În ultimii 10 ani, tragedii ca cea de la Institutul Matei Balș, unde cel puțin cinci oameni au murit și zeci de pacienți au fost evacuați, în urma unui incendiu de proporții, s-au repetat periodic în spitalele din România. Unul dintre cele mai grave incidente de acest fel a avut loc la maternitatea Giulești, în 2010.

Acum 11 ani, într-o vară fierbinte, un spital de nou-născuți din București devenea scena celui mai mare coșmar al oricărui părinte. Un incendiu s-a produs atunci la secţia de Reanimare a maternităţii. Trei bebeluși au murit la scurt timp după incident, iar alţi trei s-au stins în următoarele zile din cauza rănilor suferite. Alți cinci au rămas cu urme adânci, dintr-un motiv absolut stupid: o instalație electrică improvizată, care a cedat.

Singura asistentă care era de serviciu în acel moment în secţia de terapie intensivă ieşise din salon pentru câteva minute. O neglijenţă care a făcut diferenţa între viaţă şi moarte pentru acei bebeluși. Ea a fost și singura care a fost găsită vinovată pentru dezastru.

Drama a scos la iveală multe lipsuri ale sistemului medical românesc: spitalul nu avea nicio legătură cu medicina actualului secol. Autoritățile de atunci au recunoscut că maternitatea trebuie urgent închisă și mutată. Au fost însă doar vorbe. După 11 ani de la catastrofă, maternitatea funcționează în același loc. Funcționează cu mici îmbunătățiri.

O altă tragedie care a zguduit sistemul medical românesc, dar și întreaga societate a avut loc spre finalul anului trecut la Piatra Neamț. Zece pacienți, internați în stare gravă cu COVID-19, au murit în incendiul din noiembrie. Cătălin Denciu, medicul erou care a intrat în flăcări pentru pacienții săi, a suferit arsuri pe 75% din suprafața corpului, și a fost transferat într-un spital de mari arși din Belgia.

Este cel mai grav bilanț după tragedia de la Colectiv, iar Parchetul General a deschis o anchetă penală. Încă nu se știe de la ce a pornit incendiul, dar fără îndoială flăcările au fost amplificate de instalațiile de oxigen existente în salonul de terapie intensivă. Prefectul județului Neamț a declarat atunci că secția de terapie intensivă fusese mutată chiar înainte cu puțin timp de la etajul 3 la etajul 2, acolo unde a izbucnit incendiul, fără a exista o autorizație pentru acest lucru. Managerul spitalului județean l-a contrazis însă. Aparatura din secția ATI de la Piatra Neamț era relativ nouă, cumpărată de Consiliul Județean, însă nu se știe încă dacă instalația electrică a spitalului fusese adaptată corespunzător pentru un consum crescut de curent și nici dacă aparatele fuseseră calibrate corespunzător.

De interes:  La Mulți Ani, Horia Brenciu! – Banat FM

Spitalul avea autorizaţie de securitate la incendiu obţinută la momentul construirii, adică înainte de 1990, potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ. Doar două etaje superioare, nu și cel unde a izbucnit incendiul, fuseseră autorizate de ISU.

În această perioadă, când secțiile ATI sunt supraîncărcate, iar consumul de oxigen este extrem de mare, probleme grave ar putea apărea oriunde. O singură scânteie este suficientă pentru a provoca un dezastru.

Din noiembrie și până acum, alte trei incendii au izbucnit la unități spitalicești din țară, unele dintre ele tot spitale suport COVID. Pe 25 decembrie 2020, un incendiu a avut loc la pavilionul de bărbați de la Spitalul de Psihiatrie Socola Iași. Un pacient a murit. Pe 2 ianuarie, un incident similar s-a produs la Secția de Psihiatrie a Spitalului Municipal Roman. Doi pacienți și două cadre medicale au suferit intoxicații cu monoxid de carbon. Pe 5 ianuarie, la Spitalul de Psihiatrie din Gătaia, județul Timiș, într-un salon al unui pavilion suport COVID a avut loc un incendiu, însă din fericire salvatorii au intervenit la timp și nu au fost victime.

Cauzele acestor incendii sunt diferite, dar nu trebuie să ignorăm o evidență clară: multe spitale au fost construite în urmă cu zeci de ani, iar câteva au chiar peste 100 de ani. Anumite circuite electrice, cele de livrare a gazelor și circuitele medicale, sunt învechite. Ba mai mult, în plină criză sanitară provocată de pandemia de coronavirus, în ultima perioadă s-a pus accentul pe creșterea capacității spitalelor fără să se țină seama și de capacitatea infrastructurii de a putea gestiona toată această creștere, în special în secțiile de terapie intensivă.

În aprilie 2018, mai bine de 20 persoane au fost evacuate din Institutul de Boli Cardiovasculare din Iași. Atunci un incendiu violent a afectat etajul șase al spitalului. 120 de pacienți au fost transferați la alte unități medicale. Unul dintre bolnavii transferaţi de la Terapie Intensivă, din clădirea în care a avut loc incendiul, a murit la Institutul Regional de Oncologie. Focul ar fi izbucnit din cauza supraîncălzirii instalaţiei electrice care era veche.

De interes:  Dominique este „Razbunatoare” in noua ei piesa despre infidelitate si pedeapsa | Official Video – Banat FM

Tot în 2018, în luna martie, o infirmieră a suferit arsuri pe membre într-un incendiu care s-a produs într-un salon de la Secţia ATI a Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia. O asistentă a fost intoxicată cu fum.

Incendii de proporții au avut loc în anii trecuți și la un spital din oraşul Simeria, judeţul Hunedoara, la Spitalul Judeţean Baia Mare sau la Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati din Botoșani.

Totodată, în ultimii ani au avut loc mai multe incidente în spitalele românești în care au fost implicați copii. În 2018, 45 de micuți care s-au născut la Maternitatea Giuleşti au fost confirmaţi cu stafilococ auriu, o bacterie extrem de periculoasă. Bebelușii au fost transferați la alte spitale, mulți dintre ei cu erupții suprainfectate pe piele şi pneumonii.

Atunci, unii dintre angajaţii Maternităţii Giuleşti au fost depistaţi cu stafilococ. Anchetele au arătat că nou-născuții au luat bacteria din spital. Ministerul Sănătății și Direcția de Sănătate Publică au decis la acel moment să oprească internările la Maternitatea Giulești.

La cinci ani de la tragedia de la Colectiv, România are doar 23 de paturi pentru marii arși, în spitale din București, Brașov, Timișoara și Iași. Iar autorităţile lasă încă vieţile acestor pacienți la voia sorţii. Chiar dacă trec de perioada critică, bolnavii au nevoie de recuperare. În România nu există însă nicio clinică specializată. În lipsa centrelor de recuperare, o tânără din Satu Mare rănită grav anul trecut, în urma unei explozii, a ajuns din nou la spital cu febră şi dureri, la scurt timp după externare.

În 2019, doar într-o singură lună, România a avut 76 de pacienţi cu arsuri grave, cel mai mare număr din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Ministerul Sănătății.

O altă problemă a sistemului medical, ascunsă mult timp sub preș, o reprezintă infecțiile nosocomiale. Infecţiile din spitalele noastre au devenit subiect naţional imediat după tragedia din Colectiv. Aşa am realizat că multe cazuri sunt ascunse şi că mare parte din unităţile sanitare sunt focare de infecţie greu de sterilizat. Sute de pacienţi ies din spitale cu infecţii nosocomiale grave şi acum. Şi ei sunt cazurile fericite. Alţii, însă, mor din această cauză. În unele cazuri, bolnavii şi familiile lor nici măcar nu sunt informaţi că au luat aceste bacterii.

De interes:  Administratorul firmei care a făcut deratizare blocul morții din Timișoara a fost reținut

Multe dintre familiile victimelor din Colectiv care au scăpat din foc susțin că acestea au fost ucise chiar de bacteriile din spitale.

Rudă pacient de la Colectiv: „De clostridium am aflat noi, am văzut în fişă, după asta ne-a fost confirmat şi de către medici. Nu înţelegeam, noi ne-am bucurat că el era internat la rezervă, am zis că vai să vedeţi că e rezerva liberă şi se bagă, dar pe el de fapt l-au băgat acolo pentru izolare. Este focar de infecţie din punctul meu de vedere. ”

În noaptea zilei de 30 octombrie 2015, toate salvările din Capitală au fost direcționate către fosta fabrică Pionierul, unde se afla clubul Colectiv. În clădirea fără ferestre, cu pereții capitonați cu poliuretan și cu o singură cale de acces disponibilă – printr-un container, au încăput peste 200 de oameni. Umăr lângă umăr. S-a aflat apoi că încăperea nu avea autorizație ISU.

Bilanțul deceselor a fost de 65, dar al celor care au rămas cu sechele grave depășește câteva zeci. Din cele 65 de victime, nu toate au pierit în noaptea incendiului. Au fost zeci de tineri care s-au stins din cauza infecțiilor din spitale și a saloanelor neconforme pentru tratarea marilor arși. Alții pentru că nu au găsit la timp loc într-o ambulanță. Familiile au cerut dreptate pentru copiii lor, însă s-au scurs mai bine de cinci ani de atunci și justiția nu a găsit încă nici măcar un vinovat.

Apoi România a aflat cât de mari sunt problemele legate de igiena din spitale şi de infecţiile nosocomiale după ce medicul Camelia Roiu, de la Spitalul de Arşi din Bucureşti, a făcut publice imaginile cu un pacient cu larve în răni, la Terapie Intensivă. Secţia a fost între timp renovată. Dezinfectanții folosiți în spitale ar fi trebuit să elimine o parte dintre bacterii, însă după scandalul Hexi Pharma am aflat că unele dintre biocide au fost apă de ploaie.

Specialiștii atrag atenția că astfel de tragedii se pot repeta oricând, în oricare altă unitate sanitară din România, din cauza lipsei echipamentelor medicale adecvate, a infrastructurii tehnice vechi şi a suprasolicitării personalului medical.

Sursa: realitatea.net

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.