Connect with us

Locale

Prognoza meteo pe o lună: vreme capricioasă. Când lovesc ploile – cum va fi vremea până pe 18 septembrie

Publicat

pe

Prognoza meteo pe o lună a fost emisă de ANM. Potrivit meteorologilor, ne așteaptă patru săptămâni cu valori ridicate, cu posibile coduri de caniculă. În acest interval, precipitațiile vor fi moderate cantitativ. Află cum va fi vremea, în fiecare regiune a țării, în intervalul 21 august – 18 septembrie 2023. 

Prognoza meteo săptămâna 21 august – 28 august

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile sudice. 

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în toate regiunile, dar mai ales în zonele montane.

Prognoza meteo săptămâna 28 august – 04 septembrie 

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval în regiunile sudice, estice și sud-estice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă. 

Zile cu temperaturi de foc – Avertismentul meteorologului – Cât ține episodul de caniculă

Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile intracarpatice, dar mai ales în zona Munților Apuseni și în extremitatea de nord a Carpaților Orientali, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru acest interval. 

De interes:  Timiş: Evenimente culturale de promovare a judeţului, la Expo Dubai

Prognoza meteo săptămâna 04 septembrie – 11 septembrie

Temperaturile medii vor fi ușor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval în regiunile sudice și estice, iar în rest vor fi apropiate de cele specifice perioadei. 

Cupola de foc se lasă din nou asupra Europei. Unde și de când se vor înregistra temperaturi INFERNALE?

Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Prognoza meteo săptămâna 11 septembrie – 18 septembrie

Mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice pentru această săptămână în regiunile sudice, estice și local în cele centrale, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale. 

Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă în cea mai mare parte a țării.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Locale

COD GALBEN DE CEAȚĂ ÎN ZONE DIN 21 DE JUDEȚE, JOI DIMINEAȚA

Publicat

pe

Administrația Națională de Meteorologie a emis o serie de atenționări nowcasting Cod galben de ceață valabile în următoarele două ore în zone din 21 de județe.

Astfel, în localități din Botoșani, Bacău, Galați, Brăila, Argeș, Prahova, Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Dâmbovița, Olt, Dolj, Cluj, Maramureș, Neamț, Iași, Vaslui, Brașov, Tulcea, Harghita și Sibiu, ceața va determina vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m.

Avertizările de fenomene periculoase imediate se emit pentru o perioadă de maximum 6 ore.

AGERPRES

De interes:  Măsuri restrictive pentru românii care călătoresc în Italia
Citeste in continuare

Locale

Un mort și 25 de răniți în urma unui atac rusesc în Zaporojie

Publicat

pe

O persoană a fost ucisă și alte 25 au fost rănite într-un atac cu drone și rachete rusești asupra orașului Zaporojie din sud-estul Ucrainei, au declarat, joi, oficialii regionali, citați de Reuters, scrie Mediafax.

Peste 20.000 de locuitori au rămas fără curent electric și alți 17.000 fără încălzire, ca urmare a atacului din noaptea de miercuri spre joi, potrivit guvernatorului Ivan Fedorov, care a declarat că o instalație energetică a fost distrusă.

Rusia a lansat atacuri aeriene regulate asupra orașelor ucrainene aflate în spatele liniei frontului, vizând în special rețeaua energetică slăbită a țării.

De interes:  Bilanț coronavirus 4 ianuarie: 3.900 cazuri noi și 52 decese
Citeste in continuare

Locale

Țara noastră schimbă jocul în zona energetică

Publicat

pe

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că Europa ar trebui să-și schimbe planul de la Green Deal la Smart Deal, asta pentru că degeaba încercăm să protejăm mediul înconjurător dacă ne ducem în colaps economic. Burduja a explicat că România va suplini nevoie de gaze a Europei, începând din 2027, dar în același timp trebuie adoptate soluții pentru energie mai ieftină decât în prezent.

”DE LA GREEN DEAL LA SMART DEAL (II)

România și Europa au nevoie de energie sigură, accesibilă și verde, în această ordine de priorități. Tranziția trebuie continuată, dar inteligent și fără a sacrifica securitatea sau prosperitatea cetățenilor noștri. Nu e înțelept să susținem o terapie șoc, pentru că riscăm să doborâm economia europeană, un pacient care oricum se simte din ce în ce mai rău.

Aceasta a fost poziția mea și în primul mandat ca ministru al energiei și aceasta va fi și în acest mandat. Sunt surprins și eu de surprinderea celor care consideră că mesajele mele despre „Green Deal” au venit de nicăieri, deși sunt lucruri pe care le spun de mai bine de un an și jumătate.

Iar acum aceste realități încep să fie exprimate tot mai mult în Europa. A făcut-o ieri Donald Tusk, care a propus o amplă campanie de dereglementare la nivelul Uniunii Europene, subliniind necesitatea reducerii prețurilor la energie pentru a permite companiilor europene să fie competitive pe piețele globale. Degeaba protejăm mediul dacă mergem către colaps economic. Zilele trecute, chiar Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, la Davos, a exprimat aceeași nevoie a scăderii prețurilor la energie pentru ca economia europeană să poată face față concurenței globale, concurență care se va intensifica.

De interes:  Bilanț coronavirus 4 ianuarie: 3.900 cazuri noi și 52 decese

Cheia pentru o tranziție de succes este simplă:

1. Producție de energie sigură și ieftină. Nu trebuie să renunțăm la centralele pe cărbune până nu punem ceva în loc — pe termen scurt și mediu, centrale pe gaz; pe termen lung, centrale nucleare.

2. Investiții în stocare, ca să beneficiem de energia verde și când nu bat soarele sau vântul.

3. Investiții în rețele, ca să avem o piață europeană cu adevărat unică și funcțională și ca să acomodăm mai mulți producători de energie verde (inclusiv prosumatori).

4. Să folosim echipamente fabricate în România și în Europa, nu să subvenționăm cu bani europeni producția din alte părți ale lumii.

România investește masiv în energie

Noi facem deja ceea ce trebuie pentru a fi nu doar producător de energie, ci și de echipamente modernă, pentru a nu mai depinde de alții. Am semnat șapte contracte de finanțare, cu o valoare totală de aproximativ 169 milioane EUR, acoperind o capacitate de peste 5 GW. Este vorba despre producție de componente pentru bateriile de stocare, producție de baterii de stocare sau producție de panouri fotovoltaice și componente pentru acestea. Made in România.

De interes:  Jurnaliști amenințați de oameni din jurul lui Vlad Voiculescu. Bogdan Muzgoci, mesaj de solidaritate față de Silviu Mănăstire

În timp ce Uniunea Europeană se grăbește să devină lider mondial al decarbonizării prin Green Deal, realitatea economică globală ne arată că acest model riscă să ducă la pierderea competitivității și a relevanței economice. 80% din lanțul de aprovizionare pentru panouri fotovoltaice este controlat de China, iar Europa subvenționează instalarea acestora, în loc să investească în fabricarea lor locală. Cu toate riscurile aferente în zona de securitate energetică.

Costurile ridicate la energie sunt un alt exemplu de povară auto-impusă. Certificatul de emisii CO2 și mecanismul prețului marginal dublează artificial prețurile energiei și fac ca industriile noastre să devină necompetitive. În timp ce prețurile energiei în UE sunt triple față de SUA sau China, fabricile europene se închid sau se mută în alte regiuni. Acesta nu este doar un semnal de alarmă, ci o tragedie economică în desfășurare.

La nivel global, Europa pierde teren în mod alarmant. În anul 2000, PIB-ul UE reprezenta aproximativ 34% din PIB-ul global. Astăzi, contribuția a scăzut sub 15%, iar acest declin continuă. Nicio companie europeană nu se mai află în top 20 la nivel mondial după capitalizarea de piață, iar investițiile în cercetare sunt mult sub cele din SUA sau China. Google, de unul singur, investește mai mult în cercetare decât toate armatele Europei la un loc.

De interes:  Servicii profesionale de curatenie pentru scarile de bloc

România are însă șansa să arate că există o altă cale. Avem gaze naturale, hidrocentrale care așteaptă să fie finalizate, proiecte nucleare în parteneriat cu aliați strategici, dar și potențialul de a deveni un lider energetic regional în producția de energie verde (al doilea cel mai mare potențial din UE, după Spania). Tot ce ne trebuie este voință politică și decizii curajoase care să prioritizeze bunăstarea oamenilor.

Europa trebuie să înțeleagă că prosperitatea economică și inovarea nu vin din reglementări excesive sau politici care subvenționează direct economiile altora. Avem nevoie de o economie bazată pe producție locală, pe locuri de muncă bine plătite și pe sprijinirea industriei autohtone.

Este timpul ca întreaga Europă să-și redefinească prioritățile și să opteze pentru un „Smart Deal” care să ne readucă pe harta economică globală. Înainte, împreună, pentru români, România și o Europă competitivă”, scrie Sebastian Burduja.

Citeste in continuare

TOP ȘTIRI Bănățeanul.ro