Tradiții și obiceiuri de Rusalii
Creştinii ortodocşi şi greco catolici sărbătoresc, duminică şi luni, Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli, sărbătoare creştină care mai este cunoscută în popor ca Rusalii sau Duminica Mare. Este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea sfinţilor apostoli. Este cunoscută şi ca ziua întemeierii Bisericii, când s-au convertit la creştinism 3.000 de oameni. De Rusalii, oamenii îşi împodobesc casele cu frunze sfinţite de tei sau de nuc, iar de această zi se leagă multe superstiţii: să nu mergi „la scaldat” în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec; să nu te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casa; să nu se certe nimeni, căci e luat de Iele. De Rusalii, dar şi 9 săptămâni după, nu se mai culeg ierburi de leac. Înainte de Rusalii, sâmbătă, se sărbătoresc şi Moşii de Vară. În „Sâmbăta Morţilor” se obişnuieşte ca oamenii să împartă oale pentru ca cei trecuţi în nefiinţă să aibă din ce bea apa. Iar dacă vrei ca asupra ta să nu se abată furtuni sau pierderi, din primul fel de mâncare pe care îl găteşti în această zi trebuie să dai pomană celor nevoiaşi, spune tradiţia populară. Tot ceea ce dai de pomană trebuie să fie nou şi proaspăt. Mai mult, în trecut se credea că femeile care muncesc în această zi vor avea mâinile amorţite. Nu în ultimul rând, dacă în ziua Moşilor de Vară plouă înseamnă ca anul va fi unul mănos.
