Pentru foarte mulţi oameni, a fi vegetarian înseamna mai mult decât un moft şi reprezintă un stil de viaţă. Cei care au renunţat sa se mai hrănească cu produse de origine animală o fac din motive religioase sau etice, legate de mediul înconjurător sau din motive de sănătate. De aceste persoane, şi nu numai, trebuie sa ţineţi seama atunci când aveţi un restaurant, cele mai importante mese având nevoie si de o (din ce în ce mai des invocata) alternativă vegetariană.

Spre deosebire de vegetarieni, cei care consumă carne au mai multă energie şi reuşesc să-şi acopere mult mai bine necesarul de vitamine.

Nutriţionistul Luminiţa Florea ne spune ce alimente putem alege ca să fim în formă.

“Vegetarienii au tendinţa de a consuma un procent mai mic de grăsimi (grăsimi saturate în special), dar cantităţi mai mari de fructe, legume, cereale integrale, oleaginoase, produse din soia şi fitonutrienţi decât non-vegetarienii.

Proteinele pot fi acoperite din fasole, mazăre, produse din soia, oleaginoase şi seminţe. Fructele şi legumele sunt surse bune de vitamina A şi C. Cerealele integrale sunt alimente bogate în fibre şi complex de vitamine B. Sursa de omega-3 este acoperită prin consumul de seminţe de in, oleaginoase şi ulei de soia. Legumele cu frunze verzi sunt alimentele vegetale care furnizează cea mai mare cantitate de calciu şi fier pentru vegetarieni: brocoli, varza chinezească, varza, pătrujelul, spanacul). Trebuie să acorde o atenţie deosebită la câţiva nutrienţi greu de acoperit de către o alimentaţie extrem de restrictiv-vegetariană, cum ar fi vitamina B12 şi vitamina D”, precizează nutriţionistul.

De interes:  La Mulţi Ani, Bob Dylan!

Persoanele care iubesc produsele animale au în dieta lor o sursă importantă de aminoacizi esenţiali şi reuşesc să-şi acopere mult mai uşor necesarul proteic zilnic. “Carnea este sursa ideală de fier, de vitamina B12 şi vitamina D, cu greu de egalat cu alimente de tip vegetal.

Proteinele intră în structura celulară de bază a organismului = carcasa; contribuie la alcătuirea enzimelor, hormonilor şi anticorpilor. Din punct de vedere al surselor de proteine pe care le avem într-o dietă echilibrată, acestea ar fi:

– carnea de pui, 20 g de proteine/ 100 g de carne;

– carnea de curcan, 30 g de proteine/ 100 g de carne;

– organele, 20 g de proteine/100 g;

– carnea roşie, aproximativ 20-25 g de proteine/ 100 g de carne;

– pestele, aproximativ 20 g de proteine/ 100 g de peste;

– oul, 8 g de proteine

– laptele, 3 g de proteine/ 100 ml lapte;

– brânzeturile, aproximativ 15/20 – 30 g de proteine/ 100 g de brânză (crescator, de la brânza dulce spre branza telemea măturată).

De interes:  Toti barbatii sunt la fel – Banat FM

– ciupercile, aproximativ 4 g de proteine/ 100 g;

– mazarea, aproximativ 4 g de proteine/ 100 g;

– fasolea boabe, aproximativ 9 g de proteine/ 100 g;

– lintea, 9 g de proteine/ 100 g;

– nautul, 6 g de proteine/ 100 g;

– cerealele, 10-12 g de proteine/ 100 g;

– orezul, 6-8 g de proteine/ 100 g;

– cartoful, 4 g de proteine/ 100 g;

– oleaginoasele, aproximativ 15-20 g de proteine/ 100 g

Un vegetarian este în esenţă o persoană care nu mănâncă carne sau produse de origine animală, dar tipurile de diete vegetariene pot varia foarte mult”, mai spune nutriţionistul de clinica ProVita pentru Gândul.

1. Veganii sau vegetarienii. Mănâncă doar alimente vegetale: fructe, legume, leguminoase (fasole uscată, mazăre, linte şi năut), cereale, seminţe şi oleaginoase.

2. Lacto-vegetarienii. Mănâncă alimente vegetale precum şi produse lactate de origine animal, cum ar fi laptele si brânza.

3. lacto-ovo-vegetarienii. Consumă alimente vegetale, produse lactate de origine animală şi ouă.

4. semi-vegetarienii. Nu mănâncă carne roşie, dar pot include în dieta lor carnea de pui sau fructele de mare alături de alimentele vegetale, produsele lactate şi ouă.

De interes:  ANTONIA lansează single-ul ”Touch Me”, o piesă cu un videoclip puternic și o imagine super sexy a artistei | Official Video – BANAT

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.