Cu excepţia ultimelor luni, când viaţa ne-a fost dată peste cap de pandemie, în România s-a vorbit mai mult de justiţie decât de sistemul de sănătate sau de infrastructură. De ce? Explicaţia e simplă: dacă mulţi politicieni autohtoni sunt siguri că cetăţenii le uită repede derapajele şi afacerile dubioase, nesancţionându-i la vot, nu acelaşi lucru se poate spune despre justiţie, care, după aderarea la Uniunea Europeană începuse să îşi facă treaba eficient şi fără a pleca capul în faţa protipendadei de partid, a trimis după gratii şi a dispus confiscarea averilor unor politicieni de calibru. Astfel că aceştia, cei care se ştiau cu musca pe căciulă, adică cu bani mulţi ieşiţi din conturile statului şi ajunşi prin conturile lor din paradisuri fiscale sau chiar cash în genţi voluminoase, cu vile construite din bugetul pentru asfaltarea drumurilor ori cu neamuri angajate la instituţii de stat, au făcut tot ce le stătea în putinţă pentru a „strica” procedura de judecată şi modifica legile la sugerările avocaţilor proprii astfel încât să se bucure în libertate de „tunurile” date.

Instanțele trebuie să se asigure că cetățenii vor primi o soluție rapidă și echitabilă, fără să aștepte ani la rând soluţionarea dosarelor. În acest moment, procesele durează și câţiva ani, pronunţarea solutiilor se amână în mod repetat, iar motivarea soluţiilor, deşi juste în marea majoritate a cazurilor, nu este la înălţimea actului de justiţie dintr-o ţară europeană. Să fim bine înţeleşi: cunoaştem problemele justiţiei din alte state şi putem spune că, spre deosebire de alte sectoare de activitate, justiţia română nu este la coada clasamentelor UE. Totuşi, având în vedere importanţa actului de justiţie – atât civilă, cât şi penală – trebuie degrabă îndreptate problemele create în ultimii ani, dar şi rezolvată o problemă cronică a instanţelor şi parchetelor: supraîncărcarea. Fiindcă 4.000 de judecători nu pot soluţiona eficient într-un an două milioane de dosare, adică mai mult de două dosare pe zi de magistrat!

De interes:  Și Călin Dobra și Nicolae Robu au așteptări și de la noul Guvern Orban, dar și „teme” pentru noua putere!

Dacă problemele instanţelor civile (pentru simplificarea explicaţiei, le avem aici în vedere şi pe cele de contencios administrativ, dreptul muncii etc) pot fi rezolvate în mare parte prin majorarea numărului de magistraţi şi corectarea unor prevederi legale, atacul concertat împotriva justiţiei penale condus de Iordache, Dragnea şi Tudorel necesită o atenţie deosebită: refacerea funcţionalităţii procedurii penale, a instanţelor şi completelor, precum şi însănătoşirii Codului penal şi legislaţiei conexe astfel încât să nu mai ajute doar la achitarea infractorilor.

Măsurile pe care dorim să le adoptăm:

  1. Mai mulți judecători. Un număr mai mare de absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii trebuie să intre în sistemul judiciar în fiecare an, precum şi atragerea unor profesionisti cu experienţă din alte profesii juridice, după o prealabilă şi amplă testare a cunoştinţelor şi valorilor morale ale acestora. Simultan, vom elimina sistemul pensionărilor anticipate din Justiție. Chiar dacă magistrații sunt subiectul diferitelor limitări și restricții, acest lucru nu trebuie să fie compensat printr-o pensionare anticipată.
  2. Desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

În contextul în care au existat doar cazuri izolate de corupție în rândul judecătorilor și procurorilor, înființarea unei structuri specializate, având o competență care se raportează la calitatea persoanelor și nu la natura faptelor, este nejustificată și lezează prestigiul profesiei de magistrat prin inducerea ideii că fenomenul criminalității ar fi larg răspândit în această categorie profesională. Un astfel de corp reprezintă, de asemenea, un mijloc de intimidare a magistraților și un mod de izolare a acestora în raport cu cetățenii obișnuiți. USR PLUS se opune întru totul existenței unei astfel de structuri și consideră că trebuie să fie repuse în vigoare dispozițiile anterioare privind competența de investigare a infracțiunilor săvârșite de către magistrați.

  1. Refacerea DNA și DIICOT. Luarea unor atribuții ale DNA referitoare la corupția din justiție, precum și o serie de decizii CCR neurmate de adaptarea adecvată a legislației au condus la o încetinire a activității DNA. Este necesară o refacere a competențelor DNA cu privire la corupția din justiție. De asemenea, este necesară asigurarea suportului logistic și uman pentru ambele instituții: mijloace tehnice pentru interceptări, suplimentarea schemei de personal (ofițeri de poliție, procurori, personal auxiliar). Avem în vedere și asigurarea cadrului unei bune și eficiente colaborări cu instituția procurorului european.
  2. Reevaluarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală. Perioada 2017 – 2019 a presupus modificarea normelor penale și de procedură penală după bunul plac al politicienilor care făceau parte din majoritatea parlamentară, astfel încât să fie soluționate favorabil dosarele ce îi priveau în mod direct. De la redefinirea unor infracțiuni, așa cum este cazul abuzului în serviciu sau dezincriminarea altora, așa cum s-a întâmplat cu neglijența în serviciu, și până la limitarea mijloacelor organelor de urmărire penală, prin eliminarea posibilității folosirii unor categorii de probe în cadrul procesului penal, dispozițiile adoptate de PSD-ALDE au avut natura de a îngreuna și chiar de a face imposibilă identificarea și pedepsirea unui număr semnificativ de infractori. Soluția este reanalizarea tuturor acestor dispoziții, pe baza unor dezbateri transparente și deschise publicului, astfel încât activitatea de combatere a infracționalității să devină din nou una eficientă. Ne angajăm să inițiem astfel de dezbateri alături de profesioniști ai justiției penale și să revizuim rapid modificările aduse legislației penale de către PSD-ALDE.
  3. Restructurarea circumscripțiilor judecătoriilor în funcție de volumul de muncă existent. La acest moment, în România există judecătorii cu peste 80 de judecători, precum cele din orașele foarte mari, și judecătorii cu până la trei judecători, în special în mediul rural. O astfel de organizare presupune o distribuire ineficientă a costurilor administrative și a resursei umane, dar și o distribuire inechitabilă a volumului de muncă. Restructurarea circumscripțiilor judecătoriilor va permite ca mai multe instanțe mici, lipsite de activitate, să poată fi eliminate, iar judecătorii activi în cadrul acestora să își desfășoare în continuare activitatea în cadrul instanțelor subdimensionate ca personal.
De interes:  Partidul Ecologist îşi întăreşte echipa din Caraş-Severin !

Într-o guvernare USR PLUS justiţia va fi lăsată sa îşi facă treabă fiindcă numai o justiţie puternică şi independentă poate duce la asanarea morală şi legală a României.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.