”Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului. Am luat această decizie pentru a detensiona situația politică și socială din țară, dar și pentru a nu pierde ceea ce românii au câștigat cu atâtea suferințe și anume stabilitatea economică a țării”, spunea Emil Boc.

Boc nu și-a dat demisia atunci când opoziția a depus numeroase moțiuni de cenzură și nici când românii ieșiseră cu miile în stradă, din cauza tăierilor masive din salarii și pensii.

În aceeași zi, dimineața, președintele Traian Băsescu l-a numit interimar pe Cătălin Marian Predoiu, iar seara l-a desemnat pe Mihai Răzvan Ungureanu în funcția de premier. În vârstă de 44 de ani, MRU a intrat în topul celor mai tineri prim-miniștri ai României.

TOP 5 PREMIERI TINERI:

* Victor Ponta – 40 ani

* Victor Ciorbea – 42 ani

* Emil Boc – 42 ani

* Petre Roman – 43 ani

* Mihai Răzvan Ungureanu – 44 ani

Istoric, diplomat și membru PNL din 2004 până în 2007, Mihai Răzvan Ungureanu a fost șef al organizaţiei Uniunii Tineretului Comunist a Liceului “Negruzzi” din Iaşi, pe care l-a absolvit ca şef de promoție, în 1987. A ocupat funcţiile de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, adjunct al şefului Pactului de Stabilitate în Balcani Bodo Hombach şi a fost ministrul Afacerilor Externe în guvernul Tăriceanu. Avea, la acel moment, 36 de ani, devenind astfel cel mai tânăr ministru de Externe al României.

Făcea parte din „noua generație de oameni politici”, „generația premianților” și beneficia de prietenia și susținerea lui Dacian Cioloș, a Monicăi Macovei și a mentorului său, Andrei Pleșu.

Până în zilele noastre, a avut două mandate de șef al Serviciului de Informații Externe. Atât de la MAE, cât și de la SIE a plecat prin demisie, iar mandatul său de premier este unul dintre cele mai scurte din istorie.

”Plusul pe care îl voi aduce va fi tocmai acela al unui bun administrator care are în primul rând o logică a eficienței. Am fost întotdeauna, prin funcțiile ocupate de la catedră și până la cele mai înalte demnități ale statului român, loial interesului public și loial în primul rând interesul național”, declara, în 9 februarie 2012, Ungureanu.

În a 78-a zi de mandat, Ungureanu a fost demis prin moțiune de cenzură depusă de USL, cu 235 de voturi ”pentru” și doar 9 ”împotrivă”.

Nemulțumirile partidelor veneau pe fondul unor refuzuri ale lui Ungureanu. Conform presei vremii, MRU a ieșit trântind ușa coaliției, refuzând categoric alocarea de fonduri pentru colegiile electorale și primării. Presa a scris atunci că premierul a găsit sprijin în Bogdan Drăgoi de la Finanţe şi în Cătălin Predoiu de la Justiţie.

De interes:  Cele mai ciudate plaje din lume (VI) – Bushmills, Irlanda de Nord [VIDEO] – Banat FM

Însă nu a trecut mult până când premierul a semnat o hotărâre de guvern prin care a aprobat suplimentarea sumelor destinate bugetelor locale cu suma de 650 de mii de lei din fondul de rezervă bugetară. A dat derogări, deoarece fondul de rezervă nu ar fi putut fi accesat pentru asemenea cheltuieli. O lovitură în plex pentru românii care îmbrățișaseră ideologia noilor oameni în politică și care se afundau în sărăcie.

Banii au fost dirijați de MRU preponderent către judeţele conduse de PDL şi către zonele cu importanţă electorală pentru UDMR. De exemplu, Harghita și Covasna au primit sume mult mai mari decât sumele pe care le produceau, iar Clujul și Constanța au fost lăsate să se descurce cu mai nimic. La fel și Gorjul, a fost lăsat cu mâna întinsă.

În consecință, deputatul de Gorj Victor Ponta a depus o plângere penală.

“ Potrivit legii nr. 500/2002 (art. 30 alin. 2), fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului se repartizează prin hotărâri ale Guvernului, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar. M-a interesat în primul rând Gorjul, deoarece este județul ai cărui locuitori m-au votat și în 2004, și în 2008, cu o majoritate absolută, să îi reprezint în Parlamentul României.(…) Premierul Ungureanu a capitulat rușinos după o săptămână, încercând însă în stil securist să bage și șopârla că banii sunt dați indiferent de culoarea politică și doar pe criterii foarte transparente. Acum, dacă citiți lista, criteriul e chiar foarte, foarte transparent – Mită și Sprijin pentru clientela politică a PDL”, transmitea Ponta.

Pe de altă parte, Elena Udrea spunea, într-un război cu MRU purtat pe bloguri, că premierul a avut o atitudine neloială și că a uitat cine l-a propulsat în carieră.

”Şi dumneavoastră aţi fost, ca mulţi alţii, creaţia politică a lui Traian Băsescu, care v-a numit în toate funcţiile pe care le-aţi ocupat: de la cea de ministru şi apoi de şef SIE, până la cea de prim-ministru. Acest lucru nu v-a împiedicat să vă deziceţi de Preşedinte şi să îl atacaţi ori de câte ori vreun consultant v-a spus că asocierea cu Traian Băsescu nu mai este profitabilă. Din cauza aroganţei de care aţi dat dovadă în 2012, PDL a pierdut guvernarea, lucru care nu s-ar fi întâmplat niciodată dacă Emil Boc rămânea Premier”, i-a transmis Elena Udrea lui MRU într-o lungă scrisoare.

Fostul ministru al Turismului a dezvăluit și faptul că fostul șef SIE se visa președinte al României.

”Aceeaşi aroganţă deja caracteristică reprezintă unul dintre motivele pentru care formaţiunile din Opoziţie sunt atât de divizate – nu sunteţi dumneavoastră cel care a condiţionat de fiecare dată un proiect unionist de desemnarea ca şi candidat la prezidențiale?”, a mai scris Udrea.

De interes:  Utilitatea vopsirii in camp electrostatic

Ungureanu a transmis că a fost un premier de sacrificiu și că scurtul mandat i-a scos fire albe.

”Am devenit Prim-Ministru într-un moment dramatic, în care PDL era în derută şi întreaga guvernare tremura din toate încheieturile. Am fost un premier de sacrificiu mai degrabă şi mi-am asumat situaţia fără să mă eschivez. După cum vedeţi, nu am primit posturi călduţe prin insule exotice, pentru care ar fi trebuit să rămân dator pe viaţă lui Traian Băsescu”, i-a transmis Ungureanu fostei blonde de la Cotroceni.

Și totuși, nu mandatul de premier îl va duce pe Mihai Răzvan Ungureanu în filele interesante ale istoriei, ci mandatele de ministru de Externe și cele de șef al SIE – unul în mandatele lui Băsescu, altul în mandatul lui Iohannis.

Cele mai cutremurătoare afirmații făcute despre MRU vin din gura locotenent-colonelului Nicolae Ulieru, cel care a avut cel mai lung mandat de purtător de cuvânt al SRI. Ofițerul le-a spus înainte ca istoricul să ajungă premier.

”Mihai Răzvan Ungureanu a avut o ascensiune fulminantă pentru condiţia lui de tânăr istoric anonim de la Iaşi. A fost adus de Pleşu secretar de stat în Ministerul de Externe, a rămas secretar de stat şi în Guvernul Năstase, apoi a fost numit ministru de externe de către liberalul Călin Popescu Tăriceanu, recuzat de acesta pentru că nu i-a dat nişte documente, şi după ce a fost recuzat de premier, preşedintele l-a numit şeful SIE. Eu, când am auzit numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu la SIE, am avut o tresărire. Am spus: oare preşedintele chiar nu ştie cine e omul ăsta, sau SRI nu l-a informat?”, a spus fostul purtător de cuvânt al SRI într-o emisiune tv.

În aceeaşi emisiune, Nicolae Ulieru a mai spus că MRU a avut o implicaţie şi în Cazul Hayssam. Ungureanu a intervenit pentru ca un avocat „exponent al unui grup israelian de lobby, să aibă acces de trei ori la Omar Hayssam în celulă fără ca procurorul de caz să îi dea aprobare”!, a spus fostul purtător de cuvânt al SRI.

Mihai Răzvan Ungureanu era ministru de Externe atunci când trei jurnaliști români au fost răpiți în Irak. Acesta a ascuns presei informații despre incident și făcea apel constant la „răbdare și maturitate”.

A demisionat din funcţia de şef al diplomaţiei pe 4 februarie 2007, la două zile după ce premierul Călin Popescu-Tăriceanu i-a cerut să-şi prezinte demisia, în urma situaţiei create după reţinerea a doi muncitori români în Irak.

De interes:  Ia pastila SRS: Băsescu miorlăie. Ca un motan care și-a băgat singur coada în smoala încinsă

La acel moment, premierul Tăriceanu l-a acuzat pe Mihai Răzvan Ungureanu că l-a informat doar pe şeful statului în legătură cu acest caz, nu şi Guvernul.

În opinia lui Nicolae Ulieru, există indicii clare care „nu fac decât să confirme apartenența lui Ungureanu la un serviciu străin”.

O teorie întărită de descoperirea jurnaliștilor legată de soția sa. Daniela Ungureanu, de profesie medic anestezist, încasa anual 84.000 euro de la OMV Viena în perioada 2009-2012, deci în anii în care a deținut primul mandat de șef al SIE. O incompatibilitate majoră pentru funcția de director al Serviciului de Informații Externe, cu atât mai mult cu cât existau relații contractuale între firma străină și statul român.

De asemenea, Daniela Ungureanu lucra în același timp și la Spitalul Clinic Fundeni. Cotidianul mai scrie că Daniela Ungureanu a deținut și funcția de administrator al firmei PETROMED SOLUTIONS SRL, în noiembrie 2007, care este subsidiară a grupului OMV PETROM.

Fostul premier a ales să se angajeze la o Universitate din Viena și să-și consolideze funcțiile pe care le are de mai mulți ani, tot la Viena, ca emisar special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud – Est și coordonator-adjunct al inițiativei de Cooperare Sud – Est Europeană (SECI). Singurul copil al familiei s-a născut acolo și mai multe surse au declarat presei că eforturile lui Ungureanu de a-și reîncepe viața pe pământ austriac au părut ca o fugă din România.

În 2016, MRU intră în conflict cu procurorul-şef DNA. SIE nu mai trimite nicio notă informativă către procurorii anticorupție.

”Potrivit legii, un Serviciu de Informații este obligat să ne sesizeze despre acea faptă. DNA și SIE trebuie să respecte legea atunci când vbim de infracțiuni de corupție”, spunea Kovesi.

Mihai Răzvan Ungureanu și-a dat demisia din funcția de director al SIE în același an, invocând motive de sănătate. S-a retras din viața publică până în 2019, când a avut un schimb de mesaje pe rețelele sociale cu Crin Antonescu legate de posibila candidatură a acestuia la alegerile pentru Parlamentul European.

”Crin Antonescu, de ce nu îți vezi de ale tale? De ce vrei să fii europarlamentar? Ce meserie ai?”, i-a scris MRU, apoi s-a retras iar într-un con de umbră.

Culisele statului paralel | Cum a rămas România fără moștenirea Gojdu de 1 miliard de euro, servită Ungariei de „artizanii” Tăriceanu și Mihai-Răzvan Ungureanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.