabil, mai ales din cauza accizelor neplătite.

Situația s-a complicat în 2024, când legislația fiscală a fost modificată, iar accizele nu au mai putut fi incluse în eșalonări. În consecință, ANAF a refuzat să reintroducă în planurile de plată sume de ordinul sutelor de milioane de lei.

În ianuarie 2025, Fiscul a anulat înlesnirile la plată pentru datorii de peste 351 milioane lei, la care s-au adăugat dobânzi și penalități de 23 milioane. O nouă cerere de reprogramare a fost aprobată doar parțial – pentru aproximativ 64 milioane lei – restul fiind considerate neeligibile.

Creștere a afacerilor, dar și pierderi

Paradoxal, firma și-a majorat veniturile în 2024, raportând o creștere a cifrei de afaceri cu 45%, până la 360 milioane lei. Totuși, rezultatul final a fost o pierdere de 28 milioane, mai mare decât în anul anterior. Numărul mediu de angajați a rămas extrem de redus – doar patru persoane.

Compania, administrată de Stelian Găvruș, produce la terți în Germania țigările Carpați și Snagov, iar în Bulgaria, tot prin contracte externe, băuturile spirtoase Unirea și Sankt Petersburg, comercializate în România prin distribuitori.

Patrimoniu aproape inexistent

Verificările ANAF în bazele de date ale ANCPI și DRPCIV au arătat că societatea nu deține bunuri imobile sau mobile proprii, cu excepția a trei autoturisme în leasing.

Datorii în creștere

Între ianuarie și iulie 2025, Retail Plus Services a mai acumulat obligații de circa 200 milioane lei, în special din accize, ceea ce a dus totalul la aproape 650 milioane lei.

Următoarele luni vor fi decisive pentru companie: concordatul preventiv îi oferă un răgaz pentru a negocia cu creditorii și pentru a încerca restructurarea datoriei. În caz contrar, riscul intrării în insolvență este iminent.