România a obținut eliminarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a jalonului prin care trebuia să reducă deficitul de încasare de TVA (așa-numitul „gap de TVA”), potrivit informațiilor publicate în exclusivitate de Economedia. Ministerul Finanțelor confirmă oficial decizia, precizând că țara noastră a evitat astfel pierderea a până la 1 miliard de euro din granturile europene aferente anului 2026.

Un jalon cu miză financiară de peste un miliard de euro

Reducerea gap-ului de TVA cu 5 puncte procentuale, până la 31 decembrie 2024, era o condiție esențială în PNRR. Cum această țintă nu a fost atinsă, România risca pierderea fondurilor europene aferente. În încercarea de a o îndeplini, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a propus modificarea formulei de calcul a deficitului de încasare, prin includerea autoconsumului și eliminarea sumelor nerecuperabile din insolvențe – o metodă contabilă ce ar fi redus artificial gap-ul.

Tensiunile s-au amplificat în vară, când Comisia Europeană a anunțat că reducerea de 5 puncte procentuale ar urma să fie raportată la un gap revizuit de 30% din PIB, în loc de 34,9%, cât era baza inițială. Astfel, România ar fi trebuit să reducă aproape dublu deficitul de încasare. Autoritățile române au criticat această schimbare, afirmând că „nu pot reduce o țintă mișcătoare”.

JalonuI eliminat, dar problemele persistă

După negocieri tensionate la Bruxelles, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reușit să elimine complet acest jalon din noua versiune a PNRR renegociat.

„România a obținut acordul Comisiei Europene pentru înlocuirea jalonului privind reducerea GAP-ului de TVA și a evitat o pierdere de până la 1 miliard de euro din granturi, în 2026”, a confirmat Ministerul Finanțelor pentru Economedia.

Totuși, eliminarea jalonului nu înseamnă că problema a dispărut: România rămâne țara cu cel mai mare gap de TVA din Uniunea Europeană. Modificarea vizează doar evitarea sancțiunilor financiare pentru neîndeplinirea țintei, nu și rezolvarea cauzelor structurale ale evaziunii și neconformării fiscale.

Reformele care vin la schimb: ANAF, Vama și controale întărite

Potrivit documentului consultat de Economedia, în locul jalonului privind reducerea gap-ului, România și-a asumat o serie de reforme mai dure și mai măsurabile, menite să crească conformarea fiscală și eficiența colectării.

Printre noile angajamente se numără:

• Creșterea veniturilor fiscale cu cel puțin 2,5 puncte procentuale din PIB față de nivelul din 2019;

• Centralizarea funcțiilor de gestionare a riscurilor și reorganizarea ANAF, cu o unitate centrală ce va utiliza date din e-Factura, e-Transport și SAF-T prin intermediul unui nou depozit de date fiscale (CNIF);

• Introducerea KPI-urilor pentru funcțiile principale ale ANAF și un sistem de integritate bazat pe camere video purtate pe corp în zone sensibile (controlul mărfurilor, transport, HoReCa);

• Revizuirea legislației privind insolvențele, care va acorda ANAF un rol mai activ în planurile de restructurare și va limita abuzurile prin insolvențe repetate;

• Obligativitatea facturării electronice pentru toate tranzacțiile B2B și B2C și sancțiuni pentru neconformitate;

• Extinderea plăților electronice în toate sectoarele de comerț și servicii, inclusiv restaurante și baruri;

• Transparență publică: ANAF va publica semestrial structura gap-ului de TVA, date validate de INS și Ministerul Finanțelor, cu sprijinul Băncii Mondiale.

O sursă de înalt nivel din Comisia Europeană a confirmat pentru Economedia că jalonul a fost înlocuit cu „o alternativă mai bună”, respectiv „reforme legislative stricte pentru a consolida și mai mult conformitatea fiscală”.

Controversa „gemului de la bunica” și discuțiile despre autoconsum

Decizia vine în contextul unei dezbateri aprinse declanșate recent de președintele ANAF, Adrian Nica, care a declarat că „gemul pe care îl face bunica în casă” apare în calculele privind deficitul de TVA. Afirmația a fost interpretată de unii ca o intenție de a taxa produsele de uz propriu, stârnind reacții publice puternice.

ANAF a clarificat ulterior că nu intenționează taxarea autoconsumului, ci doar semnala faptul că autoconsumul neincluse în formula europeană umflă artificial deficitul de încasare al României. Cu alte cuvinte, o parte din „gap” nu reflectă evaziunea reală, ci modul de calcul impus la nivelul UE.

România scapă de penalizări, dar nu de presiunea fiscală

Prin eliminarea jalonului privind reducerea gap-ului de TVA, România a evitat o pierdere masivă de fonduri europene, însă și-a asumat o serie de măsuri mult mai stricte, orientate pe restructurarea instituțională și pe digitalizarea ANAF.

Rămâne de văzut dacă aceste reforme vor reuși să crească efectiv gradul de colectare fiscală și să reducă una dintre cele mai mari vulnerabilități economice ale țării: evaziunea fiscală pe TVA, estimată la peste o treime din potențialul total de încasare.

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, prezintă duminică, din SUA, mesajul emisarului special pentru parteneriate globale Paolo Zampolli.

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, care se află într-o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, prezintă într-un clip video, pe Facebook, un mesaj special pentru România de la unul dintre cei mai apropiaţi oameni ai preşedintelui Trump, emisarul special pentru parteneriate globale Paolo Zampolli, înregistrat chiar la reşedinţa sa din Washington DC.

”Am stabilit cu ocazia acestei vizite în Statele Unite o relaţie de caldǎ prietenie cu Paolo, care subliniazǎ în acest mesaj cǎ suntem cel mai important aliat din regiune în NATO, dar şi oportunitǎţile economice comune din energie sau în procesul de reconstrucţie a Ucrainei. Mulţumesc, Paolo, pentru uşa larg deschisǎ României!”, spune Nazare pe Facebook (VIDEO AICI).

Mesajul emisarului pentru români:

”Sunteţi cel mai important aliat NATO al nostru şi avem cele mai mari iniţiative NATO, împreună. Sunteţi amplasaţi într-o zonă extrem de importantă, mai ales pentru orice proces de pace care va fi realizat. Preşedintele nostru a făcut pace în Orientul Mijlociu, este incredibil. Acum, în curând va face pace între Ucraina şi Rusia şi apoi, din partea europeană, va exista acest mecanism de protecţie pentru Ucraina şi vecinii săi. Aşadat, datorită acestui fapt, România va avea un rol esenţial. Aveţi o energie bună şi ne place tipul vostru de energie. Domnule ministru, aveţi cheia casei, sunteţi oricând binevenit”, declară Paolo Zampolli.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a semnat astăzi un nou contract de finanțare cu Banca Europeană de Investiții (BEI), în valoare de 500 de milioane de euro, pentru construcția Autostrăzii Sibiu-Pitești – primul drum de mare viteză care va traversa Munții Carpați. Cu o lungime totală de 122 de kilometri și o valoare estimată la 6,7 miliarde de euro, proiectul este considerat o verigă strategică în conectarea economică a Transilvaniei cu sudul țării. Finanțarea BEI va sprijini accelerarea lucrărilor și consolidarea cooperării europene în domeniul infrastructurii, urmând ca un al doilea împrumut, de aceeași valoare, să fie semnat în prima jumătate a anului 2026.

„Autostrada A1, în linie dreaptǎ: azi am semnat un nou contract de finanțare cu Banca Europeană de Investiții (BEI), în valoare de 500 de milioane de euro, pentru construcția Autostrăzii Sibiu-Pitești.

Acest proiect strategic de 122 km va fi prima autostradǎ din România ce traversează munții Carpați.

Despre importanța Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești am vorbit de mai multe ori în ultimii ani: va stimula investițiile, fluxurile de transport de mǎrfuri și va genera noi locuri de muncă. Beneficiile se vor resimți direct în economie și în viața de zi cu zi a românilor, prin drumuri mai sigure și conexiuni mai rapide.

Valoarea totală estimată a proiectului (inclusiv TVA) ajunge la 6,7 miliarde de euro, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene, bugetul de stat și împrumuturi externe.

Un al doilea contract, tot de 500 milioane euro, este prevăzut pentru prima jumătate a anului 2026.

Am discutat cu Ioannis Tsakiris, vicepreședintele BEI, despre extinderea colaborării și sprijinul tehnic oferit României pentru o mai bună selecție și gestionare a investițiilor prioritare. Obiectivul este clar: folosirea eficientă a finanțǎrilor și accelerarea marilor proiecte de infrastructură.” a spus ministrul Nazare pe pagina sa de Facebook.