Agenția de rating Standard & Poor’s estimează deficitul bugetar al României din acest la 3,3%, iar cel de anul viitor la 3,5%, peste ținta angajată de 3% din PIB, din cauza cheltuielilor cu salariile și cu pensiile, precum și cu alte cheltuieli bugetare.

„Aceste niveluri vor fi rezultatul diminuării ritmului de creștere economică și al măsurilor privind cheltuielile guvernamentale, pe măsură ce se apropie viitoarele alegeri – cele prezidențiale în 2019 și cele parlamentare din 2020. Considerăm că este cu atât mai ambițios obiectivul Guvernului de a reduce drastic diferența dintre taxa pe valoarea adăugată datorată (TVA) și TVA colectată, cea mai mare diferență în UE, conform datelor Comisiei Europene. În același timp, reducerea, din nou, a cheltuielilor cu investițiile ar putea fi o provocare, având în vedere nevoile acute de infrastructură ale României”, au precizat reprezentanții S&P.

De asemenea, pentru 2021 și pentru 2022 deficitul bugetar este estimat la 3,4% din PIB, respectiv 3,3% din PIB.

În raportul agenției de rating mai este remarcat faptul că deficitul bugetar din 2018 a rămas sub nivelul de 3% din PIB, ca urmare a performanței solide a veniturilor bugetare, susținute de o creștere ridicată a PIB-ului nominal și de un alt an cu o sub-alocare pentru investiții. Cu toate acestea, creșterile salariale accelerate din sectorul public au orientat structura cheltuielilor guvernamentale în continuare spre cheltuieli sociale inflexibile și de natură salarială, precum și spre o îndepărtare de investiții.

De interes:  Marţi începe METAL SHOW & TIB la Romexpo! Cel mai mare târg tehnic din ultimii zece ani din România!

„Considerăm că prioritizarea cheltuielilor de consum în fața cheltuielilor de investiții este negativă pentru competitivitatea și creșterea pe termen lung a României. Salariile și contribuțiile la asigurările sociale reprezintă o parte rigidă și inflexibilă a cheltuielilor guvernului, la aproximativ 60% din total. Credem că această dispoziție lasă guvernului puțin spațiu pentru a efectua cheltuieli de capital, care sunt estimate să crească semnificativ conform prognozelor guvernamentale din bugetul pentru 2019. Deficitul fiscal mare al României, pe fondul expansiunii economice foarte rapide, evidențiază vulnerabilitatea țării la șocurile externe potențiale și o încetinire pronunțată a creșterii economice. Politica fiscală prociclică a guvernului erodează câștigurile fiscale greu câștigate în anii de după criză”, au precizat reprezentanții S&P.

Rata anuală a inflației este estimată de agenția de rating citată la 3,5%, în medie, în cursul acestui an, unul dintre motive fiind reducerea prețurilor la energie, la nivel global.

Reprezentanții agenției reamintesc riscurile la adresa poziției bugetare pe termen mai lung sunt, de asemenea, orientate către scădere, din cauza incertitudinii cu privire la unele propuneri recente de politici. Printre aceste propuneri, raportul S&P reamintește de Legea pensiilor, care ar putea să majoreze „în mod semnificativ factura cu pensiile în 2020 și în anii următori”.

De interes:  Ursula von der Leyen susţine ideea unei bănci pentru investiţii ecologice

„Astfel de inițiative de reformă ar fi sugerează că câștigurile politice pe termen scurt ar putea continua să influențeze strategia fiscală și alocări directe din zona de capitalul către cheltuielile curente parte a bugetului. În plus, în cadrul politicilor sale de urgență din 2018, Guvernul a făcut contribuții la Pilon II de pensii opționael, ceea ce a deblocat fluxuri de până la 0,8% din PIB în buget, în timp ce parțial a diluat viabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Credem presiunile asupra bugetului României vor persista pe parcursul orizontului nostru de prognoză, până în 2022”, au subliniat reprezentanții S&P.

Raportul agenției de rating mai evidențiază că aderarea României la UE este importantă ancoră politică, iar autoritățile sunt angajate să respecte ținta de deficit prevăzută în Tratatul de la Maastricht, de 3% din PIB, parțial pentru că o încălcare ar putea pune în pericol accesul României la fondurile structurale.

„Ponderea datoriei publice a României rămâne modestă într-o comparație cu nivelul din UE. În linie cu prognoza prinvind deficitul, ne așteptăm ca datoriile publice ale României să se facă să crească treptat până la un nivel încă moderat, de puțin sub 40% din PIB, până în prezent 2021. În același timp, profilul datoriei rămâne constrâns de o cotă relativ mare a datoriei în valută, precum și de o expunere ridicată a sectorului bancar intern față de datoria guvernamentală”, au detaliat reprezentanții S&P.

De interes:  Ai nevoie de un birou la Reșița? Un business lounge îți stă la dispoziție

Agenția anticipează că presiunile asupra contului curent vor continua să crească până în 2022, în condițiile în care consumul guvernamental și cererea internă totală potențiază importurile, iar exporturile încetinesc. În aceste condiții, S&P estimează că deficitul de cont curent va rămâne în medie în jurul valorii de 4,5% din PIB, până în 2022, iar elementul pozitiv este că finanțarea acestuia provine în mare măsură de la intrările stabile, care nu determină crearea de datorii.

„Din acest motiv, România externă datoria netă a activelor externe lichide, măsura noastră preferată, va rămâne relativ scăzută, la aproximativ 30% din încasările din contul curent. În timp ce presupunem că investițiile străine directe nete vor acoperi în continuare o parte semnificativă din deficitul extern, în următorii câțiva ani, pe măsură ce investitori străini existenți vor continua să reinvestească din câștiguri, observăm o lipsă a investițiilor străine noi, sugerând că investitorii ar putea fi din ce în ce mai preocupați de creșterea rapidă a salariului, de lipsa dezvoltării infrastructurii și de menționerea incertitudini politice și de strategie”, au mai explicat reprezentanții S&P.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.