Locale
VIDEO Interviu EXPLOZIV cu un om din interiorul Romprest, la Culisele statului paralel. Ce a pățit din cauza unei fotografii cu Clotilde Armand – Detalii uluitoare
A. Alexandrescu – Mi-ați spus așa: Că pe lista din echipa dvs au fost introduși și oameni care de fapt nu lucrau la dvs, lucrau la alte instituții.
Angajată Romprest – Am avut de-a lungul timpului oameni care veneau și semnau condica de prezență la noi…
A. Alexandrescu – Dar de fapt nu lucrau cu dvs.
Angajată Romprest – Și plecau imediat la sediul central al PSD-ului.
A. Alexandrescu – Deci erau agajați la Romprest…
Angajată Romprest – Erau angajați la Romprest, ei nu făceau nimic…
A. Alexandrescu – Semnau condica la dvs. Luau banii de la dvs, dar făceau munca la PSD.
Angajată Romprest – Semnau condica la Romprest. Luau banii de la noi. Făceau munca la sediul central de pe Kiseleff al PSD.
A. Alexandrescu – Dar i-ați întrebat vreodată cum au ajuns să facă asta? Cine i-a trimis să facă acest lucru?
Angajată Romprest – Conducerea. Conducerea noastră. Și vreau să spun că odată cu diminuarea efectivului, cu plecarea oamenilor, eu am ajuns efectiv în imposibilitatea de a mă achita de sarcinile pe care noi trebuie să…
A. Alexandrescu – Ați ridicat această problemă conducerii? Le-ați spus că nu puteți să acoperiți toate străzile respective? Ce v-au spus?
Angajată Romprest – Da, le-am spus. Ba mai mult decât atât, mi-am permis să le spun că efectivul de oameni care trebuie repartizat pe punct de apel trebuie să fie direct proporțional cu numărul străzilor și cu perimetrul pe care îl au în lucru. Este o logică elementară. N-ai cum să dai 8 oameni pe o zonă atât de mare.
A. Alexandrescu – Și ce v-au spus?
Angajată Romprest – Am pus față în față situația. Am spus nu este normal ca pe o zonă atât de mare să-mi dai un efectiv atât de mic în raport cu altele… Că sunt și puncte de apel, altele, mai mici, poate o treime din cât este al nostru, și acolo sunt efective mai mari. Și știți ce mi-au răspuns? Da, dar tu știi cine stă acolo? Spre exemplu, în punctul ăla?
A. Alexandrescu – Și cine stătea acolo?
Angajată Romprest – Dracea. Eu nu știam cine era acest Dracea.
A. Alexandrescu – Deci la domnul Dracea se dădeau mai mulți muncitori…, lucrători care să facă curățenie, decât în zonele unde plătesc…
Angajată Romprest – Eu nu știam cine este domnul Dracea… Nu avem noi de unde să știm. Că pe mine dacă mă întrebați cum îi cheamă pe oamenii din subordine, șefii care sunt direct… așa. Dar pe cei care umplu sediile de la Poligrafiei nu avem de unde să-i cunoaștem pe aceia… Și eu am spus: păi cine e Dracea? Păi e acționar. La care eu am dat replica: Bine, bine, dar eu cred că e mult mai important să ținem cont de faptul că pe acea zonă centrală unde lucrez eu sunt instituțiile cele mai importante ale statului, âncepând de la Guvernul României, ambasade, ministere, și, de ce nu, primărița noastră.
A. Alexandrescu – Văd că o simpatizați pe doamna Clotilde Armand?
Angajată Romprest – O simpatizez, o cunosc pe doamna primăriță înainte de a deveni primar…
A. Alexandrescu – Cum ați cunoscut-o?
Angajată Romprest – Păi dacă eu dacă lucrez pe străzile respective…
A. Alexandrescu – V-ați întâlnit cu ea pe stradă…
Angajată Romprest – Mă întâlneam cu dumneaei pe străzi.
A. Alexandrescu – Doamna Florina, eu am intrat în posesia unor documente de la Primăria Sectorului 1 legat de programul pe care trebuie să-l execute angajații de la Romprest pe străzile din Sectorul 1. Și aș vrea să vă uitați la ele să-mi spuneți dacă sunt reale și dacă aceste lucrări se efectuează. Acesta este programul pe o singură zonă… Domnii de la Romprest declară niște lucrări.. O întreb pe doamna Florina cât din aceste lucrări sunt realizate în realitate.
Haideți să ne uităm. Avem aici Bulevardul Aviatorilor. Aici scrie așa: Măturat manual trotuare de luni până sămbătă… Se întâmplă acest lucru?
Angajată Romprest – Manual?
A. Alexandrescu – Da.
Angajată Romprest – Nu. Manual, pe Aviatorilor, noi facem doar întreținere. Da…
A. Alexandrescu – Adică ce înseamnă întreținere?
Angajată Romprest – Întreținere înseamnă vidanjarea coșurilor…
A. Alexandrescu – Adică curățați gunoiul din coșuri…
Angajată Romprest – Și dacă se găsește ceva la vedere accidental..
A. Alexandrescu – Deci nu se mătură cum trebuie…
Angajată Romprest – Nu.
A. Alexandrescu – Aleea Modrogan?
Angajată Romprest – Nu. Nu avem de luni până sâmbătă. Nu se mătură în fiecare zi. Parisul nu se mătură în fiecare zi, la schimbul 1. Noi facem întreținere.
A. Alexandrescu – Avem aici: Londra, Varșovia…
Angajată Romprest – Nu, doar întreținere.
A. Alexandrescu – Deci în niciun caz nu se mătură așa cum scrie în această fișă.
Angajată Romprest – Nu, nu.
A. Alexandrescu – Repet. Aceste fișe sunt depuse de cei de la romprest la prim sect 1 pentru decontarea acestor lucrări, carev iată ce se întâmplă cu ele… haideți să mergem mai departe.
Angajată Romprest – Dar și muncitorii vă pot confirma că ei nu mătură străzile respective.. ei știu ..în punctul de apel sunt scrise străzile pe care merg în fiecare zi, strada Roma, facem întreținere…
A. Alexandrescu – Deci nu măturat.
Angajată Romprest – Nu, noi la schimbul 1 nu facem
A. Alexandrescu – Uitați-vă dvs pe listă și spuneți-mi ce se face și ce nu.
Angajată Romprest – Asta nu se face, asta nu se face, asta da, de 3 ori pe săptămână,…
A. Alexandrescu – Deci, doamna Florina, pe scurt, ca să nu lungim discuția, aceste fișe sunt depuse la Primăria Sectorului 1.
Angajată Romprest – Deci, ce mă surprinde aici, dacă aș da acum un telefon unui muncitor, … că muncitorii sunt intsruiți.. străzile din acest sectror … sunt de două ori pe săptămână..
A. Alexandrescu – Deci în niciun caz în fiecare zi, așa cum scrie aici, deci conlcuzia este foarte clară.., această fișă depusă la primărie de Romprest… lucrările care apar în aceste fișe nu sunt reale.
Dumneavoastră aveți cunoștință cu ce declară Romprest la Primăria Sectorulu i1 și ce se realizează în realitate?
Angajată Romprest – Noi nu avem programul acela pe care îl aveți la dvs.
A. Alexandrescu – Ăsta e depus oficial.
Angajată Romprest – este depus oficial, dar noi lucrăm de pe alt program
A. Alexandrescu – Deci există și la condică și la pontaje două situații paralele.
Angajată Romprest – Deci nu avem parisul, londra, ..
A. Alexandrescu – deci dvs aveți de fapt o listă reală, iar la primărie este depusă o listă falsă
Angajată Romprest – Da
A. Alexandrescu – Spuneați mai devreme că o simpatizați pe doamna clotilde armand
Angajată Romprest – Eu o cunosc înainte de a deveni primar
A. Alexandrescu – Ați cunoscut-o pe stradă
Angajată Romprest – Păi dacă eu aveam oamenii pe străzile .. pe strada dumneai.. și am întâlnit-o în timp ce își îngrijea gazonul .. o văzusemm la tv, ne întâlneam cu dumneai pe stradă și am rămas impresionată cu câtă dragoste își îngrijea curtea
A. Alexandrescu – Doamna Florina, înainte să începem interviul, dvs mi-ați povestit că șefii dvs s-au supărat pentru că ați făcut o poză cu doamna Clotilde
Angajată Romprest – Da, având în vedere că ..
A. Alexandrescu – Haideți să povestim cum s-a întâmplat
Angajată Romprest – Da, da.
S-a întâmplat în iarnă când Romprestul a mai făcut o acțiune ca și acum, a lăsat gunoaiele pe străzi…
Era într-o sâmbătă ploioasă, eram pe strada doamnei Clotilde, și trecea mașina Romprestului, autoutilitara, trecea pe lângă munții de gunoi, eu eram cu echipa.. erau vreo trei oameni în toată zona… și doamna Clotilde le-a făcut semn să oprească, dar șoferii și încărcătorii nu știau cine este doamna .. Și văzând că nu oprește mașina, i-a depășit și i-a blocat. Și ei când au văzut tot nu realizau cine este doamna, și eu când am văzut zic: doamna primar! Doamna primar a întrebat: de ce treceți și nu luați nimic? De ce consumați carburantul degeaba? Și ei, sărăcuții, au spus: dacă așa am primit dispoziție să nu ridicăm nimic!
A. Alexandrescu – ce vă spuseseră șefii, doamnă?
Angajată Romprest – Să nu ridicăm.
A. Alexandrescu – De ce?
dar au trimis pe străzi mașinile ca să consume carburant, pe care desigur îl decontează..
Angajată Romprest – În speranța că poate găsim saci … că nu aveam voie să lăsăm saci inscripționați cu Romprest. Și erau 3 oameni pe toată zona, și vă închipuți câți saci scoteau oamenii aceia ca să poate umbla mașina numai după sacii de Romprest.
Și doamna primar era foarte necăjită și i-a luat pe muncitori și le-a spus : veniți să vedeți pe lângă ce grămadă ați trecut, eu eram în spatele vostru… De ce nu ați ridicat astea? Nu avem voie, doamnă, să ridicăm. Astea sunt dispozițiile. Doamna mi-a mai spus că nu e supărată pe noi, pe angajați, pentru că ne urmărește de foarte mult timp și apreciază modul cum ne facem treaba … Că suntem niște oameni minunați … Și ne-a asigurat că o să înverce să rezolve situația…, a făcut o poză, nu muncitorii , și a pus-o pe Facebook. Am fost atât de mândră că am pus-o pe whatsapp-ul nostru. Eu aveam motiv de bucurie că pe noi ne-a apreciat… Au spus că ne bagă în comisia de disciplină
A. Alexandrescu – De ce, pentru că ați făcut poză cu doamna primar?
Angajată Romprest – Că am făcut poză cu doamna primar.
Eu când am auzit.. când am reîntâlnit-o pe doamna primar am spus că poza cu ea o să-mi aducă necazuri și ea mi-a spus dacă o să am probleme să mă duc să-i spun..
A. Alexandrescu – V-ați dus la doamna Armand și i-ați spus că există aceste lucrări fictive
Angajată Romprest – I-am spus că nu mi s-a mai prelungit contractul, i-am spus.. din cauza pozei.. și din cauza faptului că eu am fost dușmanul de temeut al acestor profitori.. Orice abatere observam că se face, eu o aduceam la cunoștința superiorilor. Numai că acele informări pe care eu le-am adus, ajungeau la Resurse Umane.
A. Alexandrescu – Atunci când au lăsat prima dată gunoaiele pe stradă, ce v-au spus?
Angajată Romprest – Nu ne-au dat explicații. Nu stau de vorbă cu noi, nu ne raspund la telefon, ni se transmite pe grup : Nu ridicați nimic și atâta tot.
A. Alexandrescu – Sunt angajați care nu fac nimic la romprest? Iau doar bani, primesc mașini…?
Angajată Romprest – Sunt angajați cu acte în regulă.
A. Alexandrescu – Dar nu muncesc.
Angajată Romprest – Deci singura categorie de angajați care efectiv își motivează salariul, sunt cei care lucrează în stradă… Acei omanei .. vin de la km, se trezesc la 3 jumatate, vin la servicu, muncesc în frig, în aceste condiții, avem punctul de apel unde nu avem nici curent electric…
A. Alexandrescu – Lucrați ca în epoca de piatră …, în timp ce șefii au sedii de lux, mașini…
Angajată Romprest – Eu nu știu ce salarii au ei, știu cât câștig eu, cât câștigă cei de sub mine… Ca să câștigi trebuie să ai studii. Aici nu contează. Avem muncitori cu bacul.
A. Alexandrescu – Sa știți că nici directorul dvs nu a dovedit că are studii
Angajată Romprest – Noi avem muncitori care au liceul … avem tehnicieni care au până 7-10 clase și au 70-80 de milioane de lei…
A. Alexandrescu – Așa cum este șeful, așa sunt cei care..
Tehnicienii ce fac?
Angajată Romprest – Au mașini de ultimă generație pe care le iau și acasa…
A. Alexandrescu – Cine îi protejează?
Angajată Romprest – Se aduc unii pe alții. Un șef de-al meu se urcă în mașină, trece pe zonă și se uită… Unul dintre ei a spus așa: dacă îl iau pe copilul meu de 5 ani și îi asigur mașină și șofer. A văzut un cos căzut și dă pe stație să se ridice coșul.. Dar nu să organizeze el provcesul de salubrizare… Să-l pui în fața unei hârtii să organizeze munca să vedem cu repratizează oamenii pe stradă…
A. Alexandrescu – Domna Florina, aș vrea să vă întreb, că ați arătat clar că nu se respectă codul muncii, că primăria este indusă în eraoare, că serviciile nu sunt cele plătite. a spus doamna Armand că sunt declarate lucrări care nu sunt efectuate.
Angajată Romprest – Poate o să se supere șefii mei, dar vă rog mergeți și întrebați muncitorii…
A. Alexandrescu – S-ar putea să nu aibă curaj să nu vorbească.
Angajată Romprest – S-ar putea să nu aibă, pentru că doi au vorbit cu presa despre salarii și au fost dați afară
A. Alexandrescu – În timp ce ei au vacanțe de lux, stau în turnuri de fildeș.
Angajată Romprest – Haideți să vă mai spun ce mai fac aceștie: de exemplu, un muncitor are nevoie de o adeverință pentru medicul de familie. noi o solicităm telefonic și acest tehnician face servicul de curierat și vine și o aduce. De exemplu, ceva sfidător, pentru care mulți care au venit pe poziția mea nu au rezistat și au plecat.. erau ierni cu temperaturi scăzute, îți îngheța măduva, și ei spuneau – aștaeptă-mă că vreau să vă adaug niște adeverințe.
Avem echipamente, cand mergi nu-ți mai e frig. dar când ei ne spuneau să așteptăm pe loc că vin ei, eram condamnați să stăm pe loc și era un frig înfiorător.
A. Alexandrescu – Și vă lăsau să așteptați
Angajată Romprest – Și trebuia să așteptăm. Și în momentul când veanea, nu vă vine să credeți, acești așa-ziși tehnicieni … Vă pot confirma foarte mulți șefi de echipă, poate cei care au rămas nu, pentru că le este frică, poate nici eu nu aș fi vorbit, dar vă pot confirma șefi care au plecat, care efectiv nu au mai suportat, și veneau și la punctul de lucru, după ce stăteam nemișcați, înghețați de tot, ei veneau în tricou, la căldură în mașină, și deschideau geamul doar cât să iasă foaia și plecau imediat.
A. Alexandrescu – Doamna Florina, o să reclamați aceste neregului la ITM?
Angajată Romprest – Păi am fost deja la ITM. Pe mine nu mă intereesează la ITM problemele cu hârtiile…
Noi o să aduce la cunoștință..
Noi nu facem acele străzi manual, acele străzi se fac operațiuni de întreținere
A. Alexandrescu – Deci nici pe departe lucrările declarate de romprest la ps1 nu sunt realizate în realitate?
Angajată Romprest – Nu
A. Alexandrescu – Și cu toate astea, romprestul cere și mai mulți bani și șantajează primăria
Angajată Romprest – Și mai mult, și mai mult… eu, la ITM, eu m-am dus pentru a-mi rezolva problema orelor lucrate
A. Alexandrescu – Aveți dovezi?
Angajată Romprest – Am dovezi.
A. Alexandrescu – Ei trebuie să meargă să confrunte condicile cu pontajele lor.
Angajată Romprest – Da… Unul din directorii noștir, care are alte sarcini, când i-am spus lucrurile astea s-a dus la statistician și a spus: băi, eu am dat programul la primărie… De ce nu sunt pontate cum trebuie? Păi așa au spus Resursele umane. Resursele umane care, au apărut niște demiteri pe motiv de neconcordanță între pontaje și condici.. la nivel mare, probabil că ia bani de la noi ca să dea la alții.
A. Alexandrescu – La șefi?
Angajată Romprest – Și avem .. pentru că acele documente eu le-am salvat când au apărut pe internet.., care când au apărut chiar m-am bucurat, crezând c-o să scăpăm de aceste două personaje de la Resurse umane, m-am gândit că o să vină cineva care o să facă pontaje cum trebuie și chiar toată lumea a explodat de bucurie…
A. Alexandrescu – Numai că s-a menținut această practică
Angajată Romprest – Am înțeles de la cineva că ele funcționează încă dar contractele lor nu sunt înregistrate la ITM.
A. Alexandrescu – Contractele cui?
Angajată Romprest – Ale acestor doamne de la resurse care au avut contractele desfăcute …
A. Alexandrescu – Deci ele de fapt au rămas.. doar public s-a spus că le-au dat afară
Angajată Romprest – Au rămas.. nu știu ce au făcut.. au contestat .. la vechea conducere, noua conducere.. nu am informații chiar
A. Alexandrescu – dar practica s-a menținut?
Angajată Romprest – Da, bineînțeles, cum.
A. Alexandrescu – Adică se face în continuare la fel
Angajată Romprest – Se face în continuare la fel, da…. Eu am plătit niște polițe când am spus…, imaginați-vă, să ții în lucru un pensionar de 67 de ani care stă numai în medicale… Și eu la 58 de ani mi-a făcut discriminare…
Eu deja am încercat să-mi găsesc în altă parte.
A. Alexandrescu – Vă mulțumesc, și să ne țineți la curent cu ce se mai întâmplă
Angajată Romprest – Și să știți ce ceea ce vă spun eu sunt de acord să vă declare și alți șefi de echipă care au plecat.
A. Alexandrescu – Vreau să vă spun ceva la final. Vreau să vă spun că am tot respectul pentru munca dvs.
Locale
O nouă legătură între Prahova și Brașov. Proiectul Construcții Erbașu poate deveni alternativă la DN1
Între Valea Doftanei și Brădet, Construcții Erbașu modernizează unul dintre cele mai dificile drumuri montane aflate în lucru în România. Proiectul vizează 25,63 kilometri din DJ102I și va deschide o nouă legătură rutieră între județele Prahova și Brașov, pe un traseu care poate prelua o parte din traficul concentrat în prezent pe Valea Prahovei.
Lucrările au început în septembrie 2025, iar în vara anului 2026 stadiul fizic depășise pragul de 20%. Pentru Construcții Erbașu, proiectul reprezintă atât o extindere a portofoliului de infrastructură rutieră, cât și o demonstrație a capacității de a lucra într-un relief dificil, la altitudini care ajung până la 1.285 de metri.
Odată finalizat, sectorul Valea Doftanei-Brădet va face parte dintr-o rută care continuă prin DN1A către Săcele și Brașov. Astfel, șoferii care circulă între sudul și centrul țării vor avea la dispoziție o alternativă la traseul clasic prin Comarnic, Sinaia, Bușteni și Predeal.
Un proiect așteptat într-o zonă dependentă de DN1
Traficul de pe DN1, în special între Comarnic și Brașov, reprezintă de ani întregi una dintre cele mai mari probleme de mobilitate din România. În weekenduri și în perioadele aglomerate, deplasarea pe Valea Prahovei este afectată frecvent de coloane și timpi de așteptare ridicați, fiind de ordinul orelor ocazional.
Modernizarea DJ102I nu va avea capacitatea unei autostrăzi și nu va elimina singură blocajele de pe DN1, dar va crea însă o rută suplimentară între Prahova și Brașov, capabilă să distribuie mai bine traficul și să ofere o opțiune pentru șoferii care se deplasează între cele două județe.
Traseul pornește din Valea Doftanei, traversează zona montană și ajunge la Brădet, în județul Brașov. De aici, legătura cu Săcele și Brașov este asigurată prin DN1A. La capătul prahovean, drumul se conectează cu rețeaua care coboară prin Valea Doftanei spre Câmpina.
25 de kilometri de drum montan și 14 poduri
Complexitatea lucrării este determinată în primul rând de relief. Sectorul de 25,63 kilometri traversează o zonă montană în care traseul, diferențele de nivel, cursurile de apă și stabilitatea versanților impun lucrări care depășesc cu mult simpla asfaltare a unui drum existent.
Proiectul include aproximativ 13 kilometri de ziduri de sprijin, 14 poduri, 72 de podețe transversale, peste nouă kilometri de parapete de protecție și 13 parcări de scurtă durată. Sunt prevăzute, de asemenea, lucrări pentru colectarea și evacuarea apelor, consolidarea terenului și amenajarea acceselor.
Componentele menționate arată dimensiunea reală a proiectului. Într-o zonă montană, durabilitatea drumului depinde de stabilizarea versanților, controlul apelor și protejarea infrastructurii în fața fenomenelor meteo, nu doar de structura carosabilului. Pentru Construcții Erbașu, execuția presupune coordonarea simultană a terasamentelor, consolidărilor, lucrărilor hidrotehnice și structurilor rutiere pe mai multe fronturi. Accesul utilajelor și aprovizionarea trebuie organizate de-a lungul unui traseu îngust, cu spații limitate pentru desfășurarea operațiunilor.
Construcții Erbașu a depășit pragul de 20%
Contractul de proiectare și execuție a fost încheiat în martie 2023, însă începerea lucrărilor a depins de finalizarea etapelor de proiectare, avizare și pregătire a amplasamentului. Organizarea de șantier a început în august 2025, în zona Brădet-Săcele, iar lucrările efective au fost demarate în luna septembrie.
În iulie 2026, Construcții Erbașu anunța depășirea unui stadiu fizic de 20%. Echipele lucrau la terasamente, consolidări, podețe și poduri, precum și la pregătirea sectoarelor pe care urmează să fie realizată structura rutieră.
Progresul obținut în primul an de execuție este relevant în raport cu dificultatea terenului. În cazul unui drum montan, avansul nu se măsoară doar în kilometri asfaltați. O parte importantă a lucrărilor este concentrată sub nivelul viitorului carosabil sau în afara acestuia: fundații, drenaje, podețe, ziduri de sprijin și intervenții asupra versanților.
De la construcții civile la infrastructură rutieră majoră
Proiectul de pe Valea Doftanei se înscrie într-o etapă de extindere a Construcții Erbașu către infrastructura de transport. Compania, cunoscută pentru proiecte medicale, educaționale, sportive și urbane de mare anvergură, și-a consolidat în ultimii ani capacitatea de a executa lucrări rutiere complexe.
În paralel cu modernizarea DJ102I, Construcții Erbașu lucrează la sectorul Suplacu de Barcău-Chiribiș al Autostrăzii Transilvania, primul contract de autostradă din portofoliul companiei. Cele două proiecte au condiții diferite, dar confirmă aceeași direcție de dezvoltare care implică utilizarea resurselor proprii, a echipelor specializate și a capacităților de producție pentru investiții majore de transport.
Pe Valea Doftanei, dificultatea vine din relieful montan și din numărul mare de lucrări de consolidare și traversare. Capacitatea de a coordona aceste intervenții pe un traseu de peste 25 de kilometri consolidează poziția Construcții Erbașu în rândul antreprenorilor români care pot prelua proiecte rutiere cu cerințe tehnice ridicate.
Valoarea totală actualizată a investiției a fost estimată la aproximativ 431,5 milioane de lei. Beneficiarul este Compania Națională de Investiții, iar proiectul este realizat în parteneriat cu autoritățile județene din Prahova și Brașov.
O investiție care poate schimba mobilitatea și dezvoltarea regiunii
Efectele modernizării DJ102I vor fi resimțite atât la nivel regional, cât și local. Legătura dintre Valea Doftanei și Brădet poate oferi o nouă opțiune de deplasare între Prahova și Brașov, reducând dependența de un singur coridor rutier.
Valea Doftanei are un potențial turistic important, însă accesibilitatea rămâne una dintre limitele dezvoltării sale. O conexiune modernă către Brașov poate atrage noi investiții, poate susține turismul și poate integra mai bine comunitățile montane în circuitul economic regional.
Finalizarea a fost estimată, în funcție de ritmul lucrărilor și de finanțare, pentru perioada 2027-2028. Până atunci, Construcții Erbașu are de executat una dintre cele mai complexe intervenții rutiere din portofoliul său care presupune transformarea unui traseu montan dificil într-o legătură funcțională între două județe.
Locale
Poziția corectă a bebelușului într-un sistem de purtare: ce trebuie să știe părinții
Sursa foto: pexels.com
Îți așezi bebelușul în sistem, strângi bretelele și tot rămâi cu îndoiala că picioarele nu stau cum trebuie. În oglindă, genunchii par prea sus sau panoul prea lat, iar reglajul pe care tocmai l-ai făcut nu mai pare sigur. La început, chiar și o cataramă mică pare să schimbe tot.
Litera M oferă un reper util, dar multe explicații se opresc la forma picioarelor. Poziția nu poate fi judecată separat de susținerea spatelui, felul în care stă capul și, mai ales, respirația. Niciun sistem declarat ergonomic nu se potrivește automat oricărui bebeluș sau fiecărei etape.
Contează ca materialul să sprijine coapsele fără să forțeze deschiderea șoldurilor, iar fața copilului să rămână vizibilă. Câteva verificări simple te ajută să observi potrivirea și să știi când să oprești purtarea.
Litera M arată doar o parte din potrivire
Forma picioarelor e un indiciu; restul corpului îți arată cum stă bebelușul în sistem. În poziția în M, genunchii sunt îndoiți și, de regulă, puțin mai sus decât șezutul, iar materialul susține coapsele până în dreptul genunchilor. Șoldurile se depărtează natural, fără să fie împinse cu forța.
Privește și trunchiul. La un bebeluș mic, spatele poate avea o curbă ușoară spre exterior, fără să fie apăsat într-o poziție rigidă. În oglindă, uneori pare altfel. Contează ca bebelușul să fie susținut, nu ca fotografia să arate ca un desen.
Un nou-născut care își ține încă genunchii aproape de abdomen poate părea diferit de copilul mai mare din fotografiile de pe internet, iar asta nu înseamnă că trebuie să-i deschizi picioarele până obții un M perfect, fiindcă trupul copilului dictează câtă flexie îi este confortabilă. Nu forța. M-ul nu e riglă.
Institutul Internațional pentru Displazia de Șold descrie poziția recomandată prin coapse susținute, șolduri și genunchi îndoiți, cu genunchii puțin mai sus decât șezutul. Recomandarea privește modul de susținere; nu promite că purtarea previne sau tratează displazia de șold.
Când verifici poziția, urmărește împreună câteva repere:
- coapsele sunt susținute până în dreptul genunchilor;
- genunchii sunt îndoiți și stau puțin mai sus decât șezutul;
- șoldurile se depărtează atât cât permite corpul copilului.
Unii bebeluși își țin picioarele mai strâns, alții le deschid mai ușor. Dacă pare că îl doare sau observi o asimetrie care te îngrijorează, scoate-l cu grijă din sistem și cere sfatul unui medic.
Panoul trebuie să urmeze corpul copilului
Centura și lățimea panoului schimbă locul în care se așază copilul. Strângerea tuturor curelelor nu repară o bază prea lată; potrivirea începe de la centură și de la sprijinul coapselor.
Înainte să strângi orice curea, fixează centura în locul indicat pentru vârsta și mărimea copilului, așază-l cu abdomenul spre tine și sprijină-i spatele cu mâna, ca să nu alunece în jos când închizi cataramele laterale. Pe rând. Verifică apoi dacă panoul susține coapsele fără să apese în spatele genunchilor.
Dacă alegi un marsupiu ergonomic Manduca XT, consultă indicațiile producătorului pentru reglarea bazei și a panoului. Un model cu mai multe setări tot trebuie potrivit după lungimea copilului din momentul purtării. Și aici e ușor să te încurci.
La un bebeluș de o lună și 5 kg, reglajul pentru nou-născut lăsa totuși prea mult spațiu într-o versiune mai veche de sistem folosită de un părinte; acesta spunea că, atunci când strângea curelele laterale, spatele copilului nu mai păstra curbura dorită. E o experiență legată de un singur model, nu o regulă pentru toate sistemele. (@Ocudavidimvideooo, YouTube, [Cum ajustez dimensiunea sistemului de purtare?](https://www.youtube.com/watch?v=e5U3oqeENy0), 2023).
În altă experiență, un părinte aprecia că putea prelua ușor purtarea după un prieten și că sistemul îi susținea spatele când mergea la cumpărături. Experiența arată și o diferență practică: fiecare adult trebuie să-și potrivească bretelele pentru propriul corp, nu să preia pur și simplu reglajele celuilalt. (@quoctrung6106, YouTube, [Cum ajustez dimensiunea sistemului de purtare?](https://www.youtube.com/watch?v=e5U3oqeENy0), 2023).
În oglindă, caută aceste semne:
- centura stă fixă și nu alunecă;
- panoul susține coapsele până în zona genunchilor, fără să apese pe gambe;
- genunchii rămân îndoiți, fără să fie împinși spre lateral;
- bretelele sunt reglate egal, iar copilul nu se lasă într-o parte.
Mai strâns nu înseamnă automat mai potrivit. Dacă nu poți obține simultan susținerea coapselor și o poziție confortabilă a spatelui, oprește-te și cere ajutor pentru reglaj.
Fața vizibilă contează mai mult decât un M perfect
O poziție frumoasă a picioarelor nu ajută dacă fața copilului este acoperită sau bărbia îi cade spre piept. Când îl porți, urmărește să stea vertical și suficient de aproape încât să-i poți săruta creștetul fără să te apleci mult. Nasul și gura trebuie să rămână libere.
Mai ales la un nou-născut, care nu își ține încă singur capul, o glugă prinsă prea strâns ori o poziție lăsată să alunece poate apropia bărbia de piept și poate ascunde fața, chiar dacă sistemul părea bine strâns când l-ai pus. Fața la vedere. Bărbia liberă.
NHS recomandă ca bebelușul să fie ținut strâns, vizibil, aproape de adult, cu bărbia departe de piept și spatele susținut. Verifică aceste lucruri și după ce te așezi sau te ridici. Corpul se poate deplasa în sistem, chiar dacă la început totul părea în regulă.
La fiecare verificare, uită-te la:
- fața copilului, care trebuie să rămână vizibilă;
- bărbie, care nu trebuie să stea lipită de piept;
- nas și gură, care nu trebuie acoperite de material;
- spate și trunchi, care trebuie să rămână susținute.
Dacă bebelușul trebuie hrănit, scoate-l mai întâi din sistem și așază-l într-o poziție potrivită pentru masă. Nu încerca să-l hrănești în timp ce este purtat. După ce îl pui la loc, verifică din nou fața și postura capului; reglajul de dinainte poate să nu mai fie potrivit.
Potrivirea se verifică de fiecare dată
Un reglaj bun la plecare nu rămâne automat bun după ce scoți copilul și îl așezi din nou, schimbi poziția sau îi pasezi sistemul altui adult. Verificarea se repetă înainte de ieșire și după fiecare ajustare. Începe cu manualul. Nu te grăbi.
Poți începe lângă o oglindă, dar după ce copilul e așezat, verifică și cu mâna dacă materialul stă neted sub coapse, apoi uită-te din nou la față, fiindcă unghiul din oglindă nu arată întotdeauna dacă bărbia cade spre piept.
De exemplu, înainte să ieși din casă, fixează centura, așază copilul cu abdomenul spre tine și închide bretelele ținându-i spatele sprijinit. Privește-l din față și din profil. Dacă panoul ajunge prea sus, acoperă fața sau apasă în spatele genunchilor, oprește-te și schimbă reglajul conform manualului.
Înainte să pleci, verifică:
- dacă bretelele și centura sunt bine prinse;
- dacă bebelușul stă aproape de corpul tău și nu alunecă;
- dacă panoul sprijină coapsele fără să apese pe genunchi;
- dacă fața este vizibilă și bărbia nu cade spre piept;
- dacă poți verifica respirația fără să schimbi poziția copilului.
Plânsul, singur, nu arată întotdeauna că sistemul este reglat greșit. Copilului îi poate fi foame, somn sau pur și simplu poate să nu-i placă momentul. Uită-te la potrivire și la semnele de presiune; dacă pare că îl doare, scoate-l din sistem și verifică înainte să încerci din nou.
Dacă bebelușul a fost prematur, are o problemă cunoscută la șolduri sau dificultăți de respirație ori de tonus muscular, cere sfatul medicului înainte să alegi modul de purtare. Pentru o potrivire pe care nu reușești să o obții acasă, un specialist în purtare poate verifica reglajul împreună cu tine.
Un semn util al potrivirii este cât de ușor poți reface reglajul după o schimbare: copilul crește, alt adult îl poartă sau îl scoți și îl așezi din nou. Corpul lui îți oferă repere mai utile decât o fotografie standard, iar respirația rămâne prioritară chiar când picioarele par așezate perfect. Dacă nu poți păstra susținerea și libertatea respirației, oprește purtarea și cere ajutor. Nu e un test de pricepere. E o rutină atentă, repetată.
Informațiile din acest articol au scop exclusiv informativ și educațional. Nu înlocuiesc consultul unui medic sau specialist.
Surse și experiențe din comunitate:
– YouTube, @Ocudavidimvideooo, [Cum ajustez dimensiunea sistemului de purtare?](https://www.youtube.com/watch?v=e5U3oqeENy0), 2023.
– YouTube, @quoctrung6106, [Cum ajustez dimensiunea sistemului de purtare?](https://www.youtube.com/watch?v=e5U3oqeENy0), 2023.
Locale
Ochelarii și naveta schimbă alegerea căștilor înaintea fișei tehnice
Sursa foto: all-audio.ro
O pereche poate suna bine în primele minute și totuși să ajungă în sertar dacă îți apasă ochelarii, alunecă la mers ori te izolează de colegi. Un utilizator a povestit că niște căști intraauriculare îi fuseseră comode, dar un model cu cupe îi apăsa brațele ochelarilor și devenise greu de folosit (@chiks7306, YouTube, [Ghid de cumpărare a căștilor], 2025).
Ghidurile de cumpărare compară tipurile de căști, autonomia, izolarea fonică și funcțiile. Pentru rutina ta, însă, contează și traseul, orele petrecute la birou sau momentele când vrei să auzi ce se întâmplă în jur.
Felul în care alegi căștile potrivite pentru stilul de viață zilnic pornește de la locurile și activitățile în care le porți. Forma și funcțiile vin după.
Începe cu programul tău real, nu cu lista de funcții
Începe cu traseul. Nu cu lista. Gândește-te când pui căștile, cât timp le porți fără pauză și dacă treci des dintr-un spațiu liniștit într-unul aglomerat. Dacă ieși dimineața cu ele, lucrezi apoi la birou și le pui iar pe drumul spre casă, uită-te la schimbările dintre aceste momente, fiindcă o singură funcție nu se potrivește la fel peste tot în rutina ta.
Notează ce contează cel mai mult în locurile unde le folosești:
– în transportul public, izolarea fonică și fixarea pot conta mai mult;
– la birou, presiunea după câteva ore și claritatea microfonului pot cântări mai mult decât accentul pe bas;
– la plimbare, să auzi sunetele din jur poate fi o prioritate;
– la sală, verifică fixarea la mișcare și rezistența la transpirație în descrierea modelului;
– pentru cursuri sau jocuri, ține cont de microfon, stabilitatea conexiunii și întârzierea sunetului.
Autonomia merită verificată în raport cu programul tău, nu cu o zi ideală în care nu uiți niciodată să încarci nimic. La unele modele, cifra totală include încărcările oferite de carcasă; verifică dacă descrierea se referă la o singură încărcare sau la folosirea căștilor împreună cu carcasa. Dacă le folosești doar pe drum, contează și cât de ușor le iei cu tine.
Forma căștilor se simte înaintea sunetului
Ochelarii schimbă proba. Presiunea se simte. Nu întotdeauna imediat. Căștile care par confortabile când stai nemișcat pot deveni deranjante după ce te deplasezi, vorbești sau le porți o perioadă mai lungă. O pereche ușoară poate totuși să apese într-un singur punct, iar una mai grea să se simtă mai comodă dacă pernițele distribuie contactul diferit și nu împing brațele ramei spre tâmple după câteva ore de purtare, în care vorbești și te miști.
Fiecare formă vine cu propriul compromis.
Cu ochelarii pe tine, probează căștile exact așa cum le-ai purta în mod obișnuit. Mișcă ușor capul și vezi dacă se deplasează. La cele intraauriculare, verifică dacă se fixează fără să simți că trebuie să le împingi mereu la loc. La modelele cu cupe, fii atent la punctele de presiune de lângă tâmple. Aici, un detaliu mic se poate face simțit după o zi de lucru.
Dacă nu poți să le probezi înainte de cumpărare, citește cu atenție descrierea formei și condițiile de retur. Greutatea, materialul pernițelor și felul în care se așază pe ureche pot orienta alegerea, dar nu prezic perfect cum se vor simți după câteva ore. Tocmai de aceea, experiența altei persoane te ajută să formulezi întrebări; nu îți spune singură ce pereche să cumperi.
Izolarea nu se potrivește tuturor momentelor
Anularea activă a zgomotului și designul cu urechea liberă se potrivesc unor momente diferite. În metrou, reducerea sunetelor constante de fond poate fi binevenită; la birou, unde colegii îți vorbesc des, aceeași izolare te poate face să scoți căștile de fiecare dată. Depinde de loc. Nu e o regulă.
Înainte să alegi, gândește-te la compromisurile fiecărui context:
– pentru tren sau autobuz, poți căuta izolare mai bună, mai ales dacă zgomotul constant te deranjează;
– pentru plimbări, căștile cu urechea liberă îți pot permite să auzi mai ușor sunetele din jur;
– la un birou comun, contează cât de des vorbești cu oamenii din apropiere;
– într-o încăpere gălăgioasă, sunetul din căștile fără dopuri se poate pierde mai ușor în zgomot.
Nici căștile cu urechea liberă nu te scutesc de atenție când traversezi sau mergi prin zone aglomerate. Ele schimbă cât de mult auzi din jur, nu înlocuiesc grija față de trafic și de oamenii din apropiere. Într-o zi cu multe drumuri pe jos, poate fi un compromis pe placul tău; într-un autobuz zgomotos, s-ar putea să preferi mai multă izolare.
Dacă vrei să explorezi această categorie, castile Bose Ultra Open Earbuds Lunar Blue sunt listate pe all-audio.ro, distribuitorul autorizat Bose în România. Modelul are un design cu urechea liberă și poate interesa dacă preferi să nu introduci căștile în canalul urechii și vrei să auzi mai ușor sunetele din jur. Pentru un drum zgomotos, alegerea s-ar putea să fie alta.
Căștile potrivite nu sunt neapărat cele cu cele mai multe funcții, ci cele pe care poți să le porți fără să te gândești constant la presiune, izolare sau încărcare. Iar confortul nu arată la fel în autobuz și la birou: o funcție plăcută într-un loc poate deveni stânjenitoare în altul. Înainte să alegi, gândește-te la momentul zilei în care le porți cel mai des și probează-le cu ochelarii, dacă îi folosești.
Surse și experiențe din comunitate:
– YouTube, @chiks7306, [Ghid de cumpărare a căștilor](https://www.youtube.com/watch?v=2X6XNuFXnjU), 2025.
-
acum 6 daysMadridul viitorului, proiectat de studenți: Saint-Gobain România lansează etapa națională a celei de-a XXII-a ediții a Concursului Internațional de Arhitectură
-
Ce trebuie sa stiiacum 6 daysCe factori influențează prețul unei nacele de închiriat?
-
Economieacum 5 daysCe modificări poți face la un proiect de casă după obținerea autorizației de construire?
-
Sportacum 4 daysPadbol România, pe primul loc la Stockholm: două echipe pe podium și 13 victorii în 14 meciuri
-
Ce trebuie sa stiiacum 4 daysRinoplastie în Turcia: preț, tehnici și ce compari de fapt în 2026
-
Ce trebuie sa stiiacum 5 daysTâmplăria și aerul din casă – ce respiri când ferestrele sunt de calitate
-
Ce trebuie sa stiiacum 4 daysCâte zile de concediu poate avea un angajat într-un an?
-
acum 4 daysHarta-firmelor.ro: platforma gratuită care arată cine se află în spatele companiilor din România



