Civilizaţiile antice ne-au lăsat drept moştenire o mulţime de taine şi mistere, unele dintre ele nu au fost elucidate şi continuă să ne fascineze.

Obeliscul neterminat, Egipt

Acest obelisc inițial a început să fie sculptat direct dintr-o stâncă, dar se pare că a început să se spargă. A fost lăsată în această stare, neterminată. Dimensiunea sa este pur și simplu uimitoare!

Cel mai mare obelisc pe care egiptenii antici l-au sculptat vreodată este cunoscut sub numele de… Obeliscul Neterminat. El poate fi vizitat, astăzi, exact în locul în care a început să fie prelucrat, cu mii de ani în urmă. O parte din obeliscul aflat în Egipt (lângă Aswan) a fost finisată, în vreme ce porțiunea de dedesubt a rămas atașată de roca mamă din care ar trebuit să fie extras.

Lungimea obeliscului trebuia să fie de aproape 37 de metri. Specialiștii estimează că un asemenea bloc de granit ar avea 1000-1200 de tone. S-ar putea crede, având în vedere aceste dimensiuni, că egiptenii au abandonat uriașul obelisc după ce fusese cioplit în bună parte din cauză că s-ar fi aflat în imposibilitatea de a-l transporta ori așeza în poziție normală, verticală. Însă o astfel de opinie nu poate fi întreținută decât printr-o gândire superficială.

De interes:  Accident după accident de la Timișoara până la Caransebeș

După o anevoioasă muncă de cioplire, pentru aducerea sa la forma dorită, blocul masiv de granit s-a fisurat. Opinia cea mai des întâlnită este că tocmai de aceea a fost abandonat. În momentul de față nu se poate spune, cu precizie, când a debutat activitatea de prelucrare blocului de granit și de separare a acestuia de roca mamă, dar se presupune că acest lucru s-a petrecut în epoca reginei Hatshepsut (din dinastia a XVIII-a).

Se pare, de asemenea, că meșterii pietrari nu au găsit, în altă parte, alt bloc de granit din care să poată fi obținut un obelisc de asemenea dimensiuni, cu o lungime de peste 36 de metri. Cu toată grija depusă anterior în finisarea sa, Obeliscul Neterminat a rămas în voia sorții, acoperit fiind de colbul mileniilor, până când a fost redescoperit, cu ani în urmă.

S-ar putea crede că vechii egipteni s-au folosit de dălți metalice, pentru a șlefui blocurile de granit, spre a le aduce la netezimea dorită. De fapt, ei utilizau bucăți de dolerit (rocă magmatică, cu o compoziție asemănătoare bazaltului), în acest scop. Doleritul este una dintre puținele roci mai dure decât granitul.

De interes:  La Mulţi Ani, Costel Busuioc! – Banat FM

Între experți, opiniile sunt împărțite: unii susțin că fisurarea blocului de granit a determinat abandonarea obeliscului, în vreme ce alții spun că motivul acesta nu ar fi fost suficient, dat fiind imensul volum de muncă ce fusese depus pentru a aduce obiectul în forma observabilă astăzi. Aceștia din urmă spun că motivul abandonarii ține de credințele și superstițiile egiptenilor antici.

Egiptenii aveau suficiente cunoștințe pentru a putea calcula greutatea unui bloc de granit de o asemenea lungime. Desigur, ei nici măcar n-ar fi început să sculpteze obeliscul, de n-ar fi avut certitudinea absolută că îl vor putea transporta și așeza în poziție verticală. Enigma este, însă, ce metodă ar fi folosit pentru a deplasa o asemenea sculptură colosală.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.