Cultura
16 iulie – Banat FM

16 iulie este a 197-a zi a calendarului gregorian și a 198-a zi în anii bisecți.
Evenimente
1054: Marea Schismă dintre bisericile creștine occidentale și bisericile orientale de rit bizantin.
1264: Prima mențiune documentară a orașului Bistrița.
1377: Încoronarea regelui Richard al II-lea al Angliei.
1544: Filip Moldoveanul a tipărit la Sibiu „Catehismul românesc”, prima carte tipărită în limba română.
1661: Banca suedeză „Stockholms Banco” emite primele bancnote din Europa. Acestea au purtat numele de Kreditivsedlar.
1782: Are loc premiera mondială a operei Răpirea din serai de Wolfgang Amadeus Mozart.
1898: Vizita oficială, la Petersburg, a lui Carol I, regele României (1866-1914) – prima vizită, după cucerirea independenței, a unui șef de stat român în Rusia. (16/28 – 19/31)
1909: Șahul Persiei Mohammad Ali Shah Qajar este obligat să abdice și înlocuit cu fiul său, Ahmad Shah Qajar.
1920: „Acordul de la Spa” privind reparațiile datorate de Germania puterilor învingătoare din Primul Război Mondial. României i-a fost repartizată o cotă de 1% din totalul reparațiilor germane și 10,55 % din cele orientale (de la Ungaria, Austria și Bulgaria).
1921: A avut loc primul Congres al medicilor din România, prezidat de prof. dr. Ioan Cantacuzino. (16-23)
1945: Proiectul Manhattan: În deșertul Alamogordo din SUA a avut loc primul test al unei bombe atomice „Trinity Test”, în care s-au folosit șase kilograme de plutoniu și care a declanșat o explozie echivalentă cu puterea a 19 kilotone de TNT; ca urmare a exploziei, suportul de lansare a fost pulverizat, iar nisipul, pe o rază de 700 metri, calcinat.
1951: Controversatul rege Leopold al III-lea al Belgiei din cauza comportamentului său în timpul ocupației germane din Belgia, abdică în favoarea fiului său, Baudouin I al Belgiei.
1961: Atleta Iolanda Balaș, multiplă campioană, a stabilit, într-un concurs desfășurat la Sofia (Bulgaria), al 14-lea și ultimul record mondial al său la săritura în înălțime: 1,91 m.
1965: Charles de Gaulle și președintele Italiei, Giuseppe Saragat inaugurează tunelul de sub Mont Blanc, care leagă localitatea franceză Chamonix de cea italiană Aosta; considerat, la inaugurare, cel mai lung tunel din lume (11600 m), în prezent ocupă locul al patrulea.
1969: Programul Apollo: Apollo 11, prima misiune cu echipaj uman care urmează să aterizeze pe Lună, este lansat de la Kennedy Space Center din Cape Canaveral, Florida.
1979: Președintele irakian, Ahmed Hassan al-Bakr demisionează și este înlocuit cu Saddam Hussein.
1990: În Ucraina a fost adoptată „Declarația privind suveranitatea de stat”.
1992: A avut loc prima ședință a „Consiliului Național al Audiovizualului”, în cadrul căreia Titus Raveica a fost ales președinte.
1999: John F. Kennedy, Jr., care pilota un avion Piper Saratoga, moare când avionul său s-a prăbușit în Oceanul Atlantic. Soția lui, Carolyn Bessette Kennedy, și cumnata lui, Lauren Bessette, de asemenea, au murit.
2000: Ultima eclipsă de lună a secolului XX.
Nașteri
1486: Andrea del Sarto, pictor italian (d. 1530)
1611: Cecilia Renata de Austria (d. 1644)
1723: Joshua Reynolds, pictor britanic, primul președinte al Royal Academy of Arts (d. 1792)
1746: Giuseppe Piazzi, astronom italian, matematician și teolog (d. 1826)
1776: Ludwig Heinrich Bojanus, medic și naturalist german (d. 1827)
1796: Jean-Baptiste Camille Corot, pictor francez (d. 1875)
1872: Dimitrie Anghel, scriitor român (d. 1914)
1872: Roald Amundsen, explorator norvegian (d. 1928)
1888: Frits Zernike, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1966)
1896: Trygve Lie, ministru norvegian și primul Secretarul General al Națiunilor Unite (d. 1968)
1903: Fritz Bauer, judecător și procuror german (d. 1966)
1907: Barbara Stanwyck, actriță americană (d. 1990)
1911: Ginger Rogers, actriță și dansatoare americană (d. 1995)
1926: Irwin Rose, biochimist american
1936: Yasuo Fukuda, prim-ministru japonez
1941: Dag Solstad, autor norvegian
1943: Reinaldo Arenas, scriitor cubanez
1945: Virgil Tănase, scriitor român, stabilit la Paris după 1977
1948: Lars Lagerbäck, antrenor de fotbal suedez
1958: Michael Flatley, dansator, coreograf si actor american
1968: Larry Sanger, pilozof american
1969: Sahra Wagenknecht, politician german și autoare
1972: Ionica Constanța Popescu, politician român
1976: Șerban Huidu, prezentator român de radio și televiziune
1980: Jesse Jane, model american și actriță de filme porno
1988: Sergio Busquets, fotbalist spaniol
1989: Gareth Bale, fotbalist galez
1990: James Maslow, cântăreț, dansator american (Big Time Rush)
1996: Lucas Robert Hemmings, cântăreț australian, membru al trupei 5 Seconds Of Summer
Decese
1216: Papa Inocențiu al III-lea (n. 1161)
1342: Carol Robert de Anjou (n. 1288)
1557: Anne de Cleves, a patra soție a regelui Henric al VIII-lea al Angliei (n. 1515)
1576: Isabella de’ Medici, ducesă de Bracciano (n. 1542)
1633: Johann Casimir, Duce de Saxa-Coburg (n. 1564)
1662: Alfonso al IV-lea d’Este, Duce de Modena (n. 1634)
1663: Wilhelm al VI-lea, Landgraf de Hesse-Kassel (n. 1629)
1782: Louisa Ulrika a Prusiei, soția regelui Adolf Frederick al Suediei (n. 1720)
1887: Laurent-Guillaume de Koninck, paleontolog și chimist belgian (n. 1809)
1896: Edmond de Goncourt, scriitor francez (n. 1822)
1943: Eugen Lovinescu, critic și istoric literar român (n. 1881)
1946: Charlotte de Schaumburg-Lippe, a doua soție a regelui Wilhelm al II-lea de Württemberg (n. 1864)
1949: Viaceslav Ivanov, poet rus (n. 1866)
1985: Heinrich Böll, scriitor german, laureat Nobel (n. 1917)
1989: Nicolas Guillén, poet spaniol (n. 1902)
1989: Herbert von Karajan, dirijor austriac (n. 1908)
1993: Traian Coșovei, prozator și poet român (n. 1921)
1994: Julian S. Schwinger, fizician american, laureat Nobel (n. 1918)
1999: Dan Sava, comedian român, membru al grupului de umor Vacanta Mare (n. 1966)
1999: John F. Kennedy, Jr., avocat american, fiul președintelui John F. Kennedy (n. 1960)
2003: Carol Shields, scriitoare canadiană (n. 1935)
2005: Harald Alexandrescu, astronom român (n. 1945)
2012: Jon Lord, muzician britanic (Deep Purple) (n. 1941)
2012: Theodor Negrescu, inginer de sunet român (n. 1931)
Sărbători
Franța – Ziua memoriei naționale (stabilită de președintele Franței, François Mitterrand în 1993, pentru comemorarea evreilor închiși pe velodromul de iarnă (Velodrom d’Hiver) și trimiși la Auschwitz)
În calendarul romano-catolic – Fericita Fecioară Maria de pe Muntele Carmel
Sursa: wikipedia
Cultura
Festivalul „Autentic Românesc” – o nouă filă în istoria folclorului românesc. 30 de tineri artiști au dat glas unei noi generații, la Cluj-Napoca
Pe 29 octombrie 2026, la Cinema „Florin Piersic” din Cluj-Napoca, s-a scris o nouă filă importantă în povestea folclorului românesc. Prima ediție a Festivalului-Concurs Național de Folclor pentru Soliști Vocali „Autentic Românesc” a reunit tineri interpreți din toate colțurile țării, într-un eveniment dedicat talentului, autenticității și continuității valorilor culturale românești.
Festivalul „Autentic Românesc” este un proiect cultural inițiat de artiștii Lavinia Goste și Marius Zorilă, organizat prin Asociația Culturală Ținutul Codrului, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.
Din cei 117 tineri înscriși în etapa de preselecție, 30 de finaliști au fost selectați pentru a evolua pe scena festivalului, în cele două categorii de vârstă: 12–16 ani și 16–30 de ani.
Fiecare concurent a adus în fața publicului o parte din identitatea culturală a locului din care provine, prin interpretarea unor cântece reprezentative pentru zona sa etnofolclorică.
Dincolo de caracterul competițional, festivalul a reprezentat o întâlnire între generații, între tradiție și viitor, între artiști consacrați și tineri care își construiesc propriul drum în muzica populară românească.
Lavinia Goste: „Adevărata valoare a unui artist se regăsește și în ceea ce lasă în urma sa pentru generațiile viitoare”
Pentru Lavinia Goste, această primă ediție a reprezentat împlinirea unei misiuni artistice și culturale construite în timp, din dorința de a oferi tinerilor interpreți oportunități reale de afirmare.
„Am privit spre acești tineri și am văzut nu doar talent, ci și curaj, muncă, respect pentru tradiție și o dragoste sinceră pentru cântecul popular românesc. Pentru mine, acest festival are o semnificație profundă. Cred că adevărata valoare a unui artist nu stă doar în ceea ce realizează pentru sine, ci și în ceea ce reușește să construiască pentru cei care vin după el. Îmi doresc ca fiecare tânăr care a urcat pe scena noastră să plece cu mai multă încredere în propriul talent și cu dorința de a merge mai departe. «Autentic Românesc» este o promisiune pe care o facem viitorului cântecului popular românesc”, a declarat Lavinia Goste.
Marius Zorilă: „Folclorul românesc nu are nevoie să fie reinventat. Are nevoie să fie respectat și transmis mai departe în forma sa autentică”
Unul dintre elementele definitorii ale festivalului a fost acompaniamentul orchestral live, asigurat de Orchestra Națională Valahia, sub bagheta dirijorului Marius Zorilă.
Fiecare moment artistic a fost pregătit cu atenție și responsabilitate, urmărindu-se respectarea particularităților stilistice și a identității muzicale specifice fiecărei zone etnofolclorice.
Marius Zorilă a fost prezent pe scenă alături de fiecare concurent, oferindu-i susținerea artistică și încrederea necesare pentru a-și valorifica potențialul interpretativ.
„Știu cât de mult contează pentru un tânăr artist să simtă că are în spatele său oameni care îl ascultă, îl înțeleg și îl susțin. Am fost alături de fiecare concurent, de la prima până la ultima notă, cu dorința de a-i oferi siguranța necesară pentru a-și prezenta cântecul în cele mai bune condiții. Împreună cu Orchestra Națională Valahia, am tratat fiecare acompaniament cu maximă dăruire și profesionalism, respectând particularitățile stilistice ale repertoriului. Ne-am dorit ca fiecare tânăr să aducă pe scenă cântecul de acasă exact așa cum l-a moștenit, fără alterarea identității sale muzicale. Cred cu tărie că rolul unei orchestre este să pună în valoare artistul și autenticitatea cântecului său”, a declarat Marius Zorilă.
Laureații primei ediții a Festivalului „Autentic Românesc”
În urma evoluțiilor artistice, juriul festivalului a desemnat câștigătorii celor două categorii de vârstă, precum și laureatul Trofeului Festivalului.
TROFEUL FESTIVALULUI „AUTENTIC ROMÂNESC” – 10.000 lei
Vele Violeta Diana – Vălenii Lăpușului, județul Maramureș

PREMIUL DE POPULARITATE
Maya Opranescu – Poiana Sibiului, județul Sibiu
CATEGORIA 12–16 ANI
- Premiul I – 2.500 lei: Stanciu Riccardo Nicolas – Valea Bujorului, județul Giurgiu
- Premiul II – 1.500 lei: Bălănean Irina Maria – Hereclean, județul Sălaj
- Premiul III – 1.000 lei: Feurdean Daria – Nazna, județul Mureș
CATEGORIA 16–30 ANI
- Premiul I – 8.000 lei: Dragoș Crăciunescu – Hașdău, comuna Toplița, județul Hunedoara
- Premiul II – 5.000 lei: Ciupe Lorena Georgiana – Zalău, județul Sălaj
- Premiul III – 2.000 lei: Bocra Alexia – Cluj-Napoca, județul Cluj, și Mintosu Robert Cristian – Ulmeni, județul Teleorman
Premiile acordate au reprezentat o recunoaștere a valorii artistice, a pregătirii și a respectului pentru autenticitatea repertoriului tradițional.
Dincolo de clasamente, fiecare dintre cei 30 de finaliști a contribuit la succesul acestei prime ediții, demonstrând că România are o generație de tineri interpreți capabili să ducă mai departe, cu demnitate, moștenirea cântecului popular.
O întâlnire între generații, sub semnul autenticității
Festivalul a culminat cu Gala Laureaților, un moment dedicat recunoașterii performanțelor artistice ale concurenților, dar și celebrării valorilor autentice ale folclorului românesc.

Evenimentul a fost completat de recitalurile susținute de Veta Biriș, Grigore Leșe, Lavinia Goste și Marius Zorilă, artiști care au adus pe aceeași scenă experiența, tradiția și emoția cântecului popular românesc.
Această întâlnire între generații a subliniat unul dintre principiile fundamentale ale festivalului: continuitatea folclorului românesc se construiește prin respect față de cei care au păstrat tradiția și prin susținerea celor care își asumă responsabilitatea de a o transmite mai departe.
Un proiect cultural dedicat viitorului folclorului românesc
Prin organizarea acestei prime ediții, Lavinia Goste și Marius Zorilă și-au propus să creeze un cadru artistic de referință pentru tinerii interpreți de muzică populară, în care talentul să fie susținut de profesionalism, educație muzicală și respect pentru identitatea culturală.
Proiectul reflectă valorile promovate de cei doi artiști și prin activitatea Școlii Zorilă, instituție dedicată educației muzicale și transmiterii tradițiilor românești către noile generații.
Sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca a contribuit la realizarea unui eveniment cultural de anvergură națională, care a adus în centrul atenției tinerele talente și importanța conservării patrimoniului muzical tradițional.
Organizatorii își exprimă aprecierea față de instituțiile partenere, membrii juriului, artiștii invitați, concurenți, profesori, părinți și toți cei care au contribuit la desfășurarea acestei prime ediții.
Festivalul „Autentic Românesc” nu își propune doar să descopere voci valoroase, ci să contribuie la formarea unei generații de artiști care să înțeleagă, să respecte și să reprezinte cu demnitate identitatea folclorului românesc.
Prima ediție marchează începutul unui demers cultural prin care inițiatorii își doresc să construiască, de la an la an, o platformă de afirmare pentru tinerii interpreți și un reper de autenticitate în peisajul festivalurilor de folclor din România.
Pe 29 octombrie, la Cluj-Napoca, nu s-a încheiat doar un concurs. S-a deschis un nou capitol pentru viitorul cântecului popular românesc.
Despre Festivalul „Autentic Românesc”
Festivalul-Concurs Național de Folclor pentru Soliști Vocali „Autentic Românesc” este un proiect cultural inițiat de artiștii Lavinia Goste și Marius Zorilă, organizat prin Asociația Culturală Ținutul Codrului, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.
Prima ediție s-a desfășurat pe 29 octombrie 2026, la Cinema „Florin Piersic” din Cluj-Napoca, reunind 30 de finaliști din întreaga țară, acompaniați live de Orchestra Națională Valahia.
Informații suplimentare:
Cultura
De ce muzica ne face să ne mișcăm: ritm, tempo și greșelile pe care le facem când o ascultăm
Muzica ne pune în mișcare pentru că ritmul ei se potrivește cu ritmuri pe care corpul le cunoaște deja: pasul, respirația, bătăile inimii. Creierul anticipează următoarea pulsație și, aproape fără să ne dăm seama, piciorul bate tactul, capul dă din cap, umerii se leagănă. Nu e nevoie de pregătire muzicală pentru asta; reacția este una dintre cele mai răspândite din lume.
Ritmul este modul în care sunetele se grupează în timp, prin lungimi și accente diferite. Tempoul este viteza cu care se desfășoară această organizare, iar pulsul este bătaia regulată pe care o simți dedesubt. Trei cuvinte apropiate, dar nu identice, și tocmai confuzia dintre ele stă la baza multor neînțelegeri. Mai jos sunt greșelile frecvente și felul în care le poți evita.
Greșeala 1: confunzi ritmul cu tempoul
Mulți spun „ritm rapid” când se referă, de fapt, la tempo rapid. Un cântec poate avea un tempo lent și un ritm foarte complicat, cu sincope și accente neașteptate. Invers, un marș simplu poate fi rapid, dar cu un ritm foarte uniform. Diferența se vede cel mai bine dacă încerci să bați pulsul în palme și, separat, să bați „cuvintele” melodiei. Cele două nu coincid mereu.
Dacă vrei să înțelegi de unde vin cuvintele de pe partituri, cum ar fi „allegro” sau „adagio”, articolul despre termenii italieni de tempo și dinamică explică pe rând fiecare indicație și arată ce înseamnă ea în practică.
Greșeala 2: crezi că ai „ureche proastă” pentru ritm
Foarte mulți oameni sunt convinși că „nu au ritm”. În realitate, sincronizarea cu un puls se poate antrena, la fel ca mersul pe bicicletă. Cei mai mulți se descurcă bine dacă pornesc de la o piesă cu puls clar, de pildă un marș sau un dans popular, și bat tactul încet, fără să se grăbească. Greșeala obișnuită este să începi cu muzică prea încărcată, în care pulsul se ascunde sub mai multe straturi.
- Alege o piesă cu tempo moderat și bate un singur timp din patru.
- Apoi adaugă pasul: un pas la fiecare puls, nu la fiecare notă.
- Abia după aceea încearcă să urmărești accentele neregulate.
Greșeala 3: ignori rolul corpului
Se spune uneori că muzica se ascultă „cu urechea”. În practică, o parte din înțelegere trece prin mișcare. Dirijorii marchează tempoul cu brațul, dansatorii îl traduc în pași, iar instrumentiștii îl simt în respirație. Cine ascultă stând complet țeapăn se privează de o sursă de informație. Nu e nevoie să dansezi în sala de concert, dar o ușoară balansare a gândului, un deget care urmărește pulsul pe genunchi pot ajuta mult.
Ce se întâmplă în public
Într-o sală de concert, mișcarea e, în general, discretă. La un recital clasic, legănatul vizibil al capului este considerat, de unii, deranjant; la un concert de jazz, bătutul din picior este aproape o formă de aplauză. Contextul decide cât de mult te poți lăsa dus, dar corpul tău tot urmărește muzica, indiferent de eticheta locului.
Un exercițiu simplu, pe care îl poți face oriunde: pune o piesă cunoscută și încearcă să numeri în gând „unu, doi, trei, patru” fără să te uiți la ceas. După o jumătate de minut, verifică dacă numărătoarea ți-a rămas în urmă sau a fugit înainte. Nu e un test, ci o modalitate de a-ți observa propriile tendințe de a grăbi sau de a întârzia.
Greșeala 4: crezi că tempoul este o regulă fixă
O partitură nu spune exact cu câte bătăi pe minut trebuie cântată o piesă, decât dacă autorul a notat o cifră de metronom. Și atunci, interpreții o tratează ca pe un reper. Același „andante” poate suna diferit la doi dirijori sau în două săli cu acustici diferite. O sală cu ecou lung cere adesea un tempo puțin mai rar, ca sunetele să nu se amestece. De aceea, două înregistrări ale aceleiași lucrări pot dura minute întregi diferit.
Când compari interpretări, nu te întreba „care e cea corectă?”, ci „ce vrea să spună fiecare cu acest tempo?”. O versiune mai lentă poate scoate la iveală detalii, una mai rapidă poate aduce energie și tensiune. Ambele sunt legitime, atât timp cât respectă caracterul lucrării.
Greșeala 5: asculți prea mult în fundal
Muzica pusă ca fundal sonor este o plăcere obișnuită și nu e nimic rău în ea. Greșeala apare când vrei să înveți să asculți și o faci mereu în timp ce faci altceva. Pentru a observa ritmul, tempoul și schimbările lor, ai nevoie, măcar din când în când, de ascultare activă: zece minute, fără ecran, cu o singură piesă. În timp, vei începe să anticipezi punctele în care muzica accelerează, încetinește sau se oprește o clipă înainte de o intrare nouă.
| Concept | Ce este | Cum îl simți |
|---|---|---|
| Puls | Bătaia regulată de bază | Cu piciorul sau cu palma |
| Tempo | Viteza pulsului | Cât de repede mergi în ritmul piesei |
| Ritm | Organizarea lungimilor și accentelor | Ca pe „desenul” melodiei, silabă cu silabă |
| Metru | Gruparea pulsurilor în măsuri (2, 3, 4) | Ca pe un vals sau un marș |
Cum îți antrenezi simțul ritmului în viața de zi cu zi
Nu trebuie să te înscrii la un curs. Mersul pe stradă cu o piesă pe fundal te învață cât de mult tempoul influențează pasul. Spălatul vaselor cu muzică te învață să te sincronizezi fără efort. Ascultă, pe rând, un vals, un marș și o baladă lentă, apoi observă cum se schimbă felul în care respiri și te miști. Mai multe materiale pe această temă găsești în categoria de muzică. Dacă ți-a plăcut formatul, poți continua să explorezi și ghidurile culturale CronicaNews.
Pe scurt, muzica ne mișcă pentru că vorbește o limbă pe care corpul o înțelege dinainte de a o învăța. Evitând confuziile de mai sus, vei asculta mai atent și vei înțelege mai ușor de ce o piesă te face să vrei să bați din palme, iar alta te liniștește.
Cultura
Copilul timid la școală: cum îl sprijini să participe
Un copil timid poate fi sprijinit să participe la școală prin pași mici, previzibili și lipsiți de presiune: roluri simple în clasă, ocazii de a vorbi cu un singur coleg, laude pentru efort și răbdare din partea adulților. Timiditatea este o trăsătură de temperament, nu un defect, iar scopul nu este să-l transformi într-un copil sociabil peste noapte, ci să-i dai instrumente cu care să se simtă confortabil.
Timiditate, introversie sau altceva?
Timiditatea înseamnă reținere și disconfort în situații sociale noi sau cu persoane necunoscute. Introversia este o preferință pentru activități liniștite și pentru grupuri mici; un copil introvertit nu e neapărat nesigur. Uneori, tăcerea din clasă are alte cauze: dificultăți de limbaj, probleme de auz, o anxietate mai puternică sau experiențe neplăcute cu colegii. De aceea, merită să observi când și unde se manifestă retragerea.
Dacă ai impresia că dificultatea este mare, apare în toate contextele și îl împiedică să se joace, să mănânce sau să răspundă chiar și acasă, discută cu învățătorul și cu medicul de familie. Un specialist poate lămuri dacă nu cumva e nevoie de sprijin suplimentar.
Lista de verificare pentru părinți
- Acceptă-l așa cum este. Evită etichete precum „e rușinos” rostite în fața altora. Copilul le reține și le adoptă.
- Anunță schimbările. Locurile noi, activitățile noi și oamenii noi sunt mai ușor de primit dacă a știut dinainte ce urmează.
- Exersați acasă. Prin joc de rol, copilul poate repeta cum își ridică mâna, cum cere ajutor sau cum salută. Familiaritatea scade teama.
- Fă pași mici. Dacă nu vorbește la oră, nu-i cere un discurs. Încurajează-l să răspundă la o întrebare simplă sau să dea o replică dintr-o activitate de grup.
- Nu vorbi în locul lui. Când un copil e întrebat ceva, e tentant să răspunzi tu. Oferă-i câteva secunde și, dacă nu reușește, ajută-l fără să preiei conversația.
- Laudă efortul. „Mi-a plăcut că ai spus bună ziua primul” contează mai mult decât un compliment general.
- Caută un prieten, nu o gașcă. O relație de încredere cu un coleg poate deschide drumul spre altele.
- Colaborează cu cadrul didactic. Învățătorul poate oferi roluri mici în clasă, poate propune lucrul în perechi și poate observa progresele pe care tu nu le vezi.
Ce poate face școala pentru un copil timid
Profesorii pot pregăti terenul fără să-l scoată în evidență. Câteva exemple: să-i anunțe dinainte întrebarea la care va fi rugat să răspundă, să îi dea sarcini scurte în fața clasei, să formeze echipe mici și să evite etichetarea publică. Un copil care știe că nu va fi pus pe loc în fața tuturor se poate concentra mai bine pe conținut.
Evaluările orale pot fi dificile. Dacă tăcerea copilului afectează notele, vorbește cu cadrul didactic despre alternative sau despre pași treptați: întâi răspunsuri în fața unui adult, apoi în fața unui grup mic. Nu e vorba despre scutiri, ci despre o abordare care să-i permită să-și arate cunoștințele.
Ce să eviți
- Să-l forțezi să vorbească în fața clasei „ca să se obișnuiască”.
- Să-l compari cu un frate sau un coleg mai vorbăreț.
- Să-i spui în repetate rânduri „nu te mai rușina”.
- Să te enervezi când refuză o invitație la o petrecere.
- Să îi interzici complet situațiile care îl neliniștesc; evitarea totală întărește teama.
Pentru un copil timid, începutul zilei contează foarte mult. Ajungerea la școală cu câteva minute înainte de ora de început îi dă răgaz să intre în sala de clasă fără aglomerație și să se așeze liniștit. Mulți copii se simt mai bine când prima interacțiune a zilei este una scurtă și blândă, cu învățătorul sau cu un coleg apropiat, înainte de zgomotul pauzei mari.
La fel de utilă este recapitularea serii: nu un interogatoriu, ci o conversație în care îi spui și tu cum a fost ziua ta. Când adultul povestește despre un moment stânjenitor din ziua lui, copilul înțelege că și oamenii mari se simt uneori nesiguri și se descurcă.
Cum se vede progresul
La un copil timid, progresul se măsoară în lucruri discrete: privește mai mult în ochi, salută primul, ridică mâna o dată pe săptămână, acceptă o invitație. Aceste semne nu strălucesc, dar sunt reale. Sărbătorește-le fără ceremonii, cu un zâmbet sau o remarcă liniștită, ca să nu-l pui sub reflector.
Va exista și regres. După o boală, o schimbare de clasă sau o vacanță, e posibil să se retragă din nou. Nu e un eșec; e un ritm. Dacă regresul se prelungește, revino la pașii mici care au funcționat înainte.
Rolul activităților din afara clasei
Un sport, un club de teatru, un cerc de desen sau de muzică pot oferi copilului un loc în care se descurcă bine și care îi dă încredere. Alege activități cu grupuri mici și cu adulți atenți. Nu e nevoie ca ele să fie multe; una potrivită interesului lui valorează mai mult decât trei alese la întâmplare. Mai multe idei despre viața de elev și relațiile cu cei din jur, de la prieteni la profesori, găsești în secțiunea despre școală.
Când ceri sprijin de specialitate
Dacă timiditatea îl face să evite sistematic școala, să sufere de dureri fizice repetate înaintea orelor, să nu vorbească deloc în anumite medii sau să se izoleze tot mai mult, un consult cu psihologul școlar sau cu un specialist în sănătatea copilului este potrivit. Nu înseamnă că ceva este „în neregulă” cu el, ci că merită sprijin pentru a trece peste un obstacol.
Vei găsi și alte materiale utile pe Oglinda24, de la ghiduri pentru părinți până la explicații despre examene. Iar acasă, rămâi ancora lui: un loc în care poate fi tăcut sau vorbăreț fără teama de a fi judecat.
-
Economieacum 6 daysProgramul unei petreceri festive la firma
-
Localeacum 6 days
De ce plouă în pod: cele mai frecvente cauze
-
Economieacum 6 daysLimitele clare previn discutiile cu vecinii
-
Ce trebuie sa stiiacum 5 days
Proteză pe capse sau dinți ficși pe implanturi: ce diferență simți la mestecat, la vorbit și la îngrijirea de zi cu zi?
-
Localeacum 5 days
Info Călan își extinde activitatea editorială și lansează o aplicație pentru Android
-
Localeacum 6 days
Infecțiile urinare recidivante și sănătatea intimă – Legătura strânsă dintre flora vaginală și episoadele de cistită
-
Ce trebuie sa stiiacum 2 days
Cât costă, de fapt, să îți încarci mașina electrică acasă
-
Ce trebuie sa stiiacum 5 days
Tranzacție de referință pe piața media din România: Țuca Zbârcea & Asociații asistă Clever Media în preluarea Doğan Media International



