Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a prezentat planul de redresare financiară pentru societatea de termoficare locală Colterm.
Astfel, a fost agreat cu managementul companiei şi creditorii acesteia un concordat preventiv, pe parcursul căruia compania nu poate intra în insolvenţă sau executată silit.
Dominic Fritz a subliniat că doreşte redresarea companiei Colterm, iar trecerea pe folosirea biomasei drept combustibil nepoluant va fi cea mai benefică soluţie pentru viitor.
“Am spus că este ultima iarnă în care Colterm funcţionează de pe o zi pe alta. Colterm a dat bătăi de cap tuturor primarilor în ultimii 30 de ani şi vreau să fiu ultimul primar care are această bătaie de cap. Timişorenii trebuie să beneficieze de confort termic în case, de energie nepoluantă, iar cei care nu sunt în reţeaua Colterm nu mai trebuie să suporte costurile. Primul pas este curăţarea de datorii a Colterm”, spune Dominic Fritz.
În acest sens, s-a optat pentru concordatul preventiv, care reprezintă o înţelegere cu creditorii, validată de un judecător, pentru eşalonarea datoriilor în cadrul unui plan de reorganizare a companiei.
“În cadrul concordatului, creditorii nu pot declanşa insolvenţa companiei şi nu pot solicita executări silite, nici a Primăriei Timişoara, nici a activelor funcţionale ale Colterm. Abonaţii Colterm nu vor fi afectaţi de procedura de concordat preventiv sau de reorganizarea companiei, ci dimpotrivă. Odată cu evitarea riscului de insolvenţă, nu mai există pericolul ca activitatea companiei să fie oprită de executări silite pe conturi sau pe activele funcţionale ale Colterm”, a explicat Dominic Fritz.
Directorul Colterm, Emil Şerpe, a arătat că datoriile Colterm sunt de 310 milioane de lei, din care 123 de milioane sunt datorii vechi către bugetul de stat, 80 de milioane de lei sunt datorii istorice către furnizorul E.ON, 20 de milioane de lei către furnizorul de cărbune, iar 30 de milioane de lei reprezintă datorii către bănci, în timp ce Primăria Timişoarei are o datorie de 160 de milioane de lei la Colterm, care reprezintă pierderi induse, subvenţii şi altele.
În ianuarie au început deja testele pentru folosirea deşeurilor vegetale colectate în Timişoara la CET SUD, iar din februarie va deveni operaţional procesul. 10% din cărbunele folosit pentru producerea energiei va fi înlocuit cu biomasă.
Sursa: Realitatea de Timis
