Cristofor Columb (italiană Cristoforo Colombo, spaniolă Cristóbal Colón, n. între august și octombrie 1451 – d. 20 mai 1506) a fost un navigator italiano-spaniol. A navigat spre vest, pe Oceanul Atlantic, în căutarea unei rute spre Asia, dar și-a câștigat reputația descoperind un nou continent, America, în perioada precolumbiană fiind cunoscută numai Lumea Veche.

Cristofor Columb s-a născut la Genova, în Italia, în anul 1451. Tatăl său a fost țesător și se presupune că fiul său Cristofor a intrat în acest comerț de mic copil. Teoria cea mai citată de către istorici susține că numele Cristóbal Colón ar fi traducerea în castiliană a numelui italian Cristoforo Colombo, acesta fiind fiul lui Domenico Colombo, țesător, și al Susanei Fontanarossa. Potrivit acestei teorii, nu era un copil educat și de aceea s-a inițiat în lumea navigării de la o vârstă foarte fragedă. Informațiile despre începutul carierei sale de navigator sunt însă nesigure.

Numele de Cristofor Columb este rezultatul unei anglicizări a numelui său real, Cristoforo Colombo, primit la Genova, unde s-a născut. L-au rebotezat, însă, și alte popoare: spaniolii îi spun Cristóbal Colón, suedezii, Kristoffer Kolumbus, iar olandezii, Christoffel Columbus. Până și numele său genovez e incert, neexistând documente istorice care să ateste originea sa.

Tatăl lui Columb a fost și el navigator, iar după moarte sa, Columb a primit documentele și jurnalele sale personale, care, probabil, au fost decisive în opțiunea viitorului explorator de a studia geografia.

În 1488, o oarecare Beatriz Enriquez de Arana i-a născut lui Columb un fiu: Fernando. Columb nu numai că a recunoscut copilul, dar l-a și ținut minte, după 13 ani luându-l cu el într-una din expedițiile sale. Fernando a scris mai târziu o biografie a tatălui său, aceasta devenind principala sursă de informație despre viața marelui explorator.

De interes:  Hotelurile mari din Herculane fără apă – Banat FM

Columb era ferm convins că poate ajunge în Asia navigând spre vest. I-a fost însă foarte greu să convingă pe cineva din Europa acelor vremuri, că Pământul este rotund (și nu plat, cum se credea atunci), și că finanțarea expediției sale e cu rost. A bătut la nenumărate porți ca să obțină bani, apelând inclusiv la regele Portugaliei, dar majoritatea conducătorilor europeni au crezut despre el că e trăznit și nu i-au acordat prea multă importanță. A stat pe la curtea regală a Spaniei ani de zile, în speranță că va reuși să îi convingă pe Ferdinand și Isabella să îi finanțeze călătoria. Până la urmă s-a dat bătut și a plecat în Franța, unde a primit, în 1492, vestea că voiajul său va fi, în sfârșit, finanțat.

În faimoasa călătorie din 1492, Columb a promis un premiu în aur celui care va vedea primul țărmul. Norocul i-a surâs unui marinar, Rodrigo de Triana, care la 12 octombrie 1492 văzuse mica insulă Bahamas, botezată de Columb San Salvador. Rodrigo n-a primit însă niciodată premiul promis, Columb păstrându-l pentru el și spunând tuturor că, de fapt, el văzuse deja un fel de lumină în noaptea anterioară. Bietul Rodrigo probabil că n-a fost prea încântat de explicațiile șefului său, acum, însă, are o frumoasă statuie într-unul din parcurile Seviliei.

De interes:  Atleții studenți ai Universității „Eftimie Murgu” pleacă după medalii la Universitare – BANAT

În acei ani, nimeni nu avea curajul să plece de bună voie într-o călătorie cu destinație incertă. De aceea, Columb a apelat la deținuți, care au preferat să riște decât să moară în beciurile închisorii sau executați. Pe cele trei corăbii cu care a plecat Columb la drum în prima sa expediție au fost însă și numeroși evrei, printre aceștia, translatorul, cârmaciul și medicul lui Columb. I-a luat cu el crezând că va da măcar de careva din cele zece triburi pierdute ale lui Israel, situație în care ar fi avut nevoie de cineva care să vorbească ebraica. Mai era însă un motiv: începea Inchiziția și, odată cu ea, prigoana și expulzarea evreilor din Spania.

În prima expediție, cea din 1492, nava amiral a lui Columb, Santa Maria, s-a scufundat, obligându-l pe Columb să lase 39 dintre oamenii săi într-un loc numit La Navidad, aceștia formând astfel prima colonie europeană din Lumea Nouă. Deși era de presupus că se va întoarce în Spania cu corăbiile pline de mirodenii și alte bunuri, dar și cu informații prețioase pentru deschiderea unei noi și importante rute comerciale, Columb a ajuns în Spania cu mâinile goale și lipsit de cea mai bună dintre corăbiile sale.

De interes:  Legea de protectie a animalelor poate fi inasprita

Columb a făcut patru călătorii în America. În ultima dintre expediții, la un moment dat, echipajul a rămăs aproape fără provizii. Localnicii erau ostili europenilor, prin urmare, Columb s-a decis să apeleze la un truc: le-a spus că dacă nu îl ajută cu mâncare și băutură, le va lua lumina Lunii, știind că în curând urma să aibă loc o eclipsă totală de Lună. În scurt timp a și început eclipsa și Luna s-a întunecat. După ce au tras o sperietură zdravănă, băștinașii au livrat imediat proviziile solicitate de oamenii zeului alb.

Cea de a patra și ultima expediție a a vut loc între 1502 și 1504. Columb descoperă insula Martinica, după care explorează coasta Americii Centrale. Ciudat este că marele explorator credea și atunci că se află în India.

Cristofor Columb a murit în 1506, la Valladolid, în Spania. Rămășițele sale pământești au fost păstrate acolo până în 1537, când sunt trimise la Santo Domingo. De aici, sunt trimise, în 1795, la Havana, de unde, în 1898, se pare că s-au întors în Spania, la Sevilla. Totuși, în 1877 este descoperită la Santo Domingo o ladă plină cu oase, pe care era scris numele său. De atunci, cele două orașe, Sevilia și Santo Domingo, susțin răspicat că dețin rămășițele pământești ale lui Columb. Și ambele au câte un mausoleu sofisticat în care păstrează oasele cu pricina.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.