În afaceri, chiar şi acasă, dacă ai început de curând să te obişnuieşti cu munca remote, un workstation este o investiţie excelentă. Are putere mare de procesare, RAM suficient de mult pentru multitasking şi aplicaţii care rulează în paralel, stocare mult mai mai mare ca la un PC sau laptop, procesoare cu nuclee multiple, plăci grafice optimizate pentru funcţionare excelentă. Putem ataşa monitoare mai multe, la upgrade putem schimba aproape orice dorim şi putem investi într-o arhitectură cu performanţe mult mai bune.
Dar ce este până la urma acest workstation? La general vorbind, un workstation este un computer, un grup de computere, folosite de un singur utilizator pentru a realiza diverse sarcini. De exemplu, putem numi workstation şi un computer produs de Dell, HP sau alte firme, cu arhitectură mai puternică ce a fost conectat la o reţea mai mare, dar şi un computer foarte puternic pentru procesări eficiente şi rapide în domeniul profesional, academic. Descoperă un workstation Dell puternic și potrivit nevoilor tale de zi cu zi în munca de birou.
Unde se folosesc workstationurile, cum arată şi alte definiţii
De regulă, vom vedea un workstation în inginerie, arhitectură, la designerii grafici, la randare, în situaţii când e nevoie de procesare rapidă şi mult mai rapidă în cazul bazelor de date uriaşe. Istoric vorbind, workstationurile s-au dezvoltat la nivel tehnologic odată cu sistemul de operare UNIX şi pentru acelaşi tip de audienţă. Cei mai mari producători de workstation sunt Sun Microsystems, HP, DEL, IBM, dar şi Lenovo sau Dell.
Altă accepţie a termenului workstation este cea de computer individual legat la un computer mainframe. În mediul corporate sunt foarte multe astfel de workstationuri. Aici e vorba despre computere personale „ataşate” la un LAN pentru sharing de resurse de la computere mai mari. Au stocare proprie, aplicaţii proprii şi depind de LAN şi de resursele accesate. Chiar această definiţie a permis o distincţie clară la început între terminal şi display terminal sau „dumb” terminal.
Orice workstation are un monitor, ecran cu rezoluţie foarte mare, CPU multi-core, mai multe nuclee, RAM peste 8GB până la 64GB sau mai mult, suport reţea şi GUI. La interior vom găsi HDD şi SSD, însă s-ar putea să nu avem driveuri la variantele mai noi denumite „diskless”. Sistemele de operare de pe workstationuri sunt UNIX şi Windows.
Utilizare în cele mai importante domenii de activitate şi flexibilitate garantată
Termenul „workstation” a fost folosit prima dată de Xerox Corporation în 1981 când a lansat computerele Star. În loc de comenzi text apăreau iconurile la nivelul GUI-ului.
Workstationurile au început să fie folosite pe scară largă de către ingineri, cei care se ocupau de animaţii pe computer, de editorii video, de graficieni şi de cei din alte industrii şi din mediul academic.
Se mai numesc şi computere high-performance pentru că pot să ducă la îndeplinire şi să permită executarea unor sarcini complexe fără să încetinească sau să se restarteze. În funcţie de arhitectură şi de scenariul în care sunt folosite workstationurile pot fi utilizate şi individual, nu neapărat legate la LAN în anumite scenarii. Le vom vedea folosite frecvent pentru aplicaţii specializate, CAD, inginerie, calcule ştiinţifice.
Driveurile din workstationuri sunt configurate în aşa fel încât să rămâne sigure în caz că unul dintre driveuri are probleme şi cedează, datele nu se pierd, utilizatorul va continua să poată finaliza tot ce are de făcut.
