Turnul Eiffel, bereta franțuzească, cafeaua și croissantul – toate aceste adorate clișee au devenit, în timp, adevărate simboluri naționale, embleme capabile să vorbească despre farmecul unui tărâm printr-o simplă imagine.

Fără îndoială, în această panoplie de simboluri se regăsește și deja celebra baghetă franțuzească, fără de care nimeni nu își poate imagina o incursiune la Paris sau în celelalte orașe ale Hexagonului.

La o privire mai atentă asupra ei însă, vom avea surpriza să aflăm că, la fel ca un alt puternic brand național francez – croissantul, și bagheta își găsește originea într-un cu totul alt spațiu decât cel pe care îl reprezintă în prezent.

În orice oră a zilei, pe străzile oricărui sat sau oraş, este posibil să vedeţi francezii cu o baghetă în mână. Asta pentru că această pâine omniprezentă poate fi servită la micul dejun, prânz sau cină.

Cuvântul „baghetă” înseamnă pur şi simplu baston sau băţ şi se referă la forma pâinii. Acest termen a devenit cunoscut la începutul secolului al XX-lea. Dar istoria baghetei poate merge mult mai departe.

O poveste patriotică explică posibila origine a baghetei (dar nu şi forma ei) prin legarea acesteia de Revoluţia Franceză. Lipsa de pâine a fost principala plângere a poporului din Paris şi a jucat un rol important în răsturnarea monarhiei. Pâinea era stâlpul dietei franceze, iar oamenii erau sătuli să privească nobilimea în timp ce mânca o cantitate bogată de pâine, în timp ce ei se confruntau cu o lipsă şi trebuiau să se descurce cu pâine care abia era comestibilă.

De interes:  Subcarpați îşi continuă incursiunea în evoluţia folclorică a neamului românesc | „Limba Română” – Banat FM

Astfel, după Revoluţie, pe lista priorităţilor era ca toată lumea să aibă parte de pâine de calitate în fiecare zi. În 1793, Convenţia (guvernul post-revoluţie) a adoptat o lege care stipula:

”Bogăţia şi sărăcia trebuie să dispară de la guvernarea egalităţii. Nu se va mai face o pâine de grâu pentru cei bogaţi şi o pâine de tărâţe pentru săraci. Toţi brutarii vor trebui să facă un singur tip de pâine: Pâinea egalităţii”

Este o teorie fermecătoare şi o idee foarte franceză despre Libertate, Egalitate şi Fraternitate, dar ar putea această lege să fi creat cu adevărat precursorul baghetei mult iubite?

Sau a avut ceva de-a face cu asta Napoleon Bonaparte? O altă poveste susţine că Napoleon a adoptat o lege prin care pâinea pentru soldaţii săi ar fi trebuit să se facă în lungă şi subţire pentru a se încadra într-un buzunar special de la uniformele lor. Deoarece măsurătorile erau aproape de mărimea unei baghete moderne, unii oameni cred că acesta ar putea fi momentul atunci când pâinea a luat pentru prima dată forma sa actuală.

De interes:  JO ne spune despre o relație toxică din care nu vrei să ieși, chiar dacă știi că îți face rău | Rapitor [Official Video] – BANAT

Sau a fost metroul din Paris? Potivit unei alte legende, când sistemul de metrou era construit în Paris, muncitorii din diferite regiuni nu se puteau înţelege, iar supraveghetorul proiectului era preocupat de violenţa din tunelurile subterane. La acea vreme, toată lumea purta un cuţit pentru a-şi tăia pâinea, aşa că supraveghetorul a mers la brutărie pentru a cere pâini care nu trebuiau tăiate. Brutăria a făcut o pâine suficient de subţire pentru a fi uşor de rupt.

Nimeni nu ştie exact când sau de ce această pâine franceză a luat forma sa actuală, dar există chiar unele legi care ne dau indicii despre istoria baghetei.

Există o documentație destul de săracă în privința baghetelor, deși este cunoscut faptul că ele existau, sub o formă diferită, cu mult înainte să poarte această denumire specifică ce ne trimite cu gândul la baghetele magicienilor. Istoricii cad însă de acord asupra momentului de origine al formei actuale a baghetelor făcând o legătură directă cu alte două momente importante: apariția cuptoarelor cu aburi în Franța și decretul din 1920 al guvernului francez, care interzicea brutarilor să-și mai înceapă ziua de muncă înainte de ora 4 a dimineții.

În ceea ce privește apariția cuptoarelor cu aburi în Franța, aceasta îi este atribuită ofițerului austriac August Zang, care a adus, la începutul secolului al XIX-lea, la Paris, primele astfel de cuptoare. Este interesant de subliniat că tot lui îi este atribuit și meritul de a le fi făcut cunoștință francezilor cu celebrul croissant (despre care este știut faptul că își are originea în Viena), dar și cu pain viennois, un tip de pâine alungită, a cărei formă a plăcut destul de tare francezilor, până în punctul în care se pare că au preluat-o și au adaptat-o.

De interes:  ALERTĂ METEO. Cod galben de ploi în Capitală / Averse, descărcări electrice şi vânt

Un al doilea eveniment important a condus, după cum aminteam, la apariția baghetelor așa cum le cunoaștem noi astăzi. În 1920, guvernul francez a elaborat o lege prin care brutarilor li se interzicea să mai muncească înainte de ora 4 dimineața. Deși legea le oferea mai multă libertate brutarilor, ea aducea cu sine și imposibilitatea lor de a mai coace pâine rotundă după metoda tradițională care cerea multe ore de muncă și cu atât mai mult imposibilitatea de a o avea gata de vânzare pentru micul-dejun. Baghetele s-au dovedit a fi soluția perfectă în acest moment de cumpănă pentru breasla brutarilor: lungi și subțiri, puteau fi pregătite și coapte mult mai repede, așa că au fost propuse spre vânzare publicului, care le-a iubit și le-a adoptat.

Sursa: wikipedia

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.