În 2013, după un an în funcția de premier al României, Victor Ponta anunța reluarea proiectului de exploatare auriferă la Roșia Montană, care data din 1997.

Planul nu a primit niciodată autorizație de mediu – exploatarea producând riscuri de contaminare a apelor din regiune cu cianuri, însă Victor Ponta era decis să bată palma cu Roșia Montană Gold Corporation, făcând un puternic lobby în acest sens. Negocierile au fost făcute cu ușile închise, dar informațiile venite din surse oficiale erau că firma străină vrea să investească în România 10 miliarde de euro. La schimb pentru extragerea a 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint, pe o perioadă de 20 de ani, din mina Roşia Montană unde se estimează că se află cele mai mari depozite de aur din Uniunea Europeană. Peste 3.000 de locuri de muncă erau promise românilor.

Localnicii din Roșia Montană nu au fost impresionați de sumă și de promisiunile creșterii nivelului de trai, cu atât mai mult cu cât viețile lor și ale copiilor lor ar fi fost puse în pericol, așa că au început protestele. Li s-au alăturat mai mulți activiști de mediu și în scurt timp, piața Victoriei era din nou plină de protestatari.

Furia românilor l-a urmărit pe Victor Ponta chiar și peste granițe. Mai mulți protestatari l-au așteptat la Londra, unde se afla într-o vizită oficială, și i-au înmânat o diplomă de merit pentru „revoltarea poporului”.

De interes:  Strategie în alb și negru - Ediția din 3 iulie 2021

Haosul a devenit complet în momentul în care au apărut grupuri de protestatari care militau pentru exploatarea zonei aurifere de la Roșia Montană, generând astfel noi conflicte.

Ponta continua negocierile în tot acest timp și căuta soluții. Firma cu acțiuni majoritare în Roșia Montană Gold Corporation, Gabriel Resources, care deține licența de exploatare din 1999, a cerut despăgubiri de peste 4,4 miliarde de dolari statului român pentru blocarea proiectului.

În favoarea RMGC, Ponta a decis iniţierea unui proiect de lege, „Legea Roșia Montană”, prin care RMGC primea automat toate avizele de mediu necesare. Dar, pe fondul protestelor din toamna anului 2013, ea a fost respinsă în Senat, apoi, în 2014, a ”căzut” şi în Camera Deputaţilor.

Ulterior, Ponta a găsit o altă portiţă, prin modificarea Legii Minelor. Astfel, tot în 2013, Guvernul a încercat să ofere o nouă şansă RMGC prin schimbarea radicală a legii.
Au votat pentru modificarea legii 109 deputaţi PSD şi 45 PNL, însă nici așa nu a fost întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată în noua formulă.

În fața jurnaliștilor, Ponta se ferea de întrebările incomode prin aroganță.

O altă negociere controversată a premierului Ponta a fost în cazul exploatării gazelor de șist.

Potrivit unui raport al Agenţiei Americane pentru Energie, România are rezerve de gaze de şist de circa 1.400 de miliarde de metri cubi.

Gigantul american Chevron și-a anunțat oficial intenţia de a exploata, iar premierul Ponta a bătut palma. Explorarea gazelor de șist a fost stabilită în trei perimetre din Vaslui, iar obţinerea avizelor a fost în timp record, potrivit Ministerului Mediului.

De interes:  Arme fabricate cu imprimanta 3D și contrabandă: descinderi în Timiș

Fracturarea hidraulică, metoda prin care se scot la suprafaţă gazele de şist, este considerată foarte poluantă. Lucrurile s-au mișcat atât de rapid încât protestatarii nu au mai avut timp să schimbe ceva.

Tot în șirul deciziilor politice controversate luate de Victor Ponta apare și semnarea memorandumului cu KazMunayGaz în ianuarie 2014.

EurActiv.ro a dezvăluit că Victor Ponta a fost luat în vizor de procurorii anticorupție, în 2016, după ce a semnat o hotărâre de guvern prin care a fost adoptată o înţelegere cu cei de la KazMunayGas, deși Curtea Constituţională s-a opus validării prin lege a memorandumului.

Procurorii au considerat suspecte vizitele dese ale lui Ponta în Turcia, dar și faptul că fostul premier folosea, în timpul acestor vizite, o cartelă telefonică turcească pentru convorbiri private, potrivit Euractiv.ro.

Memorandumul este consecința unor decizii politice în lanț, luate încă din anul 2000. Dinu Patriciu cumpăra rafinăria Petromidia de la stat cu bani puțini, cu condiția să răscumpere o datorie de peste 600 de milioane de dolari.

Între timp, Guvernul Năstase transformă creanța în obligațiuni, afacerea Rompetrol este preluată de KazMunaIGas, iar statul nu mai recuperează decât 70 de milioane de dolari. Guvernul Ponta închide procesul început de stat pentru recuperarea banilor, chiar prin semnătura premierului.

Cărarea bătătorită la sediul DNA l-a făcut pe fostul premier să dezvăluie, la trei ani de la finalizarea mandatului său de premier, că el a pus-o în funcția de procuror general pe Laura Codruța Kovesi, împreună cu Liviu Dragnea și Gabriel Oprea. Despre Ponta presa a dezvăluit că a participat la numeroase chefuri alături de procurorul general al României.

De interes:  A murit Actorul Ion Caramitru

Legat de relația lui Ponta cu Kovesi a vorbit chiar și mentorul său, Adrian Năstase. Dar nu în termeni laudativi, așa cum obișnuia să se exprime în anii de debut politic ai micului Titulescu.

„Între prima condamnare din 2012 si a doua condamnatre, deci dupa iesirea de la Jilava si cea din ian 2014, constat ca colegii mei de partid petreceau sărbătorile cu reprezentanții Statului Paralel și că organizau viitoarea structura a parchetelor, independent de ceea ce eu credeam ca ii afecteaza. Lucrul acesta mi se pare dureros. … Intrebare: Rezultă că Ponta era unul dintre participanții la acest proces. Adevărul e că nu-l mai recunosc în ultima vreme. Poate că nu l-am cunoscut suficient”, a afirma Năstase. 

După eșecul de la alegerile locale din 2020, cu noul său partid PRO România, Victor Ponta a anunțat că se retrage din viața politică. Nu a reușit să treacă nici măcar de pragul de 5%.
Acum oferă servicii de consultanță în Turcia și în Serbia, însă puțini sunt cei din jurul său care cred că Victor Ponta și-a pus ambiția de politician în cui. Sau că și-a schimbat năravul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.