Cei patru erau bănuiți că luaseră mită. În niciuna dintre spețe nu puteau fi probate faptele. Primii procurori, cinci la număr, erau dotați cu carnețele și reportofoane de la magazinul din colț. Aveau și-o Dacie Super Nova.

30 de procurori, 170 de ofițeri de poliție judiciară și 45 de specialiști… PNA este înființat, în2002, ca o instituție autonomă în cadrul Ministerului Public. 

Apoi, în 2005, PNA devine DNA. O direcție care creștea de la an la an și se dezvolta cât alții în 7, asemenea lui Făt-Frumos din poveste. Cu buget mai mare și dosare mai groase, pe la DNA începea timid defilarea cătușelor.

Din 2013, la conducerea DNA vine Laura Codruța Kovesi. Tănără și cu idei mărețe: să curețe țara de marii corupți. Și avea un crez: procuratura nu are mamă, nu are tată, nu are ființă adorată. Procurorul reprezintă legile țării, combaterea și prevenirea corupției. Înaine, la pofta președintelui Traian Băsescu, fusese cel mai tânăr procuror general al României.

”Codruța! Era un copil în Sibiu, avea 28 de ani, procuror care făcuse probabil vreo trei dosare. Criteriul a fost vreau și eu o femeie Procuror General, vreau să fie tânără, să nu fie afectată de apucături vechi, și vreau să o fac Procuror General”, spunea Traian Băsescu. 

Apoi, Codruța s-a remarcat și la DNA. Vreme de 5 ani, în plasa procurorilor au ajuns și pești uriași. Seria audiaților și arestaților de categorie grea era deschisă, în 2014, de Viorel Hrebenciuc. Au urmat fratele, fiica, ginerele și fosta consilieră a președintelui Băsescu. În toată perioada, instituția a trecut prin mari schimbări. A părut ca parte a unor trocuri politice, a anchetat OUG-uri parcă de dragul străzii, care scanda „Laura, nu uita, noi suntem de partea ta!“. A anchetat candidați doar pentru a-i scoate din cursă, pentru ca apoi dosarele să zacă într-o așteptare fără termen. A colaborat cu Serviciile și a mai făcut ceva: DNA a tăcut atunci când trebuia să vorbească. Cu toate astea, Direcția Anticorupție, în mandatul Laurei Codruța Kovesi, a jucat rolul celei mai tari case de producție din România. Doar pâinea a lipsit.
Și, după ce a reușit să-și aducă la audieri chiar și Traian Băsescu, Codruța Kovesi a plecat în Europa. Occidentalii nu au plecat urechea la zicerile Ministrului Justișiei sau ale altor politicieni, și au votat-o Procuror-șef al Europei.

De interes:  Bilanț coronavirus: 3.058 de cazuri noi și 71 de decese. Vezi situația pe fiecare județ

La șefia DNA ajunge, pe 20 iunie 2020, Crin Nicu Bologa. Fost prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, dar cu un trecut legat de DNA. Pe acolo mai trecuse și înainte: din 2005 până în 2007, Bologa a fost şef al Serviciului Teritorial Cluj, fiind eliberat din funcţie, la cerere. Astăzi, sub titlul ”de la mama căţuşelor, la tatăl răniţilor”, aflăm că șeful DNA sugerează infractorilor să folosească Whatsapp, pentru că e sigur. Bologa mărturisește într-un interviu acordat celor de la g4media că Direcția Națională Anticorupție ar vrea să cumpere tehnică pentru a putea intercepta Whatsapp, dar nu a primit bani de la buget pentru astfel de investiții excentrice.

Discuție Dan Tapalagă, jurnalist – Crin Bologa, procuror șef DNA (sursa: g4media.ro)

INFRACTORII NU POT FI SPIONAȚI PE WhatsApp
Jurnalist: Dar ce anume vreţi să vă cumpăraţi de banii ăştia, ca să ne facem o idee, ce vă lipseşte din aparatura asta de interceptare?
Crin Bologa: Păi, de exemplu, dezvoltarea aparaturii şi posibilităţii de a face filaje la nivel profesionist.
Jurnalist: Ce înseamnă asta?
Crin Bologa: De exemplu, există societăţi private în Israel sau în Italia care scot pe piaţă şi vând, la preţuri destul de importante, tehnologii care permit o interceptare a convorbirilor pe WhatsApp. Nu avem aşa ceva în prezent. Ăsta ar fi un exemplu, dar trebuie sume serioase de bani pentru acest lucru.
Jurnalist: Asta este o veste bună pentru infractori, pentru cei care comit infracţiuni, că nu pot fi interceptaţi pe WhatsApp.
Crin Bologa: Păi se ştie că nu pot fi, chiar WhatsAppul te anunţă de fiecare dată că nu pot fi interceptate… nu, nu o putem face noi, nu ştiu dacă o pot face alţii.

De interes:  Sorin Cîmpeanu, la Realitatea PLUS, despre obiective prioritare: ”Problemele de echitate sunt primele asupra cărora mă voi concentra”

Subalternii lui Bologa susţin altceva. Pe forumul magistraților de pe Facebook, procurorul DNA Alexandra Lăncrănjan susţine că informaţia potrivit căreia procurorii nu au acces la conversaţiile de pe Whatsapp ale infractorilor este falsă.
”Dacă domnii infractori vor afla, putem să ne bucurăm. Au aflat o informație falsă”, a scris procurorul. 

Șeful DNA se plânge și că nu mai are posibilitatea de a recruta noi procurori, ajungându-se în prezent la o schemă de personal de doar 60%. În plus, noua instituție EPPO, condusă de Laura Codruța Kovesi, încurcă activitatea DNA.

”Acum suntem în situația în care trebuie să restrângem activitatea procurorilor noștri pentru a face loc și celor de la EPPO. Structura de suport este la DNA și, dacă vor începe activitatea de la 1 iunie, vor fi la noi până când obținem un sediu. Am cerut sume de bani de care am avea nevoie, dar ni s-a tăiat din buget. Sperăm ca la rectificările bugetare să mai primim sume de bani. Pentru serviciul tehnic cred că am primit cam 10% din ce am cerut, pentru dotare tehnică (…), care să ne permită interceptarea audio-video ambientală dar și a comunicațiilor telefonice, ca să ne ridicăm la nivelul partenerilor europeni, americani. (…) Avem în jur de 200 de dosare unde EPPO ar putea invoca și ar putea reține dosarele. Procedura pe care am stabilit-o cu colegii noștri din Luxembrug și cu cei de aici a fost ca noi să identificăm aceste dosare, le facem o informare, iar ei pot evoca competența lor în 5 zile, mai pot prelungi acest termen încă 5 zile. Dacă nu evocă competența sau dacă depășim zilele respective, DNA rămâne competentă”, a declarat Bologa (sursa: știripesurse.ro)

De interes:  Controale în toată țara după numărul mare de infectări. Poliția verifică dacă se respectă regulile de igienă

Pentru g4Media, șeful DNA mai spune și că o nouă reglementare dată de Curtea Constituțională interzice Serviciilor Secrete să mai facă, la cererea DNA, interceptări de corupție la adăpostul mandatelor de siguranță națională.

”Ca și consecință, SRI nu mai are atribuții în a identifica fapte de corupție, de spălare de bani pentru că acestea nu afectează siguranța națională, dar dacă descoperă astfel de cazuri sunt obligați să ni le comunice”, a spus Bologa.

Anul trecut, DNA a primit 300 de sesizări în legătură cu acte de corupție de la Serviciile Secrete. Iar în 2019, SRI a trimis doar 16, cu mult mai puține față de anul 2015, când trimiteau peste 1.000 de sesizări de corupție la nivel înalt. La final, Bologa spune că DNA ar putea să primească mai mulți bani de la stat, pentru că este o direcție profitabilă. La un buget de 40 de milioane de euro, cât primesc procurorii pe an, reușesc să recupereze prejudicii în jur de 170 de milioane de euro, cum s-a întâmplat anul trecut. 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.