„Eram filat, așa.. răsfilat, ca să spun așa. Păi, alea râzi să mori, citind rapoartele de filaj. Cutare, mă rog, nume conspirativ, … a ieșit de acasă la ora 6, a intrat la centrul de pâine, a cumpărat o franzelă, a pus trei scrisori în cutia poștală, a se verifica”, mărturisea Dinu Zamfirescu, fost deținut politic.

În 1989, la Revoluție, Departamentul Securității de Stat avea peste 15 mii de agenți secreți. Erau spioni pregătiți pentru orice gen de misiune. Securitatea lui Ceaușescu nu pierdea pe nimeni din ochi. Iar cei considerați dușmani ai poporului erau pe loc acuzați de infracțiuni inventate, duși în beciuri și torturați.

„Și a început atunci bătaia. Stăteam așa în picioare și venea și sărea cu picioarele lui pe picioarele mele. .. Banditule, ancheta cunoaște și își cere să declari adevărul”, relata Dinu Zamfirescu, la Antena3.

Adevărul era că românii acuzați de Securitatea lui Ceaușescu purtau doar vina de a-și fi dorit libertatea. Libertatea de a gândi altfel decât tovarășul mult iubit. Și ar mai fi un adevăr. După decembrie 89, toți ofițerii din departamentul securității ceaușiste au fost vărsați în aparatul de apărare și redistribuiți în direcții nou înființate. Practic, aceleași Mării dar cu alte pălării. Prima Mărie – temutul Doi și-un sfert. Unitatea militară 215 se năștea chiar în nopțile fierbinți din ultima iarnă comunistă. Atunci când românii aveau doar întuneric, frig și foame. Dar era o aprigă nevoie de o securitate a poliției. Niște securiști lăsați liberi să urmărească fără mandat pe oricine ajungea pe lista neagră a noilor conducători. 450 de ofițeri a adunat Gelu Voican Voiculescu sub pălăria noii Direcții de Informații Speciale. Dar cu vechile metehne în sânge, având și o lege de partea lor, care le oferea libertate totală, noii spioni nu se ocupau doar de culegerea de informații, în vederea combaterii criminalității, și cu urmărirea propriilor angajați în scopul de a-i scoate din joc pe corupți. Doi și-un sfert ajunsese să controleze clasa politică cu informații compromițătoare.

Activitățile “Doi si un sfert” au devenit la scurt timp controversate. În 1994, în presă se afirma că unitatea monitoriza cetățeni români și străini și strângea informații fără ca aceștia să facă obiectul unei anchete penale.

Un alt scandal care a zguduit din temelii instituția a fost cel în care șeful unității, Virgil Ardelean, supranumit si “Vulpea”, a cerut aprobare ca să asculte telefoanele unor jurnaliști de la agențiile Mediafax și AM Press, sub pretextul că unii dintre polițiști le furnizează reporterilor informații despre anchete aflate în desfășurare. În 2005, presa cita surse avizate din MAI care relatau despre împărțirea unității 215, numită între timp DGIPI, în două tabere – una susținută de Palatul Victoria și cealaltă de Cotroceni. Între cele două găști s-ar fi purtat lupte grele de discreditare, iar potrivit surselor, DGIPI era folosit în acest conflict ca mijloc de reglare de conturi între „gangsterii poliției”. În tot acest amalgam, presa era o țintă, pentru că războiul taberelor din Poliție ajungea nu de puține ori în paginile ziarelor. Și pentru a deveni eficace în acest război subteran, DGIPI intercepta ziariști, prin acte de poliție politică, se scria în presa vremurilor.

De interes:  Atleții de la CSU Reșița, de trei ori pe podium la Internaționalele României – Banat FM sound factory

Numele DGIPI este legat și de dispariția lui Omar Haysam. În iulie 2006, la o lună de la fuga omului de afaceri sirian, Ardelean și-a prezentat demisia. A plecat însă din funcție abia după un an, când a fost înlocuit cu Petre Albu.
Atunci ministrul Cristian David l-a propus pe Albu, fostul șef al Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și Corupției, în mandatul lui Emil Constantinescu. S-a pensionat în 2010, prin decret semnat de fostul președinte Traian Băsescu.

Ardelean s-a reîntors la unitatea pe care a format-o în iarna lui 2008, dar a rămas iar fără funcție, după câteva zile. A demisionat după ce numirea sa a provocat căderea lui Gabriel Oprea de la conducerea ministerului.

„Prezint demisia de onoare din fucția de șef al DGIPI. În rest, pentru amatori, atenție că în Poliție, în Serviciile de Informații și în Parchete sunt zeci de Virgil ardelean și de vulpi”, declara atunci Virgil Ardelean.

După „Vulpea” Ardelean, a fost urcat în rang Cornel Șerban. Dar după 10 zile de la numire, acesta a fost săltat de poliție de la conducerea unității. Scandalul din DGIPI avea la bază dosarul lui Puiu Popoviciu. Și astfel, Cornel Șerban a devenit primul șef de serviciu secret din România condamnat pentru corupţie. Procurorii l-au acuzat că, în calitatea sa de șef al unității doi și-un sfert, i-ar fi promis protecție magnatului Puiu Popoviciu într-unul din dosarele anchetate de către DNA. Comisarul-şef Ilie Cornel Şerban a avut și unul dintre cele mai scurte mandate de conducere din istoria Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, din 15 februarie 2009 până pe 25 martie 2009, când a fost reţinut de DNA. Fusese numit în această funcţie de Dan Nica, care era ministru de Interne în guvernul Emil Boc.

În urma scandalului de corup­ție, ministrul Dan Nica l-a numit în funcția de șef al serviciului secret pe Gelu Drăjneanu, un apropiat al lui Marian Vanghelie. La 1 octombrie 2009, acesta și-a dat demisia din fruntea serviciului secret, iar ministrul Nica a fost revocat din funcția de ministru. Apoi a ieșit la iveală că serviciul secret al Internelor a avut scurgeri de informații în perioada 2008-2009 către Marian Vanghelie. Președintele țării era atunci Traian Băsescu. Acesta a confirmat public scurgerile de informații, dar a precizat că au existat și alți „beneficiari“ ai informațiilor secrete din arhivele DGIPI, și anume generalii în rezervă Dumitru Iliescu, fost șef al SPP, dar și Cătălin Voicu, fost general SPP, apoi parlamentar PSD.

De interes:  Cinci vietnamezi reținuți la frontieră – Banat FM

Considerat cel mai controversat serviciu secret românesc, fostul “Doi și-un sfert”, rebotezat DIPI, a fost mereu o armă cu două tăișuri în mâna politicienilor. Până în 22 decembrie 2012, serviciul secret era subordonat direct ministrului de Interne și purta numele de Direcția Generală de Informații și Protecție Internă DGIPI.

Premierul de la aceea dată, Victor Viorel Ponta, a emis o ordonanță de urgență prin care și-a subordonat direct conducerea serviciului secret, sub pretextul reorganizării Ministerului de Interne. Conform ordonanței, DIPI urma să fie coordonat de un secretar de stat, ajutat de doi subsecretari de stat, „numiţi și eliberaţi din funcţie prin decizie a prim-ministrului“.

Bătălia pentru numirea șefilor la DIPI a atras în joc toate partidele politice care s-au aflat la putere. Aflat la conducerea Ministerului de Interne, și Liviu Dragnea a fost în mijlocul unui scandal legat de această direcție. Fostul șef al PSD a intrat în conflict cu Marian Vanghelie din cauza numirii șefului DIPI. Potrivit hotnews.ro, Marian Vanghelie i-ar fi sugerat lui Dragnea să-l numească secretar de stat pe generalul SRI Mincu Silvestru, iar serviciul secret să fie dat pe mâna lui Ionel Georgescu. La scurt timp după acest scandal, Liviu Dragnea și-a dat demisia. Oficial, pesedistul și-a depus mandatul pentru că Ministerul de Interne nu ar fi primit fonduri suficiente prin proiectul de buget pe 2009.

Într-o emisiune TV din 2010, Marian Vanghelie a explicat cum primea informațiile secrete.

VANGHELIE, BANCA DIN CIȘMIGIU ȘI MOȘ CRĂCIUN

„Într-o seară îmi era rău și m-am dus în Cișmigiu, pe o bancă, să mă reculeg. ­M-am trezit că a venit Moș Crăciun lângă mine pe bancă și mi-a zis: «Uite, am dosarele astea, nu ţi le dau că, dacă ţi le dau și-ţi fac ăștia vreun control și te verifică, o să ai probleme, dar îţi șoptesc la ureche. Uită-te pe ele, verifică-le». Şi, când am câte o dilemă, mă duc pe bancă, în Cișmigiu, și-apare Moș Crăciun“, potrivit romanialibera.ro.

În 2016, un alt scandal zguduia din temelii Direcția de informații a poliției, devenită între timp DIPI. Gabriel Oprea, ministru de interne pe atunci, era trimis în judecată, alături de fostul șef DIPI Gheorghe Nicolae și alți trei ofițeri DIPI. Toți erau acuzați de fapte de corupție. Procurorii stabiliseră că la DIPI funcționa o adevărată caracatiță prin care erau cumpărate bunuri personale din bani publici. Un Audi de 92.000 de euro, o cabină de duș cu masaj, canapele și draperii noi erau doar câteva dintre “plăcerile nevinovate” ale fostului ministru de interne . Plăceri satisfăcute pe bani din fondurile destinate operațiunilor secrete pe care ar fi trebuit să le desfășoare ofițerii DIPI.

De interes:  13 iunie – Banat FM sound factory

Lista de cumpărături a Departamentului de Informații și Protecție Internă era însă mai lungă. De la zeci de sticle de whisky și vin, până la telefoane și laptopuri de ultimă generație, toate fuseseră cumpărate vreme de un an din banii destinați fondurilor operative ale fostei doi și-un sfert.

Aflat în fruntea serviciului de informații al MAI, în perioada 24 aprilie 2012 – 28 iulie 2014, Gelu Oltean a fost arestat, în 2019, într-un dosar răsunător, privind drogurile. Acesta, iubita lui, Vanessa Youness și un cetățean britanic au fost cercetați pentru că ar fi oferit droguri mai multor persoane într-un centru de relaxare din Dâmbovița.

Potrivit procurorilor DIICOT, Gelu Oltean și iubita acestuia inițiaseră o afacere de turism religios-medical, în care foloseau o băutură tradițională a triburilor amerindiene, ce are ca bază DMT – un drog halucinogen de mare risc din familia triptaminelor.

Iar la sfârșitul anului 2018, Gelu Oltean a fost la un pas să fie trimis în judecată pentru delapidarea fondurilor operative ale DIPI. Ancheta în cazul său și al altor ofițeri DIPI a fost coordonată de fostul procuror DNA, Florentina Mirică, cea care l-a trimis în judecată și pe fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea.
Rechizitoriul a fost infirmat de procurorul-șef Dănuț Volintiru.

Astăzi, colonelul Tiberiu Silviu Dumitrache este cel care ocupă postul de director al DIPI. De pe site-ul instituției aflăm că generalul de brigadă- Tiberiu Tudorache a fost “împuternicit și ulterior desemnat să exercite funcția de director general al Direcției Generale de Protecție Internă a MAI”.

La numirea sa în funcție a fost luată în considerare, probabil, vechimea de 14 ani în activitatea de informații și contrainformații.

Tiberiu Silviu Tudorache a fost și el implicat în uriașul scandal de corupție din toamna anului 2016. Atunci când Gabriel Oprea a fost trimis în judecată pentru cheltuirea, în scop personal, a banilor destinați fondurilor operative DIPI.

Despre colonelul Tudorache, presa a scris și că ar fi un apropiat al fostului deputat PSD Sebastian Ghiță și ginerele sindicalistului Liviu Luca. Numirea lui Tiberiu Nicolae la conducerea DIPI a avut loc în anul în care au fost alegeri parlamentare și locale.

Și cu un astfel de istoric, nu prea e de mirare că „doi și-un sfert” rămâne în fruntea clasamentului ca serviciu secret cu cea mai controversată activitate. 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.