Daca ți-aș spune ca cel care te-a înșelat, s-a înșelat, de fapt, pe el… M-ai crede?
Ca toate săgețile s-au întors inapoi cu o viteza infinit mai mare?! Săgeți otrăvitoare si îndreptate spre un suflet pur si răscolit de gheare ce au sfâșiat din carnea inimii.
Daca ți-aș spune ca cel care te-a mințit atata timp, s-a mințit, de fapt, singur … Uitându-si numele-n oglinda ce nu-l mai poate recunoaște in dimineți sau seri pătate in cuvinte.
Daca ți-aș spune ca cel care te-a părăsit, s-a părăsit, demult, pe el. Si poate ca e mai bine asa. Decat sa suferi in aceleași brațe ce au uitat sa te încălzească ieri.
Daca ti-as spune ca cel care ti-a zis mereu „Nu poti!” , isi striga in ecou a lui neputința? Tu l-ai lasat de multa vreme in spate. Si nu ți-ai mai întors privirea răpusa ferm de-a lui invidie?!
Daca ți-aș spune ca cel care te vorbește atât de mult si rau pe la spate, vorbește si mai mult despre el … căci nu ar zăbovi o clipa sa-si pună lacăt gurii atunci cand chipul tau il întâlnește pe al lui, in umbra?!
Daca ți-aș spune ca este ok sa fii si singur … nu e o drama si nici moartea fiintei. M-ai crede? Căci doar asa te poti descoperi pe tine, din miile de măști schimbate printre ani.
Daca ți-aș spune ca esti un om frumos … M-ai asculta? Sau te-ai uita grăbit in oglinda ce multe veacuri a păcălit atâtea trupuri?!
Daca ți-aș spune ca inca esti aici, in fiecare dimineata, trezit fiind de-aceleași raze. E o minune.
Ascunde-n suflet aceste randuri si nu uita de ele. Sa-ti reamintești mereu de tine in ceasuri negre si fara de glas.
Daca ți-aș spune… Dar mai bine tac! Atât de dulce imi doresc sa te ascult! 🙂
Citeste mai multe pe: