„Trăiesc de 35 de ani cu două condamnări pe umeri pentru că am vrut să ajut România să se debaraseze de una dintre cele mai monstruase dezinformări din istoria ei: securitatea”, declara în urmă cu câțiva ani Ion Mihai Pacepa, la un post românesc de televiziune.

Generalul Ion Mihai Pacepa. S-au scris rafturi întregi despre momente din viața sa, s-au adunat cele mai importante teorii, însă până în zilele noastre nu s-a reușit realizarea unui portret clar, fără miraje sau legende.

A fost generalul Pacepa un trădător pentru că a fugit în America? Sau a fost un erou care a pus o importantă piatră la temelia eliberării României din dictatură? A fost agent KGB sau a fugit de teamă că-și va pierde funcția din Securitate?

Cât adevăr a stat în informațiile vehiculate intens în anii 70-80 despre fuga lui Pacepa și cât a fost scenariu hollywoodian folosit de mințile sclipitoare, dar malefice, ale securiștilor?
Sunt întrebări la care cronologia faptelor oferă răspunsuri, însă acestea rămân umbrite de colaborarea sa cu serviciile secrete ale Statelor Unite.

Născut în 1928, dintr-un tată de origine cehă și o româncă simplă, soartea lui Ion Mihai Pacepa a fost o surpriză. Și-a dorit să devină muzician, stăpânind bine vioara, însă a ales Universitatea Politehnică, Facultatea de Chimie.
Șef de promoție, tânărul Pacepa a fost chemat la Securitate și convins să intre în sistem. A fost încadrat în Direcția a II-a de Contrainformații Economice, iar ascensiunea sa galopează. Relația de strânsă prietenie pe care a clădit-o cu Elena Ceaușescu, servindu-i pe tavă, de-a lungul anilor, titluri științifice, l-a ajutat în acest sens.

Între 1956 și 1960 a fost șef adjunct al Misiunii Române în Germania și șef al rezidenței de spionaj a României din acea țară.
În aprilie 1966, colonelul Pacepa a fost numit în funcția de adjunct al șefului Direcției de Informații Externe. A fost ridicat în grad și a prmit și titlurile de secretar de stat, de consilier personal al dictatorului pentru securitate națională și dezvoltare tehnologică și de șef al casei prezidențiale a României.

Pacepa era îndrăgit nu doar de Elena Ceaușescu, ci și de Nicolae Ceaușescu, cucerindu-l pe dictator prin obținerea planurilor secrete ale confecționării diamantelor sintetice și ale parbrizului destinat autoturismelor.

Ion Mihai Pacepa intră în Securitate în 1951, devine șef al rezidenței de spionaj din RFG, în 1956, adjunct al șefului Direcției de Informații Externe (DIE), în perioada 1966 – 1972. A fost consilier al lui Nicolae Ceaușescu, 1972 – 1978, apoi devine prim-adjunct al șefului Departamentului de Informații Externe (DIE), secretar de stat la Ministerul de Interne – Consiliul Securităţii Statului. În 1978 cere azil politic în Statele Unite în timp ce era șef al Casei Prezidenţiale a României, iar după 9 ani, în 1987, publică celebrul volum „Orizonturi Roșii”.

De interes:  Cum să cureţi kiwi, mango sau avocado în câteva secunde! [VIDEO] – Banat FM

În anul 1978, Ion Mihai Pacepa, în vârstă de 50 de ani, se bucura de încrederea totală a soților Ceauşescu. Aflat la Bonn, pe 24 iulie, Pacepa a cerut azil politic în SUA, prin intermediul ambasadei de acolo.
Americanii l-au primit, după trei zile de negocieri, cererea sa fiind aprobată de președintele Jimmy Carter. Pe 28 iulie Pacepa se afla, deja, pe aeroportul din Washington.

Un act de înaltă trădare pentru comuniști. Pentru soții Ceașescu un cuțit înfipt adânc în orgoliu. Pentru România, gestul lui Pacepa a fost deschizător al drumului libertății.

Gestul lui Pacepa a produs multă teamă în familia Ceaușescu, pe lângă lovitura diplomatică evidentă, pentru că Pacepa cunoștea secretele importante ale României – de la obținerea frauduloasă a titlurilor științifice ale Elenei Ceaușescu, până la numele celor mai importanți spioni plasați de dictator în țările străine.
Anticipând că dezastrul pe plan extern urma să devină tot mai vizibil și în țară, securitatea a început marea dezinformare. Au propulsat informații cum că fostul șef de la DIE a trădat țara, că a fost așteptat de americani cu covorul roșu la aeroport, că a fugit pentru că urma să-și piardă locul de muncă pentru că trafica țigări și multe alte lucruri ușor de crezut de românii ținuți în întuneric.

Mai mult, imediat după fuga lui Ion Mihai Pacepa a fost creată o comisie formată din generalii Iulian Vlad și Emil Macri şi coloneii Vasile Gheorghe şi Ion Moţ. Comisia a adunat informații până în primăvara anului 1980, timp în care a audiat peste 500 de ofiţeri și s-au întocmit peste 2.500 de rapoarte.
Câteva dintre ele au fost publicate de istoricul Liviu Ţăranu, în volumul „Ion Mihai Pacepa în dosarele Securităţii 1978 – 1980“.
Aceste rapoarte gravitează în jurul relației fostului director adjunct DIE cu prima sa soție, Ileana.
„Din câte am observat nu ducea o viaţă de familie normală. În două rânduri a venit la birou lovit la cap şi zgâriat pe faţă“, raporta maiorul de Securitate Vasile Pop, şeful de cabinet al lui Pacepa. Informațiile adunate păreau desprinse dintr-o telenovelă. Însă acestea nici nu motivau trădarea lui Pacepa față de comuniști, nici nu îl puteau incrimina suplimentar. Păreau povești spuse sub presiune.

În realitate, Pacepa a stat 3 ani sub interogatoriul americanilor și a primit cetățenie abia după un deceniu. În urma lui, în țară, lăsase o fiică, pe Dana Pacepa, care a stat sub supravegherea comuniștilor până la Revoluție.
Ion Mihai Pacepa a dezvăluit, după sosirea în SUA, motivul pentru care a ales să trădeze familia Ceaușescu și să destabilizeze imaginea dictatorului pe plan mondial. Motivul a fost confirmat și de Joseph Wippl, ofiţer american detaşat în Republica Federală Germană în 1978.

De interes:  De ce să alegi Bisara Imobiliare?

În luna iulie a aceluiași an, Pacepa a fost trimis în Republica Federală Germană pentru a instrumenta un atentat cu bombă la redacţia Radio Europa Liberă. Ținta principală era redactorul șef Noel Bernard. Dictatorul îi voia mutilați și chiar morți pe jurnaliștii redacției care îi știrbeau autoritatea în fața românilor. O dorință obsesivă pe care Securitatea a pus-o în aplicare la 3 ani de la fuga lui Pacepa din România.

În 1981, Ceaușescu l-a contractat pe celebrul mercenar Ilich Ramírez Sánchez cunoscut sub porecla „Carlos Șacalu” ca să arunce în aer redacția de știri românească a postului Europa Liberă, cu sediul în Munchen, Germania.
Sâmbătă, 21 februarie 1981, la ora 21:50, telefonul a sunat în redacție și un jurnalist a ridicat receptorul, dar nimeni nu era pe fir. În clipa următoare, o explozie a transformat redacţia într-o grămadă de moloz.
Ancheta a arătat că o mașină încărcată cu zeci de kilograme de explozibil a fost detonată cu intenția de a-i ucide pe jurnaliștii postului care transmitea în România. De asemenea, presa străină a titrat că atentatul este un mesaj clar venit din partea dictatorului român.

Pacepa a jurat să nu ia vieți

„În 1951, cînd am devenit ofiţer de securitate, mi-am jurat că nu mă voi lăsa implicat în acţiuni care să ducă la pierderi de vieţi omeneşti.
În toţi anii negri în care am lucrat în DIE am comis fapte demne de dispreţ, dar mi-am respectat cu sfinţenie acel jurământ”, spunea Ion Pacepa, potrivit Europa Libera, relatează Realitatea PLUS.

Fostul om de încredere al soților dictatori a transmis și o scrisoare către fiica sa rămasă în România, prin intermediul ziarului francez Le Matin, relatează Realitatea PLUS.

Mesaj pentru fiica lui Pacepa, 1985

„Vreau să-ți spun ție și prietenilor mei din țară că am făcut această decizie pentru a evita să devin un criminal politic, pentru a putea să mă uit drept în ochii tăi și ai lor, pentru a vă arăta vouă și altora drumul către libertate”, transmitea generalul Pacepa, potrivit „Le Matin”

Ceaușescu l-a angajat pe Carlos Șacalu și pentru a-l ucide pe Ion Mihai Pacepa, însă asasinul nu a reușit să-l localizeze pe teritoriul Statelor Unite, generalul schimbându-și de cel puțin trei ori identitatea. Un milion de dolari ar fi primit din banii țării, dacă reușea să-l lichideze. Aliaţii lui Ceauşescu, Yasser Arafat și Muamar al-Gaddafi au pus şi ei câte un premiu de un milion de dolari pentru asasinarea generalului.
Dar, teama cea mai mare a celor trei dictatori s-a adeverit. Generalul de Securitate le-a oferit americanilor numele tuturor spionilor români amplasați prin ambasadele europene și nu numai. Dezvăluirile au cutremurat toate relațiile politice dintre România și restul țărilor.

De interes:  Pregătiri de Bobotează la Catedrala Mitropolitană

Fuga lui Pacepa, „Moartea Fantomelor”

„Fuga lui Pacepa a dus la desfiinţarea Unităţii de Fantome, astfel că toţi agenţii sub identitate falsă şi chiar uitată în ţară, ce aveau un contact sporadic cu România, au fost chemaţi înapoi“, spunea Cătălin Harnagea, fost director al SIE, potrivit stelian-tănase.ro.

Istoricul Dennis Deletant consemna și el că ”defecţiunea lui Ion Pacepa a fost una dintre cele mai mari lovituri date unui serviciu secret est‑european. Reţeaua DIE a fost distrusă în totalitate şi însuşi Ceauşescu a fost pus într‑o postură jenantă pe plan internaţional, de vreme ce datele oferite de Pacepa au dăunat partenerilor de activităţi clandestine ai României”, referindu-se la Pactul de la Varşovia între țările sovietice.

În anul 1987, generalul Pacepa a publicat „Orizonturi roșii”, o carte cu memorii care a zdruncinat total puterea comunistă din țara noastră. Generalul le-a declarat jurnaliștilor de la Radio Europa Liberă că a sperat că rândurile scrise de el să-i aducă moartea dictatorului Ceaușescu.

Execuția lui Ceaușescu, realizată cu ajutorul SUA

„Ca să fiu sincer, am sperat că Ceaușescu va face un atac de inimă la apariția ei. Din nefericire, speranța nu s-a realizat. El a fost executat la 25 decembrie/5 ianuarie, cu sprijinul dat de Guvernul Statelor Unite și de ambasada sa de la București, precum și de autoritățile române”, potrivit Radio Europa Liberă.

Ronald Reagan făcea referire la „Orizonturi roșii” ca la „Biblia” sa, după care se ghida în raporturile cu dictatorii.

Deși a fost interzisă în România, Europa Liberă reproducea fragmente din ea. De asemenea, directorul postului de radio Vlad Georgescu a fost ameninţat că va fi ucis dacă va transmite cartea lui Pacepa. Un an mai târziu era răpus de un cancer apărut într-un mod misterios, la fel ca şi Noel Bernard.

Pacepa a continuat să scrie, atât cărți, cât și editoriale în publicații americane importante, împreună cu nume mari precum Michael Ledeen, fost consilier al președintelui Reagan, dar și cu R. James Woolsey, un fost director al CIA.

În SUA, Ion Mihai Pacepa s-a recăsătorit cu o americancă pe nume Merry Lou, profesor universitar și fost angajat al serviciilor secrete.

Pacepa a murit pe 14 februarie 2021, în Statele Unite ale Americii, în urma infectării cu COVID-19. Avea 92 de ani. 

Mărturii în exclusivitate despre întâlnirea unui român cu generalul Pacepa în anii 2000, la „Culisele statului paralel”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.