Lupusul eritematos sistemic este o afecțiune autoimună complexă și misterioasă, care afectează milioane de oameni din întreaga lume. În acest articol, vei descoperi ce presupune această boală, cum influențează organismul și care sunt factorii de risc și cauzele ce duc la apariția ei. De asemenea, vei afla despre metodele de diagnosticare utilizate pentru identificarea lupusului eritematos sistemic.

Ce este lupusul eritematos sistemic și cum afectează organismul

Lupusul eritematos sistemic (LES) este o boală autoimună cronică și inflamatorie care poate afecta diverse părți ale organismului, inclusiv pielea, articulațiile, rinichii, inima, plămânii, vasele de sânge și sistemul nervos. Boala se manifestă prin episoade de exacerbare și remisiune, având simptome variate și nespecifice, care pot duce la îngreunarea diagnosticului.

Simptomele comune ale lupusului eritematos sistemic includ febră, oboseală, dureri articulare, erupții cutanate (inclusiv erupția caracteristică în formă de fluture pe față) și sensibilitate la soare. Din cauza simptomelor nespecifice, diagnosticul poate fi dificil și poate dura luni sau chiar ani.

În cazul LES, sistemul imunitar al organismului atacă țesuturile sănătoase în loc să protejeze organismul de infecții sau boli. Acest lucru duce la inflamație și distrugere a țesuturilor, ceea ce poate provoca simptomele și complicațiile asociate cu lupusul.

De interes:  3 Mai. A fost Ziua Presei

Boala poate afecta diferite organe și sisteme ale organismului, iar severitatea și evoluția bolii variază de la o persoană la alta. În unele cazuri, lupusul poate provoca probleme grave precum insuficiență renală, afecțiuni cardiace, tulburări neurologice sau chiar moartea.

Factorii de risc și cauzele lupusului eritematos sistemic

Studiile pe gemeni și familii au sugerat că există un rol al mai multor gene în dezvoltarea lupusului eritematos sistemic (LES). Unele gene implicate în sistemul imunitar, cum ar fi cele care codifică pentru complexul major de histocompatibilitate (MHC), pot influența predispoziția la lupus. În plus, studiile au arătat că mutațiile genetice în anumite gene, cum ar fi TREX1 și STING, pot contribui la riscul de LES.

Expunerea la soare (radiații ultraviolete) poate agrava simptomele lupusului, în special erupțiile cutanate. Astfel, este important ca persoanele cu LES să evite expunerea la soare și să utilizeze protecție solară adecvată.

Stresul, fumatul și expunerea la anumite substanțe chimice, cum ar fi siliciul și solventele organice, pot contribui la dezvoltarea sau agravarea lupusului. Este important să se evite astfel de factori de risc pentru a preveni exacerbarea simptomelor.

De interes:  Centura de sud a Timișoarei a rămas la stadiul „sertare”!

Femeile sunt mult mai predispuse la lupus decât bărbații, ceea ce sugerează un rol al hormonilor sexuali în dezvoltarea bolii. De exemplu, nivelurile ridicate de estrogen pot contribui la exacerbarea simptomelor lupusului. În plus, lupusul eritematos sistemic este mai frecvent la persoanele de vârstă tânără și mijlocie (15-45 ani), dar poate apărea și la copii sau persoane în vârstă.

Surse:
– “Who is Affected by Lupus” (https://www.lupus.org/resources/who-is-affected-by-lupus)

Metodele de diagnosticare a lupusului eritematos sistemic

Analizele de sânge sunt o metodă importantă de diagnosticare a lupusului eritematos sistemic. Testul pentru anticorpi antinucleari (AAN) și testul pentru anti-dsDNA sunt două teste care pot ajuta la identificarea prezenței unor anticorpi specifici lupusului. Potrivit studiilor, aproximativ 95% dintre pacienții cu lupus eritematos sistemic au rezultate pozitive la testul pentru AAN.

Testele de inflamație, cum ar fi viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) și proteina C-reactivă (PCR), sunt de asemenea utilizate în diagnosticarea lupusului eritematos sistemic. Aceste teste pot indica un răspuns inflamator în organism, care este comun în cazul lupusului.

De interes:  Lucruri foarte interesante despre limba engleza

Examinarea pielii și a organelor poate oferi informații importante în diagnosticarea lupusului eritematos sistemic. Un medic specialist poate examina manifestările cutanate specifice lupusului, precum eritemul malar sau rash-ul discoid. De asemenea, pot fi utilizate metode de imagistică medicală, cum ar fi ecografia și RMN-ul, pentru a evalua organele interne și a verifica existența unor leziuni cauzate de lupus.

În concluzie, lupusul eritematos sistemic este o afecțiune autoimună complexă și potențial severă, care poate afecta diverse organe și sisteme ale organismului. Am explorat cauzele și factorii de risc asociați cu această boală, precum și metodele de diagnosticare care pot ajuta la identificarea sa în stadii incipiente. Este crucial să fim informați și conștienți de simptomele și manifestările lupusului eritematos sistemic, pentru a putea interveni prompt și a evita complicațiile potențial grave.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.