„Munca l-a creat pe om, dar nici lenea n-a omorât pe nimeni”.

Lenea este denumită înclinația unei persoane căreia nu-i place, care nu dorește, nu vrea să muncească, căreia îi place să stea fără să muncească, precum și faptul de a se complăcea în inactivitate.

Economiștii au puncte de vedere diferite asupra lenei. Frédéric Bastiat argumentează ca lenevia este rezultatul faptului că oamenii se preocupă în special de efectele plăcute și imediate ale acțiunilor lor, mai degrabă decât de consecințele potențial negative pe termen lung. Alții observă că oamenii par a avea o tendință de a căuta distracția. Hal Cranmer scrie: „Date fiind toate argumentele împotriva leneviei, este de mirare că noi muncim atât de din greu pentru a o obține. Chiar și acei puritani foarte muncitori erau doritori să depună mari eforturi în fiecare zi în schimbul unei eternități de a sta undeva pe un nor, cântând din harpă. Fiecare meșteșug încearcă să-și facă datoria prin a oferi clienților săi cât mai mult timp de distracție”. Ludwig von Mises scrie: „A cheltui muncă este considerat dureros. A nu munci este considerat drept o stare de lucruri mai satisfăcătoare decât a munci. Dacă păstrăm celelalte lucruri neschimbate, distracția este preferată muncii. Oamenii muncesc doar dacă ei apreciază rezultatul muncii ca având o valoare mai mare decât scăderea satisfacției produsă de micșorarea timpului de distracție. A munci implică o anti-utilitate.”

De interes:  Pokémon Detective Pikachu (Pokémon Detectiv Pikachu) – Banat FM sound factory

Modul in care luptam pentru a atinge succesul pe plan personal si profesional variaza in functie de trasaturile de personalitate ale fiecaruia, insa conform unui studiu realizat recent, persoanele apropiate ne pot influenta puternic, preluand anumite atribute comportamentale daunatoare – precum lenea, lipsa de rabdare si prudenta – fara a fi constienti de prezenta acestora, scrie time.com.

Constatarile noului studiu sunt notabile, deoarece aceste trei trasaturi se manifesta diferit la indivizi, este de parere autorul Jean Daunizeau, cercetator in cadrul French National Institute of Health and Medical Research (INSERM).

“Aceste trasaturi de personalitate ne influenteaza in mod direct deciziile vietii de zi cu zi, implicand compromisuri la nivelul raportului de risc si costuri, dar si la nivelul efortului depus in activitatile pe care le intreprindem. Ceea ce este surprinzator este faptul ca aceste trasaturi aparent unice sunt atat de instabile si predispuse sa influenteze comportamentul celor din jur,” declara cercetatorul.

In cadrul studiului, publicat recent in revista “PLOS Computational Biology”, cercetatorul Jean Daunizeau si colegii sai au pus 56 de voluntari sa faca o serie de alegere ce implica diferite grade de risc, efort si beneficii pe termen scurt sau lung.

De interes:  Judecători: Poarta de intrare în Timișoara care a ucis un student reșițean a fost modernizată ilegal

Participantii au fost intrebati care sunt conditiile pe care le-ar prefera, daca ar fi sa joace la loterie, dintre urmatoarele variante:

– sa aiba 90% sanse de a inregistra un castig mic sau 10% sanse pentru a realiza un castig semnificativ

– sa beneficieze de un castig mic in scurt timp sau un castig insemnat in termen de cateva luni

– sa indeplineasca o sarcina solicitanta cu un castig mare sau una usoara cu un castig mic

Participantii au fost rugati apoi sa prezica modul in care alte persoane ar aborda aceste scenarii.

Dupa ce li s-au prezentat o serie de raspunsuri, generate pe calculator, la problemele propuse, participantilor li s-a oferit a doua sansa sa raspunda la problemele de mai sus.

In cadrul celei de-a doua runde de decizii, atitudinea participantilor a fost vizibil influentata de raspunsurile generate pe calculator, dar prezentate de cercetatori ca apartinand altor voluntari la studiu.

Participantii nu au fost constienti de modul in care deciziile lor au fost influentate de raspunsurile ce le-au fost prezentate, iar autorii studiului sunt de parere ce aceste schimbari de atitudine se petrec la nivelul subconstientului.

Aceasta schimbare de atitudine poate fi unul dintre factorii ce contribuie la alinierea comportamentelor colective, un fenomen uman cunoscut sub numele de mentalitate de turma.

De interes:  Bunica Sofia vrea să se întoarcă la grădiniţa din Gorj: M-au rugat copiii

Nu este insa clar modul in care aceste trasaturi devin contagioase si nici de ce comportamentul unui om se poate schimba atunci cand acesta devine constient de felul in care ceilalti ar actiona in situatii similare.

“Spre exemplu, daca un sef lenes rasplateste un angajat pentru ca a investit mai mult efort in munca sa, ar putea angajatul sa devina mai motivat sau mai lenes in urma acestui castig? Ce se intampla atunci cand realizam ca suntem influentati de comportamentul unei persoane lenese?

Pentru a raspunde la aceste intrebari este nevoie sa facem mai multe cercetari, dar rezultatele studiului de fata nu sunt menite sa ne determine sa evitam cunostintele de la care ar putea imprumuta trasaturi negative de personalitate. Oamenii ar trebui sa fie incurajati sa se asocieze cu persone ale caror dispozitii si eforturi sunt demne de admirat si sa devina mai constienti de trasaturile mai putin dezirabile ale prietenilor si familiei, ce ar putea sa le afecteze in mod direct evolutia personala,” declara autorul studiului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.