Povestea retrocedărilor parcului Verdi a început la sfârșitul anilor 90, când terenurile de la adresa poştală str. Giuseppe Verdi nr.2 bis, adresa actuală a parcului, au devenit proprietate particulară. Parcul Verdi, cu o suprafață totală de 5,6 hectare, a fost retrocedat aproape în totalitate.
Unul dintre foștii proprietari a povestit că bunica lui a obținut terenul în 1957, printr-un schimb cu Ministerul Agriculturii, când a cedat jumătate de hectar în fosta comună Băneasa și apoi a primit egal în București, pe locul unde astăzi se întinde parcul Verdi.
La sfârșitul anilor 90, judecătoria de sector îi împroprietărea pe oameni în parc. Dar ei aveau nevoie de bani. Prin trei contracte succesive, din 2002, 2005 și 2007, unul dintre proprietari a vândut bucata moștenită, de 5000 mp, cu aproximativ 65.275 euro. Înseamnă 13,05 euro un metru pătrat. În 2018, primăria a răscumpărat jumătatea de hectar cu peste șase milioane euro. Adică 1.080 euro pe același metru pătrat. Prețul a crescut de aproape 83 de ori. Proprietarii au fost reprezentați în instanță de casa de avocatură a lui Liviu Traian Poenaru, fost ofițer de informații în regimul Ceaușescu. Tot avocatul a reprezentat și alte șase familii care au cerut pământ în parcul Verdi.
Toate cele șase dosare de revendicare au avut la bază un singur tip de document: copii xerox după contracte de schimb încheiate cu Ministerul Agriculturii în 1957. Aici intră în schemă milionarul Dragoș Săvulescu, fost acționar al clubului Dinamo, condamnat definitiv și urmărit internațional. Săvulescu a fost cel care l-a abordat pe avocatul Liviu Poenaru pentru combinația din parcul Verdi. În 2018, Dragoș Săvulescu a obținut procuri de la proprietarii din Parcul Verdi și s-a dus la primăria Capitalei cu propunerea de a vinde terenurile. O comisie specială i-a analizat solicitarea în 5 iunie 2018 și a propus răscumpărarea. La scurt timp, în nici două săptămâni, consilierii generali votează demararea procedurii de achiziție.
Prima controversă a acestei tranzacţii apare chiar în documentele primăriei. Un raport de evaluare comandat de Municipalitate în iunie 2018 stabilea o valoare de aproximativ 600 de euro pe metru pătrat, adică 26,4 milioane de euro. Pe 9 august, însă, Parlamentul României modifica Legea exproprierilor pentru cauze de utilitate publică şi introduce o sintagmă ,,pot face obiectul exproprierii şi lucrările de conservare sau amenajare a spaţiilor verzi”. În aceeași lună președintele o promulgă.
Imediat, proprietarii terenului comandă și ei o evaluare din care reiese un preţ de 1.855 de euro pe metru pătrat, adică 87 de milioane de euro, de trei ori mai mult decât în evaluarea primăriei. Aceștia s-ar fi folosit de argumentul că spațiile verzi tocmai au devenit expropriabile, aşa că pot fi evaluate după grila notarilor şi după preţurile zonei.
Numai că prețul spațiului verde nu era încă reglementat oficial. Nu exista absolut nicio referință în vara lui 2018. Urma să fie stabilit abia în ianuarie 2019 de Grila Notarilor Publici, potrivit Rise Project. În cazul exproprierii, se calculează legal potrivit acestei grile, în funcție de localizare și categorie, pentru toate tipurile de imobil. Marjele de negociere sunt fixate, deci, între aceste limite.
Primăria cere însă un nou raport de evaluare, estimat apoi la 59 de milioane de euro. Într-un final, proprietarii sunt de acord să primească 49,7 milioane de euro pentru terenurile pe care oricum nu puteau construi sau amenaja nimic, potrivit legii.
În lipsa unui preț de referință pentru spațiu verde, Dragoș Săvulescu se raportează la prețul maxim din zonă. Cel al terenurilor construibile, cu altă valoare urbanistică. Fără vreo hotărâre judecătorească definitivă sau o decizie a Consiliului General privind regimul terenurilor, administrația Firea merge pe logica samsarului care umflă prețul, mai notează aceeași sursă.
Astfel că, în septembrie 2018, consiliul General a aprobat cumpărarea celor 4,6 hectare de teren în parcul Verdi din Capitală, contra sumei de 49,7 milioane de euro, care urma să fie plătită în trei rate.
Primăria plătește prima tranșă pe 12 octombrie 2018, când încheie contractele cu proprietarii.
După trei luni, în ianuarie 2019, spațiile verzi își fac loc în grila notarilor, iar prețul de referință pentru terenurile din parcul Verdi este fixat la 561 de euro/mp. Adică jumătate din cât a plătit primăria. Municipalitatea a reușit astfel performanța de a cumpăra spațiu verde la preț dublu, de teren construibil, ca să amenajeze tot spațiu verde.
Negociator din partea proprietarilor, dar şi deţinătorul unei părţi din parc a fost controversatul om de afaceri Dragoş Săvulescu, fost acţionar la clubul Dinamo. Acesta a fost condamnat în prima instanţă la închisoare cu suspendare într-unul dintre dosarele fostului primar al Constanței, Radu Mazăre, pentru că, alături de un asociat, ar fi intrat ilegal în posesia unor drepturi succesorale. Dragoș Săvulescu a fost asociat în firma Global Invest Group-Societatea de Investiții și Dezvoltare SA cu un alt controversat investitor din piața imobiliară, Dragoș Dobrescu.
Speranţa Delia Budeanu, fosta prezentatoare TV și mama milionarului Radu Budeanu, fondatorul ziarului Cancan, afaceristul iranian Manochehr Saadati-Sohi, fostul patron Antrefrig, dar şi Dragoş Emil Săvulescu ar fi principalii beneficiari ai afacerii cu Primăria București. Ei au cumpărat terenurile de la foștii proprietari. Mama lui Radu Budeanu deține, potrivit surselor Realitatea, aproximativ 20% din totalul afacerii.
Potrivit unui comunicat transmis la jumătatea anului 2019, prefectul în funcție la acea dată a atacat în instanță hotărârea consiliului general prin care s-a aprobat achiziția parcului, solicitând anularea ei. Ar fi fost încălcate mai multe legi privind exproprierea, spațiile verzi și transparența decizională.
Până atunci, Primăria Capitalei plătise deja aproximativ 27 milioane de euro din cele 50 milioane de euro. 1,6 milioane de euro au fost plătiți după suspendarea de către Prefectul Municipiului București a hotărârii în baza căreia s-a aprobat achiziționarea parcului.
Reprezentanții Primăriei Capitalei au spus că actul de vânzare-cumpărare a terenului era deja semnat, atunci când prefectul a atacat hotărârea, iar dacă municipalitatea nu făcea plățile la data scadentă, instituția plătea penalități, iar în 90 de zile pierdea toți banii dați până la acel moment.
Prefectura a pierdut în primă instanță, dar a făcut recurs, procesul mutându-se apoi la Curtea de Apel București. În iunie 2020, judecătorii au respins recursul prefecturii. Primăria a primit astfel undă verde să facă restul plăților.
Acuzații cu privire la această tranzacție a făcut în mai multe rânduri chiar actualul edil al Primăriei Capitalei Nicușor Dan.
”Primul caz de care vreau să vă aduc aminte este parcul Verdi. Acolo a fost cumpărat cu 50 de milioane de euro un teren. Prețul a fost de 10 ori mai mare decât prețul de piață și, mai mult decât atât, după ce proprietarii care au vândut au acceptat un preț de 1.100 de euro pe metru pătrat, primăria s-a grăbit să le dea printr-un nou acord un preț și mai mare decât acceptaseră – 1.300 de euro pe mp, printre beneficiari, Dragoș Săvulescu”, a declarat edilul.
Gabriela Firea a anunțat apoi că va depune plângere penală împotriva lui Nicușor Dan pentru diseminarea de informații false și calomnioase, cerându-i daune morale în valoare de 100.000 de euro.
Parcul se află acum în administrarea ALPAB, a fost igienizat, însă Primăria nu a mai făcut nicio investiție pentru amenajare. Terenul actualului Parc Verdi a făcut parte din zona de nord a Hipodromului Floreasca, al cărui proiect a fost realizat de arhitectul Paul Smărăndescu în anul 1922.
