Economie
Ing. Adrian Stanciulescu – Presedintele (P.N.A.T) despre – noul Cod Fiscal pregatit in “bucataria multinationala” si elaborarea Actelor Normative la unele institutii ale Administratiei Publice Centrale
Sursa: https://turism.info.ro/
Acum cateva zile am citit un articol foarte interesant aparut in Curierul National, intiutulat: “Noul Cod Fiscal, pregatit in bucataria multinationala” (luni 18.iulie 2022). Cele prezentate in acest articol, pe care va sfatuiesc si pe Dvs. sa-l cititi – https://curierulnational.ro/noul-cod-fiscal-pregatit-in-bucataria-multinationala/ a trezit niste intrebari legitime: Se respecta Legea 52/2003 republicata,privind trasparenta decizionala in administratia publica?
In aceasta analiza nu am cupris si Legea 62/2011, legea dialogului social, lege care a fost calcata in picioare, desi conform Tratatului privind functionarea Uniunii Europene, art.151-156, dialogul social este o componenta fundamentala a modelului social European.
Am vazut in materialul publicat in Curierul National ca la luarea deciziei privind modificarea Codului Fiscal au participat, printre altii:
Camera de comert Americana, Camera de Comert Romano-Germana, Camera de Comert Romano-Franceza (deci camere de comert bilaterale).
Pentru care am mers la Legea 335/2007 si am gasit la art.46 definitia camerei de comert bilaterale:’’ … Camerele bilaterale sunt create în scopul dezvoltării relaţiilor economice ale României cu ţările pentru care au fost create şi al promovării, apărării şi susţinerii intereselor economice ale comunităţii de afaceri ….”
Aceasta activitate intra in contradictie cu prevederile art.6,lit.b. din Legea 52/2003:
ART. 6
Prevederile prezentei legi nu se aplică procesului de elaborare a actelor normative şi şedinţelor în care sunt prezentate informaţii privind:
…
valorile, termenele de realizare şi datele tehnico-economice ale activităţilor comerciale sau financiare, dacă publicarea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale,potrivit legii;
Mergem la art.7,pct.2 din aceeasi lege :
“Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţa publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autorităţile publice. Anunţul va cuprinde: data afişării, o notă de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de impact şi/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul-limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.”
Art.11 ,din Legea 52/2003 prevede expres:
“Minuta şedinţei publice, incluzând şi votul fiecărui membru, cu excepţia cazurilor în care s-a hotărât vot secret, va fi afişată la sediul autorităţii publice în cauză şi publicată în site-ul propriu.”
Oare dl.secretat de stat Alin Chitu, de la Ministerul Finantelor cunoaste aceste prevederi sau le-a trecut la… etc. cum au fost etichetate adevaratele organizatii patronale si sindicale ale romanilor si ale Romaniei?
Poate domnia sa recunoaste ca adevarati patrioti, care lupta pentru dezvoltarea economiei romanesti , doar unele camera bilaterale (nu toate) si ambasadele anumitor state?
In continuare doresc sa-I prezint dl. Secretar de stat valorile T.V,A-ului in tarile U.E., atat cel standard cat si cel al industriei turismului. (Pentru S.U.A nu este cazul pentru ca ei nu au):
List of VAT rates applied in EU member countries (last updated as of 23 March 2022)(https://europa.eu/youreurope/business/taxation/vat/vat-rules-rates/)
| Member
State |
Standard
rate |
Reduced
rate |
Member
State |
Standard
rate |
Reduced
rate |
Member
State |
Standard
rate |
Reduced
rate |
| AUSTRIA | 20 | 10/13 | SPAIN | 21 | 10 | LATVIA | 21 | 12/5 |
| BELGIUM | 21 | 6/12 | FINLAND | 24 | 10/14 | MALTA | 18 | 5/7 |
| BULGARIA | 20 | 9 | FRANCE | 20 | 5,5/10 | NETHERLANDS | 21 | 9 |
| CYPRUS | 19 | 5/9 | CROATIA | 25 | 5/13 | POLAND | 23 | 6/13 |
| CZECHIA | 21 | 10/15 | HUNGARY | 27 | 5/18 | PORTUGAL | 23 | 6/13 |
| GERMANY | 19 | 7 | IRELAND | 23 | 19/13,5 | ROMANIA | 19 | 5/9 |
| DENMARK | 25 | – | ITALY | 22 | 5/10 | SWEDEN | 25 | 6/12 |
| ESTONIA | 20 | 9 | LITHUANIA | 21 | 5/9 | SLOVENIA | 22 | 5/9,5 |
| GREECE | 24 | 6/13 | LUXEMBOURG | 17 | 8 | SLOVAKIA | 20 | 10 |
Oare reprezentantii Camerei de Comert Germana in Romania si ai Camerei de Comert Franceza in Romania cunosc aceste date ale Uniunii Europene publicate in 23 martie 2022? Oare acesti mari specialisti si doritori sa participe la dezvoltarea economiei romanesti au vazut si diferenta intre T.V.A. standard si T.V.A. redus (in industria turismului)
Pentru a face o comparatie obiectiva prezint salariu minim si salariu mediu brut, in tarile U.E.
| STATE U.E
|
SALARIU MINIM BRUT | STATE U.E | SALARIU MINIM BRUT | STATE U.E | SALARIU MINIM BRUT |
| AUSTRIA | – | FRANTA | 1554,58 | MALTA | 748,68 |
| BELGIA | 1625,72 | GERMANIA | 1585,00 | OLANDA | 1701,00 |
| BULGARIA | 332,34 | GRECIA | 758,33 | POLONIA | 619,46 |
| CROATIA | 567,32 | UNGARIA | 476,00 | PORTUGALIA | 775,83 |
| CIPRU | – | IRLANDA | 1723,80 | ROMANIA | 466,72 |
| CEHIA | 596,36 | ITALIA | – | SLOVACIA | 623,00 |
| DANEMARCA | – | LETONIA | 500,00 | SLOVENIA | 1024,24 |
| ESTONIA | 584,00 | LITUANIA | 642,00 | SPANIA | 1108,33 |
| FINLANDA | – | LUXEMBURG | 2201,93 | SUEDIA | – |
THE MINIMUM SALARY IN EUROPE AS OF 2021 (https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained)
| STATE U.E | SALARIU MEDIU BRUT | STATE U.E | SALARIU MEDIU BRUT | STATE U.E | SALARIU MEDIU BRUT |
| AUSTRIA | 4400,00 | FRANTA | 4112,00 | MALTA | 2528,00 |
| BELGIA | 5120,00 | GERMANIA | 4640,00 | OLANDA | 4768,00 |
| BULGARIA | 944,00 | GRECIA | 2176,00 | POLANIA | 1504,00 |
| CROATIA | 1536,00 | UNGARIA | 1344,00 | PORTUGALIA | 2032,00 |
| CIPRU | 2368,00 | IRLANDA | 4816,00 | ROMANIA | 672,00 |
| CEHIA | 1808,00 | ITALIA | 3360,00 | SLOVACIA | 1696,00 |
| DANEMARCA | 6432,00 | LETONIA | 1408,00 | SLOVENIA | 28832,00 |
| ESTONIA | 1728,00 | LITUANIA | 1744,00 | SPANIA | 2720,00 |
| FINLANDA | 4624,00 | LUXEMBURG | 6096,00 | SUEDIA | 4320,00 |
AVERANGE GROSS SALARIES BY THE EU COUNTRIES (https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained)
Foarte interesant de analizat diferenta intre salariul minim si cel mediu, tarile cu o economie sanatoasa au salariul mediu de cel putin 2,5 ori mai mare decat cel minim (inclusiv Bulgaria de 2,84 ori). In Romania salariul mediu este de doar 1,44 ori mai mare. Economia Romaniei are sfatuitori buni, atasati dezvoltarii ei.
Sunt atat de atasati dezvoltarii economice a Romaniei incat se sacrifica si aleg sa plateasca impozit pe profit de 16% ! Problema este daca au profit si cat este profitul de mare. In 2018 IKEA Romania nu a platit impozit pe profit nici cat o firma romaneasca cu un castig mediu. Am dat un exemplu,dar nu este cel mai concludent! Nu inteleg acesti mamuti de ce vin in Romania sa faca afaceri cand castigul lor este infirm? Iubesc Romania!
Sa vedem ce prevede art.13 din Legea 52/2003:
„ART. 13
(1) Autorităţile publice prevăzute la art. 4 sunt obligate să întocmească şi să facă public un raport anual privind transparenţa decizională, care va cuprinde cel puţin următoarele elemente:
- a) numărul total al recomandărilor primite;
- b) numărul total al recomandărilor incluse în proiectele de acte normative şi în conţinutul deciziilor luate;
- c) numărul participanţilor la şedinţele publice;
- d) numărul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de acte normative;
- e) situaţia cazurilor în care autoritatea publică a fost acţionată în justiţie pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi;
- f) evaluarea proprie a parteneriatului cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale acestora;
- g) numărul şedinţelor care nu au fost publice şi motivaţia restricţionării accesului.
(2) Raportul anual privind transparenţa decizională va fi făcut public în site-ul propriu,prin afişare la sediul propriu într-un spaţiu accesibil publicului sau prin prezentare în şedinţă publică.
In inchiere doresc sa citez din Theodor Stolojan, fost prim-ministru si reputat economist, care a spus:
„Sa imbunatatim administrarea, sa colectam intradevar impozitele si taxele care ar trebui datorate, potrivit legislatiei actuale. De exemplu, Uniunea Europeana face evaluarea cat nu colecteaza fiecare tara din TVA. Romania este campioana. Deci, nu colectam din TVA undeva la 35 de puncte procesuale din ce ar trebui sa colectam. Asta inseamna vreo 7 miliarde de euro”
Citind aceasta declaratie se pune intrebare cine sunt cei care au intereseul sa mareasca TVA-ul? Oare cei care nu-l platesc prin tot felul de inginerii si…sfaturi care le ofera „specialistilor” nostrii. Atentie 7 miliarde de euro.
Ing. Adrian Stanciulescu – Presedintele Patronatul National al Agentiilor de Turism (P.N.A.T)
Economie
Cerintele de sustenabilitate in lantul de aprovizionare
In ultimii ani, intrebarile legate de mediu au trecut din discursul public in documentele comerciale. O firma care livreaza catre un lant mare de magazine sau catre o companie din industrie primeste, odata cu comanda, si un chestionar despre consumuri, despre deseuri si despre felul in care isi alege furnizorii. Intrebarile nu vin de la autoritati, ci de la clienti, iar raspunsul se da in scris.
De la eticheta produsului la organizarea activitatii
O parte din intrebari se refera la produs, nu la firma. Aici intra ambalajele, materialele folosite si informatiile care ajung pe eticheta. Discutia despre ce se poate si ce nu se poate scrie pe un produs ajunge devreme la eticheta verde, pentru ca diferenta dintre o afirmatie care poate fi dovedita si una generala conteaza atat pentru client, cat si pentru cumparatorul final.
Aceste doua directii sunt legate, deoarece informatiile despre produse trebuie sustinute de modul in care compania isi desfasoara activitatea. Nu este suficient ca un ambalaj sa contina anumite mentiuni despre mediu, daca firma nu poate explica prin date si documente ce practici aplica in procesul de productie. Astfel, intrebarile clientilor pot trece de la caracteristicile unui produs la procesele interne prin care acesta este realizat.
Restul intrebarilor se refera la felul in care firma isi organizeaza activitatea. Aici raspunsul nu se da cu o declaratie, ci cu o evidenta. Firmele care au construit un sistem pe baza standardului de mediu, ISO 14001, au deja aceste date adunate pe luni si pe puncte de lucru si le pot trimite fara sa le caute prin facturi.
De ce merita privite cerintele clientilor pe termen lung
Firmele care trateaza chestionarele ca pe o birocratie le completeaza o data si le uita. Cele care le folosesc ca punct de pornire ajung sa aiba, dupa un an, raspunsuri pregatite pentru orice client nou care intreaba acelasi lucru.
Intrebarea despre bani apare de obicei dupa ce firma vede volumul de lucru. Cine primeste cerinte si pe partea de date si acces la informatie intreaba in acelasi timp si de un pret ISO 27001, pentru ca cele doua cerinte vin adesea de la acelasi client mare, in acelasi chestionar. Estimarea depinde de dimensiunea firmei, de numarul de locatii si de cat de aranjate sunt evidentele de la care se porneste.
Ce rezulta se vede in doua locuri. In relatia comerciala, pentru ca firma ramane in discutie acolo unde altii cad la prima runda de intrebari. Si in interior, pentru ca datele adunate arata consumuri despre care nimeni nu vorbea, din simplul motiv ca nimeni nu le pusese pe o foaie.
Cum se transforma solicitarile clientilor in informatii utile
Companiile mari raporteaza propriile cifre catre grupurile din care fac parte, iar o parte din aceste cifre se aduna din lanturile lor de furnizori. Asta inseamna ca un producator mic primeste intrebari pe care nu si le-ar fi pus singur: cat cantaresc ambalajele trimise, cat se transporta, ce se intampla cu resturile de productie. Firmele care nu pot raspunde deloc ies din discutie inainte de negocierea de pret.
Prima reactie e de obicei una de nemultumire, pentru ca efortul pare nejustificat la volumul livrat. Dupa cateva luni insa, aceleasi date incep sa fie folosite in interior, pentru ca arata unde se pierde material si unde se plateste transport degeaba.
Cum arata efortul in practica
Partea grea nu e masurarea, ci obiceiul de a nota. Cantitatile de deseu se afla din documentele de la firma care le ridica, consumurile de energie din facturi, consumul de combustibil din foile de drum. Toate exista deja. Ce lipseste e un loc in care sa fie aduse si o persoana care sa le adune lunar, nu la final de an.
O a doua zona de lucru e cea a furnizorilor. Intrebarile primite se transmit mai departe, iar firmele care lucreaza cu subcontractori descopera ca nu au nicio informatie despre ei in afara de pret si termen. Lista de criterii se completeaza atunci cu doua sau trei rubrici noi, iar evaluarea anuala devine ceva mai lunga.
Economie
Depozitele din vestul țării se lovesc de aceeași problemă: spațiul. Soluția nu e mereu o hală nouă
Banatul a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai active bazine logistice din România. Pe axa Timișoara, Arad, Lugoj s-au ridicat zeci de depozite și centre de distribuție, iar firmele locale, de la producători la distribuitori și operatori de comerț online, se extind într-un ritm care pune presiune pe un singur lucru: spațiul de depozitare.
Reacția obișnuită, când marfa nu mai încape, e să cauți o hală mai mare sau să mai închiriezi una. E și cea mai scumpă reacție. Chiria crește, logistica se complică, iar între timp depozitul actual rămâne folosit pe jumătate, pentru că o mare parte din volumul lui se pierde pe culoare largi și rafturi joase.
Problema nu e că ai prea multă marfă, ci că depozitezi pe orizontală
Într-un depozit clasic, marfa stă pe rafturi accesibile cu stivuitorul, ceea ce cere culoare late și limitează înălțimea utilă. Practic, plătești pentru un volum pe care nu îl folosești. La prețurile actuale ale terenului și ale construcției în zona Timișoarei, fiecare metru pătrat irosit e bani blocați degeaba.
Aici intervine stocarea automată, o categorie de soluții care rezolvă problema spațiului fără să mai torni o fundație.
Ce înseamnă stocarea automată
Sistemele automate de depozitare, cunoscute și ca AS/RS, înlocuiesc rafturile clasice cu structuri compacte de mare densitate, deservite de mecanisme automate care depun și extrag marfa. Diferența se vede imediat:
- folosești înălțimea, nu doar suprafața, așa că dublezi sau triplezi capacitatea pe același amplasament;
- elimini culoarele late, pentru că nu mai ai nevoie de spațiu de manevră pentru stivuitoare;
- scoți produsul în câteva secunde, automat, fără ca cineva să caute prin raft;
- reduci erorile și pierderile, pentru că fiecare articol are o poziție exactă, urmărită în sistem.
Rezultatul e un depozit care ține mult mai multă marfă pe aceeași amprentă la sol, cu mai puțini oameni și mai puține greșeli. Pentru o firmă din Banat care altfel ar fi fost nevoită să investească într-o hală nouă, diferența de cost poate fi decisivă.
Nu orice depozit are nevoie de automatizare completă
Trebuie spus onest: stocarea automată nu se justifică oriunde. Pentru volume mici sau pentru marfă care se rotește lent, o reorganizare a fluxului poate fi de ajuns. De aceea, un proiect serios nu începe cu echipamentul, ci cu o analiză a ceea ce ai: câtă marfă depozitezi, cât de repede se mișcă, cât te costă acum spațiul și unde se pierde capacitatea.
Abia după ce înțelegi aceste cifre are sens să discuți despre o soluție de stocare automată, dimensionată pe nevoia reală, nu pe cea mai mare variantă posibilă. Integratori precum ZEDlog proiectează astfel de sisteme automate de depozitare pornind tocmai de la fluxul și constrângerile fiecărui depozit, cu inginerie locală și hardware european.
Pentru firmele din vestul țării, concluzia practică e simplă: înainte să cauți o hală mai mare, merită verificat dacă nu cumva spațiul de care ai nevoie îl ai deja, doar că nu îl folosești pe toată înălțimea.
Sursa foto: ZedLog.ro
Economie
Cum alegi piața externă în care magazinul tău online poate performa cel mai bine? Vezi analiza a 4 țări europene
În contextul economic din România marcat de incertitudini, presiuni asupra costurilor și schimbări în comportamentul de consum, extinderea internațională poate fi o variantă de creștere pentru magazinele online care și-au consolidat poziția pe piața națională – dar și una care trebuie cântărită extrem de bine.
Accesul la noi piețe înseamnă nu doar atragerea de clienți și impulsionarea vânzărilor, ci și reducerea dependenței de evoluția unei singure economii. Iar potențialul este semnificativ: potrivit Raportului European E-commerce 2026, piața europeană B2C a ajuns la 911 miliarde de euro în 2025.
Pe de altă parte, evoluția diferă de la o regiune la alta, iar dimensiunea pieței nu este singurul indicator relevant pentru un business care ia în calcul extinderea. Alegerea presupune și evaluarea cererii, a concurenței, a comportamentului consumatorilor și a costurilor necesare pentru a opera local.
Pentru magazinele online din România, chiar dacă sunt țări apropiate spațial ori prin afinitățile socio-culturale, Bulgaria, Cehia, Slovacia și Spania pot reprezenta direcții diferite de dezvoltare, fiecare cu propriile provocări și oportunități. Așadar, merită sau nu să faci acest pas? În continuare trecem în revistă o parte din aspectele cele mai importante de luat în seamă, alături de alte recomandări utile de la experți din domeniu.
Numărul cumpărătorilor online, un indicator esențial
Înainte de a intra pe o piață externă, trebuie analizați mai mulți indicatori relevanți din țările respective și făcut un research amănunțit despre situația comerțului electronic. Printre aspectele de luat în calcul se numără accesul la internet și ponderea persoanelor care fac cumpărături online, doi indicatori care oferă o imagine de ansamblu asupra potențialului pieței.
Potrivit raportului menționat anterior, în anul 2025 accesul la internet a ajuns la 95% în România și Cehia. Spania a înregistrat un procent de 97%, Slovacia 94%, iar Bulgaria 90%.
În ceea ce privește cumpărăturile online, Cehia a condus clasamentul, cu 84% dintre persoane cu vârste între 16 și 74 de ani care au făcut achiziții pe internet, urmată de Slovacia (79%) și Spania (71%). În România, 1 din 2 români a făcut achiziții de pe internet, la fel ca și în Bulgaria.
Logistica, livrarea și retururile influențează profitabilitatea
Deși ponderea cumpărătorilor online oferă insight-uri cheie asupra pieței, aceasta reflectă achiziții din toate categoriile de produse. Astfel, pentru a identifica direcțiile de dezvoltare specifice pentru o anumită nișă de activitate, trebuie revizuite și:
- Cererea pentru produsele tale
Dimensiunea pieței trebuie corelată cu interesul pentru categoria de produse comercializate. O piață mai mică poate avea oportunități mai bune pentru anumite nișe. O soluție cu care să începi analiza este să verifici căutările publicului prin Google Trends, pentru a vedea cum s-a schimbat interesul pentru anumite achiziții în timp. Așa poți înțelege dacă o nișă este stabilă, în creștere sau a suferit o regresie pe o perioadă mai lungă de timp.
- Puterea de cumpărare și sensibilitatea la preț
Veniturile consumatorilor sau reacția la costurile de livrare pot influența atât valoarea comenzilor, cât și rata de conversie. Realizarea unui „buyer persona” (profil al cumpărătorului din țara respectivă) este un pas esențial în extinderea pe piețe externe. Poți analiza modul în care oamenii din acea țară se informează, care este metoda preferată de plată sau cât sunt dispuși să dea pentru un produs din nișa pe care o acoperă magazinul tău.
- Concurența și costurile de atragere a clienților
Analiza magazinelor locale, a prețurilor și vizibilității concurenților este esențială atât pe piața locală, cât și internațională. Aceste date ajută la estimarea efortului necesar pentru a câștiga cotă de piață. Merită aflat ce loc ocupă competitorii pe lista scurtă a consumatorilor și cum își comunică ofertele.
- Logistica, livrarea și retururile
Un magazin online trebuie să ia în considerare și condițiile de livrare, timpii de transport și opțiunile disponibile pentru retururi. Printre cauzele care duc la abandonarea coșului de cumpărături este chiar timpul lung de livrare. Compararea acestor costuri înainte de extindere ajută la estimarea investiției necesare și la identificarea unor eventuale obstacole operaționale.
- Localizarea magazinului și cerințele legale
În planul de extindere trebuie incluse și traducerea conținutului, adaptarea monedei, obligațiile fiscale și regulile aplicabile vânzărilor peste granițe. Moneda utilizată în fiecare țară poate influența și modul în care sunt gestionate prețurile, încasările și riscul valutar. În momentul de față, Bulgaria, Slovacia și Spania folosesc euro, în timp ce în Cehia se folosește coroana cehă. Astfel, pentru un magazin online românesc, intrarea pe piața din Bulgaria poate presupune mai puține provocări legate de conversia valutară decât intrarea în Cehia.
Costurile de extindere, un reper în alegerea pieței
După ce ai analizat contextul actual din fiecare piață, e important să înțelegi că nu toate criteriile au aceeași pondere pentru fiecare business. Trebuie estimat care este profitul din fiecare comandă după ce acoperă toate costurile obligatorii.
Iată un exemplu simplu: un magazin online din România vinde tablouri pictate manual la prețul de 250 RON și vrea să se extindă în Bulgaria. Pentru a estima profitabilitatea, antreprenorul trebuie să ia în calcul:
- Costul materialelor și al producției: 100 RON (de exemplu)
- Prețul transportului de la depozit la client: 20 RON (de exemplu)
- Costurile de ambalare, procesare a plății și alte cheltuieli per comandă: 10 RON (de exemplu)
- Costul mediu al retururilor și al comenzilor refuzate: 15 RON (de exemplu)
Prin urmare, costul ajunge la 145 RON, cu o diferență de 105 RON din prețul de vânzare, înainte de TVA și de celelalte cheltuieli ale afacerii. Pentru o estimare realistă, costul trebuie realizat în euro, folosind un curs valutar relevant.

Condițiile locale de business, oportunități diferite de la o țară la alta
Deși Bulgaria, Cehia, Slovacia ori Spania pot reprezenta oportunități pentru extinderea unui magazin online românesc, fiecare piață are particularități care trebuie analizate și verificate.
Bulgaria
Un studiu realizat de NIQ Retail Pulse în 2026 a arătat că 54% dintre consumatorii bulgari au achiziționat deja produse alimentare online. Acest lucru înseamnă că 1 din 2 cumpărători a folosit canale digitale pentru a cumpăra alimente și bunuri de larg consum. Această tendință poate fi relevantă pentru cei din categoria FMCG.
Cehia
Potrivit datelor colectate de asociația APEK din Cehia în 2025, peste 48% dintre respondenți au menționat ca metodă preferată de livrare cea prin easybox și doar puțin peste 18% au ales livrarea la domiciliu. Pentru antreprenori acest lucru presupune nu doar alegerea unui partener logistic ce deține multe puncte de colectare tip easybox, pentru a se adapta cerințelor pieței, ci și transmiterea clară a avantajelor acestei opțiuni de livrare prin propriile canale de comunicare, precum rețele de socializare, blog sau newsletter.
Slovacia
Pentru clienții din Slovacia, livrarea gratuită, descrierile clare ale produselor, opțiunea de plată la livrare și retururile gratuite sunt principalii factori care îi determină să aleagă un magazin online, menționează o analiză a WAPI 2026. Apariția unor costuri ascunse la finalizarea comenzii afectează conversiile, iar abandonarea coșului de cumpărături se situează în jurul valorii de 75-76%.
Spania
În această țară, telefoanele mobile rămân cel mai comun dispozitiv pentru efectuarea achizițiilor (peste 83%), iar rețelele de socializare sunt utilizate ca un canal de cumpărare de aproape 1 din 4 spanioli, spun datele publicate de ONTSI. Prin urmare, un magazin online care vizează piața din Spania trebuie să pună preț pe optimizarea experienței de cumpărare pe mobil, dar și pe aplicarea unor strategii pentru social commerce. Acestea ar putea include colaborări cu influenceri locali pentru testarea produselor, sesiuni de live shopping în care clienții pot adresa întrebări sau coduri de reducere personalizate.
Cristian Paleologu, Managing Partener Sag Media Communications, menționează: „Extinderea internațională nu ar trebui să înceapă cu întrebarea «În ce țară putem vinde cel mai mult», ci cu «Unde putem construi profitabil, pe termen lung». În final, nu țara cu cea mai mare cerere este automat cea mai bună alegere, ci piața în care oferta și modelul operațional al magazinului se potrivesc cel mai bine cu așteptările consumatorilor. Toate elementele trebuie să se îmbine ca piesele unui puzzle pentru ca extinderea să fie sustenabilă.”
Alegerea pieței, o decizie ce poate influența viitorul magazinului
Decizia de extindere într-o altă țară depinde de mai mulți factori interni și externi, precum produsele comercializate, resursele disponibile, concurența, preferințele pieței sau capacitatea de a obține profit în condițiile pieței respective.
Instrumentele AI pot fi un punct de plecare valoros pentru documentare, compararea piețelor sau obținerea unor date preliminare. Totuși, deciziile de extindere presupun mai mult decât analiza unor date: ele trebuie verificate, corelate cu obiectivele de business și transformate într-un plan realist. Iar pentru acest stadiu colaborarea cu o agenție specializată aduce experiență, perspectivă strategică și consiliere adaptată resurselor fiecărui magazin online.
Iar Sag Media Communications te poate ajuta exact cu aceste aspecte: oferă magazinelor online consiliere pentru a identifica oportunitățile relevante pentru afacerea lor, a înțelege particularitățile piețelor externe și a pregăti strategia de extindere.
Despre Sag Media Communications
Sag Media Communications a fost înființată în anul 2011, la inițiativa co-fondatorilor Andreea și Cristian Paleologu. Agenția MarCom oferă servicii de comunicare integrată de marketing și digitalizare (website development & optimization, digital branding, PR, social media, dezvoltare de conținut și campanii online sau omnichannel).
În prezent, promovează lucrul remote cu echipe operaționale în București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara (România), precum și în Bulgaria, Ungaria, Portugalia, Spania și Cehia. Agenția le oferă colaboratorilor campanii MarCom (de marketing și comunicare) ce generează atât brand awareness, cât și conversii/vânzări, dar și consultanță pentru acces la piețe noi, cum sunt, printre altele, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Portugalia, Elveția, Germania, Franța, Spania, Portugalia.
-
Ce trebuie sa stiiacum 6 days
Cât costă, de fapt, să îți încarci mașina electrică acasă
-
acum 7 days
NostraBiome lansează Nostra Health: de la analize medicale la îngrijire personalizată, în fiecare zi, de la 9,99 euro pe lună
-
Ce trebuie sa stiiacum 6 days
Gestionarea eficientă a 50, 100 sau 200 de clienți într-un cabinet de contabilitate
-
Ce trebuie sa stiiacum 6 days
Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
-
Localeacum 4 days
Gastronomia Banatului, prezentată la o gală internațională dedicată turismului
-
Ce trebuie sa stiiacum 2 daysCum afli dacă telefonul tău are eSIM și dacă este decodat pentru rețelele din alte țări?
-
Ce trebuie sa stiiacum 3 daysCât costă efectiv un împrumut IFN? Rezultatele unor teste reale
-
Ce trebuie sa stiiacum 4 days
Ce se pregateste pentru o aniversare de iarna



