Locale
Negulescu, despre TROCURILE politice: ”Erau probe cu împărțitul șpăgii. Dacă spuneam ceva despre Kovesi, scăpam”
Continuăm astăzi cu cea de-a doua parte a interviului pe care fostul procuror Mircea Negulescu l-a acordat la Realitatea Plus cu informații halucinante. Vă prezentăm la acest moment detalii despre trocuri politice pe sume imense de bani, dar și pentru interese în numirile în funcții cheie. Mai mult, procurorul Negulescu ne povestește despre numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al DNA, dar și despre când a avut loc ruptura în celebrul stat paralel.
Negulescu: La un moment dat mi-a spus că a participat la o discuție, la care participau avocații domnului Vlad Cosma, că mi se pregătește ceva, lucru care ulterior s-a dovedit a fi real. Și dacă aș fi dispus să zic ceva de doamna Kovesi, toată situația mea ar fi rezolvată pe loc. Am rămas surprins de dialogul respectiv.
Leca: Vi se propunea un târg? S-o livrați pe doamna Kovesi?
Negulescu: Dacă-mi permiteți, da, da, da și la un moment dat.. adică ce să spun eu de Kovesi? Cică nu contează, spune o minciună, că noi dintr-un bulgăre facem o avalanșă.
Muzgoci: Asta a fost exprimarea?
Negulescu: Exact, adică, la modul l-am citat pe domnul respectiv.
Muzgoci: Vorbim de un domn de afaceri?
Negulescu: Cred că e chiar un om de afaceri, din punctul meu de vedere. Păi cred că într-o manieră a încercat să-mi transmită un mesaj. În situația aia vă dați seama că nu eram într-o situație psihică prea bună și am spus că eu nu pot să fac așa ceva că mă bate Dumenzeu. Nu pot să spun niște minciuni despre Kovesi.
Muzgoci: Dar de ce v-ați dus de prima dată la domnul acesta?
Negulescu: Nu m-am dus chiar de prima dată… nu, nu, nu… Îl cunoșteam din activitatea profesională. A insistat de mai multe ori… că trebuia să-mi găsesc și eu un serviciu și atunci am
acceptat. Eu, de bună credință, am crezut că într-adevăr ar fi vrut să-mi ofere un job. Nu vă spun că și acum înainte să fiu reținut m-a căutat de câteva ori și l-am blocat pe telefon.
Leca: Să contextualizăm puțin pentru publicul larg momentul. Ați spus 2017…
Negulescu: Nu mai eram magistrat, 2017, da.
Leca: Kovesi avea peste 1 an (da) să fie demisă din funcție, adică era începutul luptei. A unei părți a clasei politice la dărâmarea din funcție a LCK.
Negulescu: V-am spus și în interviul precedent că nu am…
Leca: Ați spus avocați ai familiei Cosma?
Negulescu: Așa mi-a spus domnul respectiv. Că a stat la o masă și a auzit această discuție și
chiar se scuza încercând să-mi spună ca să nu am reprezentarea că e vorba de un șantaj și
că el ar face parte din acest șantaj.
Leca: Era un târg mai degrabă, nu?
Negulescu: Din punctul meu de vedere era un șantaj, vă dați seama că eram disperat.
Leca: Nu, din punctul lor de vedere… Vi se oferea imunitate, asta era cumva…
Negulescu: Și nu conta ce spun, să spun o minciună adică ce minciună… nu știu. Orice minciună. Ca noi dintr-un bulgăre facem o avalanșă (dar nu v-a dat un exemplu?) Nu, pentru că vă dați seama după ce am spus lucru ăsta, am zis că nu pot să fac așa ceva, că mă bate Dumnezeu. Ce să spun eu de femeia aia?
Muzgoci: Vă întreb că din jurul familiei Cosma și Vlad Cosma e posibil să aibă o
înregistrare…
Negulescu: Dacă are curajul și moralitatea… să v-o aducă. Dacă are curajul și moralitatea
și verticalitatea care ar trebui s-o aibă orice om, să vină să v-o predea dvs.
Leca: Din acel moment ați mai avut o astfel de solicitare? Sau în ideea acesteia…
Negulescu: Da… O să vă explic altă situație care e tot un om de afaceri al cărui nume chiar
nu vreau să-l dau că mi s-a părut un tip extraordinar de corect. La un moment dat m-a sunat pe Whatsapp și mi-a spus că urmează ca familia Cosma să prezinte tot felul de lucruri referitoare nu doar la mine, dar și la colegii mei de a DNA. I-am explicat că nu mai sunt procuror și nu mai iau legătura cu colegii de la DNA, dar eu îl sfătuiesc să meargă la ședința din Ploiești să vobească cu domnul Onea și să povestească … Mesajul pe care ar fi trebuit să-l trimită procurorilor de acolo ca să timoreze domnul respectiv. Ca d-aia cred că e de bună credință. A mers. A avut o discuție cu o
colegă de-a mea și cu o polițistă. Discuție înregistrată și a făcut obiectul unei plângeri pe care colegii mei au făcut-o la DNA structura centrală. Referitoare la o infracțiune de șantaj pe care familia respectivă o făcea nu numai împotriva mea, ci și a colegilor mei.
Era acel stick pe care eu l-am ridicat… eu… polițiștii l-au ridicat cu ocazia percheziției și de pe care au fost recuperate niște date exact cum sunt hârtiile astea din față.
Din care rezultă efectiv cum se împărțea ȘPAGA pe lucrările publice. Cât costau lucrările publice cu TVA. Cât reprezenta de fapt lucrarea în mod efectiv. Care era câștigul lor și ei împărțeau frumos. Adică două treimi dădeau din câștig societății comerciale care executa lucrarea. Și 1/3 o împărțeau.
Și ei acolo, la un moment dat, aparea V și R. Bineînțeles că l-am chemat pe domnul Răzvan Alexe care el putea să spună că e Vladimir Putin și Voronin sau orice altceva. Și mi-a zis nuu…. E Vlad Cosma și R sunt eu. Lucrări publice din bani publici. Adică din banii CJ, unde tatăl lui Vlad Cosma, domnul Mircea, era președintele CJ.
Muzgoci: Stickul acesta a reprezentat un obiectiv. Înțeleg…
Negulescu: Da, pentru că stick-ul ăsta era un stick care efectiv îi incriminează referitor la
faptele care le-au săvârșit și care în primă instanță I-au condamnat la 5 ani și la 8
ani și pe urmă am înțeles că nu știu ce s a întâmplat.
Leca: Care-i povestea stick-ului în prezent?
Negulescu: Păi bănuiesc că stick-ul trebuie să existe la dosarul cauzei.
Leca: Ați fost acuzat că e o probă pe care ați implanatat-o…
Negulescu: Da, că aș fi implantat eu datele respective în stick-ul respectiv, lucru care e
imposibil de realizat… La un moment dat i-am explicat și doamnei procuror Adina Florea că
orice mediu de stocare crează o interfață. Interfața asta presupune niște metadate
care îți stabilesc trei obiective: data formării fișierului, da. Data ultimei accesări și data ultimei modificări.
Negulescu: Pe mine ce m-a frapat foarte tare la momentul respectiv a fost, după discuția avută
la Anti-Fraudă, a fost poziția publică a lui Ponta care era prim-ministru atunci, nu știu
sigur, dar cred că era prim-ministru. Tot forța ca statul român să încheie contractul cu Gold
Corporation.
La un moment dat, din ce-mi amintesc, a încercat să dea o HG după care au apărut discuții în spațiul public că a trimis la Parlament Și Parlamentul a refuzat aceasta..
Leca: Victor Ponta a trimis în Parlament.
Negulescu: Asta apare în spațiul public, eu vă spun doar analiza pe care am făcut-o după discuția de la Anti-fraudă.
Leca: Iar Tal Silberstein a fost și consilier în campania pentru prezidențiale din 2014 a lui Victor Ponta.
Negulescu: Atunci încep lucrurile să se lege, eu vă spun că mi-e greu să fac niște aprecieri din maniera asta pentru că n-am făcut politica, eu am urmărit banii, da?
Și când am avut suspiciunea rezonabilă și mai mult decât suspiciunea rezonabilă, când am avut probe pertinente și concludente că cooperațiunea comercială e fictivă, în momentul ăla am pus sechestru asigurator pe suma respectivă care reprezenta obiectul material al infracțiunii de evaziune fiscală și de spălare de bani.
Muzgoci: Ați menționat mai devreme două nume foarte importante, Beny Steinmetz unul
dintre cei mai discreți miliardari din Israel, un om cu afaceri de ordinul miliardelor, care a ajuns în România după cum însuși declara la un moment dat, mă rog, nu Beny ci și Tal Silberstein, care erau parteneri de afaceri, au venit în România în 2002 aduși de Traian Băsescu, așa cum dânsul susține, adică. Prin declarația lui Tal Silberstein care a declarat acest lucru.
Muzgoci: Apare acest nume într-unul din aceste dosare din aceste firme despre care dumneavoastră vorbeați?
Negulescu: La momentul acesta mi-e greu să vă spun că da sau nu. E foarte simplu, cine vrea să vadă, merge la dosarul respectiv, ia actele respective și atunci lucrurile se clarifică. E simplu. Era o operațiune comercială care era nereală, am stabilit asta. Orice operațiune comercială nereală înregistrată în contabilitate, exista și suspiciunea rezonabilă că e vorba de o spălare de bani și eu nu am făcut altceva decât să-mi fac treaba. Să știți că, la momentul ăla, nu mă gândeam la politică, la cum nu mă gândesc nici acum. Eu doar mi-am făcut treaba și am încercat în așa fel încât să stabilim
adevărul judiciar.
Leca: Știți că, apropo de statul paralel, foarte multă lume îi atribuie nașterea de pe
vremea lui Traian Băsescu.
Leca: Forma de acțiune a statului paralel ați cunoscu-o și înainte de a ieși din magistratură?
Negulescu: Nu … am stat… Eu v-am spus încă o dată că n-am făcut parte din chestia asta.
Bănuiesc că dacă n-am făcut parte pentru că nu eram … am fost un tip incomod, era greu să vii
la mine și să încerci să faci vreun deal care… În schimb am stat și m-am gândit.
Mi s-a părut extraordinară faza cu bulgărele și avalanșa.
Leca: Apropo de asta, una din formele de acțiune ale Statului Paralel de pe vreama
lui Traian Băsescu era ca din momentul în care cineva îl supăra politic sau îl incomoda politic
sau era o piedică în planul politic, acționa prin diverse pârghii judiciare uneori. Dincolo
de cele politice.
Leca: Și aș reveni la vizita Elenei Udrea. Ar fi putut fi acea vizită o astfel de parte a acelui plan?
Adică a venit la dvs. a stat câteva ore, 2, 3, 4, ore…
Negulescu: Nu mai țin minte și chiar n-aș vrea să mint, bănuiesc că a fost înregistrată la poartă că aveam un registru și se poate stabili cu precizie timpul. (LECA: nu ne împiedicăm iî timpul petrecut la DNA Ploiești, ne împiedicăm în faptul că e o vizită, vizită care a fost mediatizată).
Negulescu: Da, da, nu de noi că nu eram interesați…
Leca: Evident că nu de dvs, că nu era de presă, dar de unde mediatizarea ar fi putut trimite diverse mesaje…
Negulescu: Da, e posibil, da.
Muzgoci: Nu vrem să ne îndepărtăm, domnul Negulescu, ați menționat în discuțiile noastre off
the record, în discuțiile noastre ajungea până la Traian Băsescu, cum?!
Negulescu: Analizând situația acum și am intrat și eu pe presă și am tot văzut… e
posibil să fi fost un deal între președintele țării și primul-ministrul la acea vreme.
”NU EXCLUD ACEASTA POSIBILITATE”
Muzgoci: Ce vă face să aveți astfel de suspiciuni?
Leca: Vorbim de perioada 2012.
Negulescu: Păi în condițiile în care am înțeles că era consilierul dlui Băsescu (cine?) unul din cei (Tal Silberstein) așa! iar în partea cealaltă, dl Ponta tot încerca să convingă cetățenii României și în special parlamentarii României că dacă nu se va încheia acest contract, statul român va fi obligat să plătească despagubiri incomensurabile, atunci cred că banul e singurul lucru care putea sa-i lege pe cei doi.
Muzgoci: Banul îi leagă pe mai mulți în același timp, pentru că sunt mai multe nume care se învârt în jurul acestor două personaje, Steinmetz și Silbersten, care au fost trimiși în judecată în dosarul retrocedării unei suprafețe imense din Pădurea Snagov și a firmei Băneasa în același dosar fiind implicați preșdintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, Dan Andronic și Paul de România și, subliniez, Dan Andronic.
Muzgoci: Pentru că Dan Andronic e unul din pesonajele care apare la aceeași masă cu Sebastian Ghiță în timpul interviului pe care dl. Ion Cristoiu i l-a luat lui Sebastian Ghiță, fugar fiind la Belgrad.
Muzgoci: Vedem niște personaje despre care știm și despre care și dumneavoastră ne-ați dat
senzația, ne-ați declarat că e posibil să se învârtă în jurul acestui Stat Paralel și să aibă aceleași interese. Pe cine protejați acum?
Negulescu: EU?! (da!) pe cine protejez? Nu protejez pe nimeni. (Vă e teamă de oamenii care am spus până acum?) Vreau doar adevarul. (Vă e teamă de acești oameni?) Dacă îmi era teamă credeți că aș fi venit să port această discuție cu dvs?
Muzgoci: Un moment în politica noastră furtunoasă din ulitimii 20 de ani în care Traian Băsescu și Victor Ponta, practic au vorbit pe aceeași limbă, pentru o scurtă perioada de timp, coincide acea perioada de timp cu momentul în care societatea românească fierbea pe subiectul ROȘIA MONTANA.
Negulescu: E posibil…
Leca: Acel moment e… coincinde și cu perioada sechestrului pe care l-ați pus.
Negulescu: Eu am spus că e clar că dacă am început dosarul în 2013, sumele pe care noi le apreciam ca fiind provenite din savarsirea unor infractiuni vizau pana in anul 2013. Adica 2012.
Leca: Era premier Victor Ponta atunci, iar Băsescu președintele țării.
Negulescu: Dacă așa spune istoria, banuiesc că da.
Muzgoci: Ați spus ca e posibil ca interese foarte mari din jurul RM să fie în ambele tabere atât în tabara presedintelui cat si a premierului.
Negulescu: Eu la momentul asta aș specula… eu v-am spus doar ceea ce am înțeles din rulajele bancare. Ceea ce am inteles din discutia cu Anti-Frauda de la Bucuresti. Care ne-au cerut sprijinul referitor la acea curte de arbitraj din Statele UNITE, dupa care dvs puteti sa faceti legaturile.
Leca: Păi ați mai mentionat si un consilier mesager al presedintelui.
Negulescu: Mesager la ce vă referiți?
Muzgoci: Referitor la israelianul despre care discutam mai devreme.
Negulescu: Daca dvs spuneți că eu… vă dati seama ca eu nu stateam sa verific consilierii României. Dar dacă spuneti ca dansul era consilierul presedintelui. Acuma incep sa fac niste legături.
Muzgoci: Și nu numai…
LECA: Păi a fost coincidenta… mai bizara de atat face ca acea persoana să fi fost in legatura si cu Traian Băsescu și cu Victor Ponta intr-o perioada foarte scurta de timp.
Negulescu: E foarte posibil… Nu pot nici să afirm, nici să infirm. Eu v-am spus doar situatia care mie mi s a parut. In primul rand că ROSIA MONTANA este UNESCO. DA..!?! Și mi s-a părut extraordinar sa vrei să distrugi zona respectiva care e si o zona arheologica importanta, și să incerci sa forțezi sub
amenintarea ca statul roman va plati nu știu cate miliarde de dolari ca nu incheiem nu
stiu ce contract cu… cu….
Leca: Noi putem intelege.. E o saritura prea mare in logica, daca noi am putea întelege de aici… hai sa ne amintim pe prima parte a discutiei pe care am avut o acum o saptamana. Cu politicul si statul paralel daca tot am fost de acord ca vorbim de perioada lui Traian Basescu ca moment de nastere al acestuia sa fi fost o actiune concertata. Tocmai în jurul acestei afaceri, pentru ca e o afacere extrem de banoasa. Si cred ca pana mai e. Cu implicatii pana la bursa cu speculatii de miliarde de EURO, dolari?
Negulescu: Eu cred ca nu AURUL e atat de important acolo (LECA: tocmai ca nu… speculatiile sunt in jurul acestei afaceri) sunt afaceri, sunt metale rare mai scumpe cu mult decat aurul asta e problema acolo. Ufff..
Leca: Pentru că daca va amintiti acolo a fost o perioada 2013-2014 cand au fost proteste in strada, cand lumea a inteles exact acelasi lucru ca politicul si-a dat mana indiferent de culoare pentru a face din aceasta afacere, a o intretine ca o speculatie cu implicatii atat de ascunse si de greu de descifrat.
Negulescu: La momentul cand am cercetat aceasta situatie de fapt, nu m-am gandit ca nu aveam.. nu incercam sa… (incercam acum) da… acuma gândindu-ma e posibil. Pe mine m-a frapat cum respectivul premier tot incerca sa convinga sa constranga si populatia si Parlamentul ca daca nu incheiem contractul, statul va fi obligat la sume exorbitante pe care trebuie sa le plateasca societatile respective. Leca: Hai sa ne gandim la Traian Basescu care facea vizite constant la Rosia
Montana incercand sa convinga oamenii de acolo… o spun eu si v-o garantez ca aceasta amintire. Facea vizite… sunt si inregistrari video. Facea lobby incercand sa convinga lumea cat de mult ar reprezenta si cat de bine ar face aceasta afacere pentru acea zona. Dincolo de sansa uriasa de dezvoltare economica pe care ar reprezenta-o pentru România.
Negulescu: Da, e posibil, da. La momenul respectiv, eu nu mi-am facut decat treaba care
ma interesa pe mine, sa apreciez referitor la acea operatiune comerciala ca este nereala si
o consider si acum nereala.
Muzgoi: Bani scurși într-un partid…
Negulescu: Banii în raport cu situatia ulterioara, banii pe tranzactia respectiva erau un mizilic. Cele 30k geci care reprezenta vreo 900.000 de LEI.
Muzgoci: Părea o șpagă?
Negulescu: Nu parea o spaga, (LECA: o atentie, un semnal așa) Nuu… mie mi se parea așa, un fel de… oamenii aia amărati din zonă… să le dea o geacă sa nu mai fie frig iarna…
Locale
O nouă legătură între Prahova și Brașov. Proiectul Construcții Erbașu poate deveni alternativă la DN1
Între Valea Doftanei și Brădet, Construcții Erbașu modernizează unul dintre cele mai dificile drumuri montane aflate în lucru în România. Proiectul vizează 25,63 kilometri din DJ102I și va deschide o nouă legătură rutieră între județele Prahova și Brașov, pe un traseu care poate prelua o parte din traficul concentrat în prezent pe Valea Prahovei.
Lucrările au început în septembrie 2025, iar în vara anului 2026 stadiul fizic depășise pragul de 20%. Pentru Construcții Erbașu, proiectul reprezintă atât o extindere a portofoliului de infrastructură rutieră, cât și o demonstrație a capacității de a lucra într-un relief dificil, la altitudini care ajung până la 1.285 de metri.
Odată finalizat, sectorul Valea Doftanei-Brădet va face parte dintr-o rută care continuă prin DN1A către Săcele și Brașov. Astfel, șoferii care circulă între sudul și centrul țării vor avea la dispoziție o alternativă la traseul clasic prin Comarnic, Sinaia, Bușteni și Predeal.
Un proiect așteptat într-o zonă dependentă de DN1
Traficul de pe DN1, în special între Comarnic și Brașov, reprezintă de ani întregi una dintre cele mai mari probleme de mobilitate din România. În weekenduri și în perioadele aglomerate, deplasarea pe Valea Prahovei este afectată frecvent de coloane și timpi de așteptare ridicați, fiind de ordinul orelor ocazional.
Modernizarea DJ102I nu va avea capacitatea unei autostrăzi și nu va elimina singură blocajele de pe DN1, dar va crea însă o rută suplimentară între Prahova și Brașov, capabilă să distribuie mai bine traficul și să ofere o opțiune pentru șoferii care se deplasează între cele două județe.
Traseul pornește din Valea Doftanei, traversează zona montană și ajunge la Brădet, în județul Brașov. De aici, legătura cu Săcele și Brașov este asigurată prin DN1A. La capătul prahovean, drumul se conectează cu rețeaua care coboară prin Valea Doftanei spre Câmpina.
25 de kilometri de drum montan și 14 poduri
Complexitatea lucrării este determinată în primul rând de relief. Sectorul de 25,63 kilometri traversează o zonă montană în care traseul, diferențele de nivel, cursurile de apă și stabilitatea versanților impun lucrări care depășesc cu mult simpla asfaltare a unui drum existent.
Proiectul include aproximativ 13 kilometri de ziduri de sprijin, 14 poduri, 72 de podețe transversale, peste nouă kilometri de parapete de protecție și 13 parcări de scurtă durată. Sunt prevăzute, de asemenea, lucrări pentru colectarea și evacuarea apelor, consolidarea terenului și amenajarea acceselor.
Componentele menționate arată dimensiunea reală a proiectului. Într-o zonă montană, durabilitatea drumului depinde de stabilizarea versanților, controlul apelor și protejarea infrastructurii în fața fenomenelor meteo, nu doar de structura carosabilului. Pentru Construcții Erbașu, execuția presupune coordonarea simultană a terasamentelor, consolidărilor, lucrărilor hidrotehnice și structurilor rutiere pe mai multe fronturi. Accesul utilajelor și aprovizionarea trebuie organizate de-a lungul unui traseu îngust, cu spații limitate pentru desfășurarea operațiunilor.
Construcții Erbașu a depășit pragul de 20%
Contractul de proiectare și execuție a fost încheiat în martie 2023, însă începerea lucrărilor a depins de finalizarea etapelor de proiectare, avizare și pregătire a amplasamentului. Organizarea de șantier a început în august 2025, în zona Brădet-Săcele, iar lucrările efective au fost demarate în luna septembrie.
În iulie 2026, Construcții Erbașu anunța depășirea unui stadiu fizic de 20%. Echipele lucrau la terasamente, consolidări, podețe și poduri, precum și la pregătirea sectoarelor pe care urmează să fie realizată structura rutieră.
Progresul obținut în primul an de execuție este relevant în raport cu dificultatea terenului. În cazul unui drum montan, avansul nu se măsoară doar în kilometri asfaltați. O parte importantă a lucrărilor este concentrată sub nivelul viitorului carosabil sau în afara acestuia: fundații, drenaje, podețe, ziduri de sprijin și intervenții asupra versanților.
De la construcții civile la infrastructură rutieră majoră
Proiectul de pe Valea Doftanei se înscrie într-o etapă de extindere a Construcții Erbașu către infrastructura de transport. Compania, cunoscută pentru proiecte medicale, educaționale, sportive și urbane de mare anvergură, și-a consolidat în ultimii ani capacitatea de a executa lucrări rutiere complexe.
În paralel cu modernizarea DJ102I, Construcții Erbașu lucrează la sectorul Suplacu de Barcău-Chiribiș al Autostrăzii Transilvania, primul contract de autostradă din portofoliul companiei. Cele două proiecte au condiții diferite, dar confirmă aceeași direcție de dezvoltare care implică utilizarea resurselor proprii, a echipelor specializate și a capacităților de producție pentru investiții majore de transport.
Pe Valea Doftanei, dificultatea vine din relieful montan și din numărul mare de lucrări de consolidare și traversare. Capacitatea de a coordona aceste intervenții pe un traseu de peste 25 de kilometri consolidează poziția Construcții Erbașu în rândul antreprenorilor români care pot prelua proiecte rutiere cu cerințe tehnice ridicate.
Valoarea totală actualizată a investiției a fost estimată la aproximativ 431,5 milioane de lei. Beneficiarul este Compania Națională de Investiții, iar proiectul este realizat în parteneriat cu autoritățile județene din Prahova și Brașov.
O investiție care poate schimba mobilitatea și dezvoltarea regiunii
Efectele modernizării DJ102I vor fi resimțite atât la nivel regional, cât și local. Legătura dintre Valea Doftanei și Brădet poate oferi o nouă opțiune de deplasare între Prahova și Brașov, reducând dependența de un singur coridor rutier.
Valea Doftanei are un potențial turistic important, însă accesibilitatea rămâne una dintre limitele dezvoltării sale. O conexiune modernă către Brașov poate atrage noi investiții, poate susține turismul și poate integra mai bine comunitățile montane în circuitul economic regional.
Finalizarea a fost estimată, în funcție de ritmul lucrărilor și de finanțare, pentru perioada 2027-2028. Până atunci, Construcții Erbașu are de executat una dintre cele mai complexe intervenții rutiere din portofoliul său care presupune transformarea unui traseu montan dificil într-o legătură funcțională între două județe.
Locale
Poziția corectă a bebelușului într-un sistem de purtare: ce trebuie să știe părinții
Sursa foto: pexels.com
Îți așezi bebelușul în sistem, strângi bretelele și tot rămâi cu îndoiala că picioarele nu stau cum trebuie. În oglindă, genunchii par prea sus sau panoul prea lat, iar reglajul pe care tocmai l-ai făcut nu mai pare sigur. La început, chiar și o cataramă mică pare să schimbe tot.
Litera M oferă un reper util, dar multe explicații se opresc la forma picioarelor. Poziția nu poate fi judecată separat de susținerea spatelui, felul în care stă capul și, mai ales, respirația. Niciun sistem declarat ergonomic nu se potrivește automat oricărui bebeluș sau fiecărei etape.
Contează ca materialul să sprijine coapsele fără să forțeze deschiderea șoldurilor, iar fața copilului să rămână vizibilă. Câteva verificări simple te ajută să observi potrivirea și să știi când să oprești purtarea.
Litera M arată doar o parte din potrivire
Forma picioarelor e un indiciu; restul corpului îți arată cum stă bebelușul în sistem. În poziția în M, genunchii sunt îndoiți și, de regulă, puțin mai sus decât șezutul, iar materialul susține coapsele până în dreptul genunchilor. Șoldurile se depărtează natural, fără să fie împinse cu forța.
Privește și trunchiul. La un bebeluș mic, spatele poate avea o curbă ușoară spre exterior, fără să fie apăsat într-o poziție rigidă. În oglindă, uneori pare altfel. Contează ca bebelușul să fie susținut, nu ca fotografia să arate ca un desen.
Un nou-născut care își ține încă genunchii aproape de abdomen poate părea diferit de copilul mai mare din fotografiile de pe internet, iar asta nu înseamnă că trebuie să-i deschizi picioarele până obții un M perfect, fiindcă trupul copilului dictează câtă flexie îi este confortabilă. Nu forța. M-ul nu e riglă.
Institutul Internațional pentru Displazia de Șold descrie poziția recomandată prin coapse susținute, șolduri și genunchi îndoiți, cu genunchii puțin mai sus decât șezutul. Recomandarea privește modul de susținere; nu promite că purtarea previne sau tratează displazia de șold.
Când verifici poziția, urmărește împreună câteva repere:
- coapsele sunt susținute până în dreptul genunchilor;
- genunchii sunt îndoiți și stau puțin mai sus decât șezutul;
- șoldurile se depărtează atât cât permite corpul copilului.
Unii bebeluși își țin picioarele mai strâns, alții le deschid mai ușor. Dacă pare că îl doare sau observi o asimetrie care te îngrijorează, scoate-l cu grijă din sistem și cere sfatul unui medic.
Panoul trebuie să urmeze corpul copilului
Centura și lățimea panoului schimbă locul în care se așază copilul. Strângerea tuturor curelelor nu repară o bază prea lată; potrivirea începe de la centură și de la sprijinul coapselor.
Înainte să strângi orice curea, fixează centura în locul indicat pentru vârsta și mărimea copilului, așază-l cu abdomenul spre tine și sprijină-i spatele cu mâna, ca să nu alunece în jos când închizi cataramele laterale. Pe rând. Verifică apoi dacă panoul susține coapsele fără să apese în spatele genunchilor.
Dacă alegi un marsupiu ergonomic Manduca XT, consultă indicațiile producătorului pentru reglarea bazei și a panoului. Un model cu mai multe setări tot trebuie potrivit după lungimea copilului din momentul purtării. Și aici e ușor să te încurci.
La un bebeluș de o lună și 5 kg, reglajul pentru nou-născut lăsa totuși prea mult spațiu într-o versiune mai veche de sistem folosită de un părinte; acesta spunea că, atunci când strângea curelele laterale, spatele copilului nu mai păstra curbura dorită. E o experiență legată de un singur model, nu o regulă pentru toate sistemele. (@Ocudavidimvideooo, YouTube, [Cum ajustez dimensiunea sistemului de purtare?](https://www.youtube.com/watch?v=e5U3oqeENy0), 2023).
În altă experiență, un părinte aprecia că putea prelua ușor purtarea după un prieten și că sistemul îi susținea spatele când mergea la cumpărături. Experiența arată și o diferență practică: fiecare adult trebuie să-și potrivească bretelele pentru propriul corp, nu să preia pur și simplu reglajele celuilalt. (@quoctrung6106, YouTube, [Cum ajustez dimensiunea sistemului de purtare?](https://www.youtube.com/watch?v=e5U3oqeENy0), 2023).
În oglindă, caută aceste semne:
- centura stă fixă și nu alunecă;
- panoul susține coapsele până în zona genunchilor, fără să apese pe gambe;
- genunchii rămân îndoiți, fără să fie împinși spre lateral;
- bretelele sunt reglate egal, iar copilul nu se lasă într-o parte.
Mai strâns nu înseamnă automat mai potrivit. Dacă nu poți obține simultan susținerea coapselor și o poziție confortabilă a spatelui, oprește-te și cere ajutor pentru reglaj.
Fața vizibilă contează mai mult decât un M perfect
O poziție frumoasă a picioarelor nu ajută dacă fața copilului este acoperită sau bărbia îi cade spre piept. Când îl porți, urmărește să stea vertical și suficient de aproape încât să-i poți săruta creștetul fără să te apleci mult. Nasul și gura trebuie să rămână libere.
Mai ales la un nou-născut, care nu își ține încă singur capul, o glugă prinsă prea strâns ori o poziție lăsată să alunece poate apropia bărbia de piept și poate ascunde fața, chiar dacă sistemul părea bine strâns când l-ai pus. Fața la vedere. Bărbia liberă.
NHS recomandă ca bebelușul să fie ținut strâns, vizibil, aproape de adult, cu bărbia departe de piept și spatele susținut. Verifică aceste lucruri și după ce te așezi sau te ridici. Corpul se poate deplasa în sistem, chiar dacă la început totul părea în regulă.
La fiecare verificare, uită-te la:
- fața copilului, care trebuie să rămână vizibilă;
- bărbie, care nu trebuie să stea lipită de piept;
- nas și gură, care nu trebuie acoperite de material;
- spate și trunchi, care trebuie să rămână susținute.
Dacă bebelușul trebuie hrănit, scoate-l mai întâi din sistem și așază-l într-o poziție potrivită pentru masă. Nu încerca să-l hrănești în timp ce este purtat. După ce îl pui la loc, verifică din nou fața și postura capului; reglajul de dinainte poate să nu mai fie potrivit.
Potrivirea se verifică de fiecare dată
Un reglaj bun la plecare nu rămâne automat bun după ce scoți copilul și îl așezi din nou, schimbi poziția sau îi pasezi sistemul altui adult. Verificarea se repetă înainte de ieșire și după fiecare ajustare. Începe cu manualul. Nu te grăbi.
Poți începe lângă o oglindă, dar după ce copilul e așezat, verifică și cu mâna dacă materialul stă neted sub coapse, apoi uită-te din nou la față, fiindcă unghiul din oglindă nu arată întotdeauna dacă bărbia cade spre piept.
De exemplu, înainte să ieși din casă, fixează centura, așază copilul cu abdomenul spre tine și închide bretelele ținându-i spatele sprijinit. Privește-l din față și din profil. Dacă panoul ajunge prea sus, acoperă fața sau apasă în spatele genunchilor, oprește-te și schimbă reglajul conform manualului.
Înainte să pleci, verifică:
- dacă bretelele și centura sunt bine prinse;
- dacă bebelușul stă aproape de corpul tău și nu alunecă;
- dacă panoul sprijină coapsele fără să apese pe genunchi;
- dacă fața este vizibilă și bărbia nu cade spre piept;
- dacă poți verifica respirația fără să schimbi poziția copilului.
Plânsul, singur, nu arată întotdeauna că sistemul este reglat greșit. Copilului îi poate fi foame, somn sau pur și simplu poate să nu-i placă momentul. Uită-te la potrivire și la semnele de presiune; dacă pare că îl doare, scoate-l din sistem și verifică înainte să încerci din nou.
Dacă bebelușul a fost prematur, are o problemă cunoscută la șolduri sau dificultăți de respirație ori de tonus muscular, cere sfatul medicului înainte să alegi modul de purtare. Pentru o potrivire pe care nu reușești să o obții acasă, un specialist în purtare poate verifica reglajul împreună cu tine.
Un semn util al potrivirii este cât de ușor poți reface reglajul după o schimbare: copilul crește, alt adult îl poartă sau îl scoți și îl așezi din nou. Corpul lui îți oferă repere mai utile decât o fotografie standard, iar respirația rămâne prioritară chiar când picioarele par așezate perfect. Dacă nu poți păstra susținerea și libertatea respirației, oprește purtarea și cere ajutor. Nu e un test de pricepere. E o rutină atentă, repetată.
Informațiile din acest articol au scop exclusiv informativ și educațional. Nu înlocuiesc consultul unui medic sau specialist.
Surse și experiențe din comunitate:
– YouTube, @Ocudavidimvideooo, [Cum ajustez dimensiunea sistemului de purtare?](https://www.youtube.com/watch?v=e5U3oqeENy0), 2023.
– YouTube, @quoctrung6106, [Cum ajustez dimensiunea sistemului de purtare?](https://www.youtube.com/watch?v=e5U3oqeENy0), 2023.
Locale
Ochelarii și naveta schimbă alegerea căștilor înaintea fișei tehnice
Sursa foto: all-audio.ro
O pereche poate suna bine în primele minute și totuși să ajungă în sertar dacă îți apasă ochelarii, alunecă la mers ori te izolează de colegi. Un utilizator a povestit că niște căști intraauriculare îi fuseseră comode, dar un model cu cupe îi apăsa brațele ochelarilor și devenise greu de folosit (@chiks7306, YouTube, [Ghid de cumpărare a căștilor], 2025).
Ghidurile de cumpărare compară tipurile de căști, autonomia, izolarea fonică și funcțiile. Pentru rutina ta, însă, contează și traseul, orele petrecute la birou sau momentele când vrei să auzi ce se întâmplă în jur.
Felul în care alegi căștile potrivite pentru stilul de viață zilnic pornește de la locurile și activitățile în care le porți. Forma și funcțiile vin după.
Începe cu programul tău real, nu cu lista de funcții
Începe cu traseul. Nu cu lista. Gândește-te când pui căștile, cât timp le porți fără pauză și dacă treci des dintr-un spațiu liniștit într-unul aglomerat. Dacă ieși dimineața cu ele, lucrezi apoi la birou și le pui iar pe drumul spre casă, uită-te la schimbările dintre aceste momente, fiindcă o singură funcție nu se potrivește la fel peste tot în rutina ta.
Notează ce contează cel mai mult în locurile unde le folosești:
– în transportul public, izolarea fonică și fixarea pot conta mai mult;
– la birou, presiunea după câteva ore și claritatea microfonului pot cântări mai mult decât accentul pe bas;
– la plimbare, să auzi sunetele din jur poate fi o prioritate;
– la sală, verifică fixarea la mișcare și rezistența la transpirație în descrierea modelului;
– pentru cursuri sau jocuri, ține cont de microfon, stabilitatea conexiunii și întârzierea sunetului.
Autonomia merită verificată în raport cu programul tău, nu cu o zi ideală în care nu uiți niciodată să încarci nimic. La unele modele, cifra totală include încărcările oferite de carcasă; verifică dacă descrierea se referă la o singură încărcare sau la folosirea căștilor împreună cu carcasa. Dacă le folosești doar pe drum, contează și cât de ușor le iei cu tine.
Forma căștilor se simte înaintea sunetului
Ochelarii schimbă proba. Presiunea se simte. Nu întotdeauna imediat. Căștile care par confortabile când stai nemișcat pot deveni deranjante după ce te deplasezi, vorbești sau le porți o perioadă mai lungă. O pereche ușoară poate totuși să apese într-un singur punct, iar una mai grea să se simtă mai comodă dacă pernițele distribuie contactul diferit și nu împing brațele ramei spre tâmple după câteva ore de purtare, în care vorbești și te miști.
Fiecare formă vine cu propriul compromis.
Cu ochelarii pe tine, probează căștile exact așa cum le-ai purta în mod obișnuit. Mișcă ușor capul și vezi dacă se deplasează. La cele intraauriculare, verifică dacă se fixează fără să simți că trebuie să le împingi mereu la loc. La modelele cu cupe, fii atent la punctele de presiune de lângă tâmple. Aici, un detaliu mic se poate face simțit după o zi de lucru.
Dacă nu poți să le probezi înainte de cumpărare, citește cu atenție descrierea formei și condițiile de retur. Greutatea, materialul pernițelor și felul în care se așază pe ureche pot orienta alegerea, dar nu prezic perfect cum se vor simți după câteva ore. Tocmai de aceea, experiența altei persoane te ajută să formulezi întrebări; nu îți spune singură ce pereche să cumperi.
Izolarea nu se potrivește tuturor momentelor
Anularea activă a zgomotului și designul cu urechea liberă se potrivesc unor momente diferite. În metrou, reducerea sunetelor constante de fond poate fi binevenită; la birou, unde colegii îți vorbesc des, aceeași izolare te poate face să scoți căștile de fiecare dată. Depinde de loc. Nu e o regulă.
Înainte să alegi, gândește-te la compromisurile fiecărui context:
– pentru tren sau autobuz, poți căuta izolare mai bună, mai ales dacă zgomotul constant te deranjează;
– pentru plimbări, căștile cu urechea liberă îți pot permite să auzi mai ușor sunetele din jur;
– la un birou comun, contează cât de des vorbești cu oamenii din apropiere;
– într-o încăpere gălăgioasă, sunetul din căștile fără dopuri se poate pierde mai ușor în zgomot.
Nici căștile cu urechea liberă nu te scutesc de atenție când traversezi sau mergi prin zone aglomerate. Ele schimbă cât de mult auzi din jur, nu înlocuiesc grija față de trafic și de oamenii din apropiere. Într-o zi cu multe drumuri pe jos, poate fi un compromis pe placul tău; într-un autobuz zgomotos, s-ar putea să preferi mai multă izolare.
Dacă vrei să explorezi această categorie, castile Bose Ultra Open Earbuds Lunar Blue sunt listate pe all-audio.ro, distribuitorul autorizat Bose în România. Modelul are un design cu urechea liberă și poate interesa dacă preferi să nu introduci căștile în canalul urechii și vrei să auzi mai ușor sunetele din jur. Pentru un drum zgomotos, alegerea s-ar putea să fie alta.
Căștile potrivite nu sunt neapărat cele cu cele mai multe funcții, ci cele pe care poți să le porți fără să te gândești constant la presiune, izolare sau încărcare. Iar confortul nu arată la fel în autobuz și la birou: o funcție plăcută într-un loc poate deveni stânjenitoare în altul. Înainte să alegi, gândește-te la momentul zilei în care le porți cel mai des și probează-le cu ochelarii, dacă îi folosești.
Surse și experiențe din comunitate:
– YouTube, @chiks7306, [Ghid de cumpărare a căștilor](https://www.youtube.com/watch?v=2X6XNuFXnjU), 2025.
-
acum 6 daysMadridul viitorului, proiectat de studenți: Saint-Gobain România lansează etapa națională a celei de-a XXII-a ediții a Concursului Internațional de Arhitectură
-
Ce trebuie sa stiiacum 6 daysCe factori influențează prețul unei nacele de închiriat?
-
Sportacum 4 daysPadbol România, pe primul loc la Stockholm: două echipe pe podium și 13 victorii în 14 meciuri
-
Economieacum 5 daysCe modificări poți face la un proiect de casă după obținerea autorizației de construire?
-
Ce trebuie sa stiiacum 4 daysRinoplastie în Turcia: preț, tehnici și ce compari de fapt în 2026
-
Ce trebuie sa stiiacum 5 daysTâmplăria și aerul din casă – ce respiri când ferestrele sunt de calitate
-
Ce trebuie sa stiiacum 4 daysCâte zile de concediu poate avea un angajat într-un an?
-
acum 4 daysHarta-firmelor.ro: platforma gratuită care arată cine se află în spatele companiilor din România



