În ultimii 30 de ani, România a fost sufocată de mafii locale care și-au extins tentaculele cât de mult au putut și cât de mult le-a fost permis. Susținute chiar de către instituțiile care ar trebui să protejeze cetățenii de rând, clanurile formate din adevărați moguli locali au adus la sapă de lemn fabrici prospere în trecut. Județul Galați nu este o excepție. Acolo, încă de la începutul anilor 2000, presa locală relata despre tunurile financiare date de către supranumitul „clan Herăscu”, dar și despre un dosar pe care DIICOT l-a deschis pe numele acestei familii.

Din „clanul Herăstilor” fac parte Marius, care înainte de 1998 apărea înregistrat cu profesia de tâmplar, Petrică, care era marinar, mama celor 2, Safta Hersăscu, educatoare, precum și tatăl acestora, cu mândra ocupație de șomer. Ascensiunea Herăștilor începe chiar înainte de anii 2000, când Petrică Herăscu a dat, potrivit datelor DIICOT, un tun de sute de milioane de lei prin metoda compensărilor fictive.

Așa a luat naștere un conglomerat de firme care îl aveau în comun pe acționarul Petrică Herăscu, ajuns în această postură prin inducerea unora dintre proprietarii firmelor existe în eroare pentru a câștiga locul de acționar principal, relata în anul 2006 România Liberă.

Dintre acestea, potrivit România Liberă, o anumită firmă din Târgu Jiu ar fi avut rolul de a șterge urmele caracatiței de țepe date de Herăscu. Procurorii DNA declarau la momentul începerii investigației care viza familia Herăscu că prejudiciul pe care acest clan l-ar fi adus pe parcursul timpului depășea suma de 300 de miliarde de lei, pentru că „fondurile financiare obținute prin delapidare si spalare de bani au fost utilizate pentru a dobandi si alte societati”.

În acest lanț al companiilor cu un trecut cel puțin dubios apare și SC Makinvest Com SRL, o societate care a luat naștere ca urmare a dizolvării unei societăți-tampon, SC Galinvest, care, potrivit România Liberă, ar fi reprezentat un paravan pentru tranzacții financiare ilegale între cetățeni din Sudan.

Makinvest SRL apare ca numitor comun în scandalul uriaș de acum mai bine de 17 ani în care zeci de țărani care dețineau terenuri arabile pe raza comunei Băneasa din Județul Galați au rămas fără proprietăți. Zeci de localnici gălățeni s-au trezit că erau „scăpați” de terenuri în schimbul unor sume de nimic sau în schimbul altor terenuri, intravilane, care de multe ori nu existau.

Revenind la rolul Makinvest SRL, reprezentată în acte la acea vreme de un anumit Iancu Constantin, acesta se regăsea în toate contractele de vânzare întocmite în acel an pe raza comunei din Galați. Potrivit publicației locale Viața Liberă, Constantin era omul de bază al lui Petrică Herăscu, care între timp patrona Hortigal SA, adică societatea în al cărei buzunar au intrat majoritatea terenurilor cedate de gălățenii din mai multe zone ale județului și care ar fi prejudiciat statul român cu aproximativ 40 de milioane de euro. Totuși, pentru că nu ar fi putut realiza o asemenea scamatorie fără să bată la ochii autorităților locale, Herăscu s-ar fi gândit să le implice de la început și pe acestea, ca să nu existe supărare între moguli.

Așa se face că pe fir intră Cosmin Păun, fost prefect de Galați pe la jumătatea anilor 2000 care și-a pus semnătura pe mai multe acte frauduloase care atestă cumpărarea terenurilor a mai bine de 15 proprietari de către societatea Makinvest, tranzacții efectuate pe niște sume aproape neînsemnate și prin care terenurile reale în extravilan aflate pe raza comunei Băneasa urmau să fie echivalate cu terenuri de cele mai multe ori fictive de pe raza localităților Galați și Vânători.

Mai mulți localnici au povestit la acea vreme pentru presa locală că tranzacțiile s-au făcut la repezeală, pe genunchi, de multe ori chiar în fața clădirii primăriei. Printre acestea, se numără și câteva contracte care au fost încheiate în condiții strigătoare la cer. Fiindcă majoritatea celor care și-au cedat terenurile erau vârstnici, unii dintre aceștia nici nu au apucat să semneze hârtiile prin care urmau să cedeze bucățile de pământ. Chiar și așa, există cazuri în care, dacă proprietarul decedase iar moștenitorul nu se implicase în vreo tranzacție cu afacerea Makinvest, apărea oricum numele acestora pe contractele semnate în Galați. Este și cazul unei bătrâne decedate în anul 2008 care ar fi semnat la un an după moarte, adică în 2009, un acord încheiat cu Mekinvest, acord prin care bătrâna decedată, împreună cu cei peste 50 000 de mp pe care îi deținea, erau reprezentați de către Iancu Constantin.

Astfel, printr-un lanț plin de înșelăciuni și țepe, familia Herăscu ar fi ajuns în posesia a peste 32 de hectare de teren pe raza județului Galați, printre care se afla și terenul de sub o fabrică locală de produse de panificație.

Societatea Hortigal a adus familiei Herăscu bani pentru ani întregi. Când au simțit că trebuie să schimbe macazul, au decis să o bage în insolvență, nu înainte însă să ia un împrumut de 950 de milioane de lei vechi de la Banca Agricolă, împrumut pentru care au garantat cu bunurile aflate în posesia societății. Pentru că nu ar mai fi putut achita datoriile, o parte dintre acestea au fost preluate de aceeași societate care a stat mereu lângă familia Herăscu, și anume Makinvest SA. Astfel, Hortigal a ajuns să fie executată silit pentru 22 de miliarde de lei, chiar dacă activele societății ar fi depășit suma de 46 de miliarde de lei vechi, relatează Viața Libeă.

O publicație locală scrie că executarea a fost una controversată și a adus un dosar stufos pe numele familiei Herăscu. În această perioadă intră în scenă Mihai Giosan. Potrivit surselor locale, Giosan a fost procuror înainte de 1989. Presa locală spune că între timp s-a reorientat, a întâlnit familia Herăscu și a ajuns avocatul acestora, pe care i-ar fi reprezentat în mai multe dosare, dar și lichidator al societăților pe care clanul Herăscu le-a falimentat. Giosan s-a numărat și printre lichidatorii trimiși de către instanță să rezolve situația de la Hortigal. Potrivit presei locale, avocatul familiei Herăscu s-a ocupat de mutarea patrimoniului Hortigal în proprietatea Makinvest, conform unei decizii din 2006 a judecătorilor. Trebuie precizat că pe parcursul celor peste 10 ani în care a fost deschisă procedura de lichidare a Hortigal, mai multe instanțe de judecată au decis ca societatea trebuie să se reîntoarcă la starea sa de dinaintea executării silite. Din varii motive, aceste hotărâri nu au fost niciodateă puse în aplicare.

Impact-Est relatează că fostul procuror și avocat, Mihai Giosan, și-a dat demisia din calitatea de lichidator al SC Hortigal în anul 2014. Motivația ar fi fost sănătatea domnului în cauză, care s-a înrăutățit brusc după ce doi magistrați au încput să judece majorarea dubioasă a unei creanțe legate de societate, de la 2,5 la 46 de miliarde de lei vechi.

În afacerea atât de controversată apare și Monica Mihaela Miron, soția comisarului șef de la IPJ Galați, Daniel Miron. Presa locală relata în anul 2012 că Mihaela Miron a fost angajată pentru un an la nu mai puțin de trei societăți care au aparținut familiei Herăscu, printre care se numără și Makinvest, celebră pentru afacerea frauduloasă cu terenurile gălățenilor. Potrivit unei anchete făcute cu mai bine de 10 ani în urmă de presa din Galați, relația familiei Herăscu cu soții Miron le-ar fi adus beneficii, în special celor din urmă. Surprinzător, după ce doamna Miron a început să lucreze la firmele clanului gălățean, soțul acesteia a ajuns printr-o situație interesantă la conducerea IPJ. La acea vreme, Daniel Miron avea doar 32 de ani, fiind astfel cel mai tânăr șef al IPJ Galați din istoria instituției, fără să dețină până atunci vreo funcție de conducere în cadrul Poliției Române, potrivit Realitatea Plus.

După ce nu a mai rămas mare lucru din care să stoarcă bani la Galați, familia Herăscu și-a mutat afacerile la Iași, când Petrică Hersăcu, unul dintre cei mai bogați 300 de români din acea perioadă, voia să cumpere Lactis SA, o fabrică cu istorie din Iași. Ziarul de Iași relatează că pe la jumătatea anilor 2000, Petrică Herăscu, prin societatea sa Galmopan, a cumpărat active ale fabricii pentru care ar fi achitat cu mult sub prețul pieței de atunci. O anchetă a presei locale din acea vreme a scos la lumină faptul că, după preluarea activelor, Galmopan a înființat o firmă-fantomă, SC Euro-lact SRL care căpușa fabrica de lactate din Iași. După câțiva ani familia Herăscu a repetat schema de la Hortigal și aici, la societatea Lactis fiind chemat un lichidator care declara la acel moment că ceea ce a fost odată o mare fabrică locală ajunsese sub patronatul Herăștilor să primească venituri minime doar din închirierea unor spații de depozitare.

Dezbaterea de la Culisele statului paralel despre clanul Herăscu VIDEO – AICI 

https://www.realitatea.net/emisiuni/culiselestatuluiparalel

Dosarul devalizării masive de la Lactis Iași s-a întors în 2020 în fața procurorilor DIICOT, după mai bine de 10 ani de investigații, pentru mai multe cercetări, scrie site-ul Dezvăluirea. În dosar, pe lângă Petrică Herăscu mai sunt cercetate încă cinci persoane. Autoritățile se mișcă însă greu în acest caz, astfel ca există posibilitatea reală ca faptele să se prescrie, iar cei vinovați de devalorizarea societății ieșene să nu mai poată fi niciodată trași la răspundere.

Nu este însă singurul dosar al familiei Herăscu care este plimbat de la o instituție a statului la alta. Potrivit publicației Ziua, peste 40 de dosare deschise de către DIICOT pe numele membrilor familiei Herăscu au fost tergiversate. Astfel, pe fraudele masive ale clanului s-a depus praful ani de zile. Presa locala scria în 2006 că pe numele familiei au fost depuse mai multe plângeri la DNA Galați, în urma unei fraude de 300 de miliarde de lei. Dosarul s-ar fi făcut însă pierdut în timp.

Banii frauduloși pe care i-a făcut familia Herăscu în Galați și Iași nu era probabil suficienți, așa că au schimbat macazul către Brăila. Mai exact, frații Herăscu au vândut o parte din fabrica de pâine Galmopan. Doi ani mai târziu, fabrica a pus definitiv lacătul pe ușă. Astfel, scăpând de partea „gălățeană” a fabricii, frații Petrică și Marius Herăscu și-au deschis alte afaceri în Brăila.

Și acum, să vedem concret cât au reușit să strângă frații Herăscu. Potrivit site-ului Capital, în ediția din anul 2008 a Top 300 cei mai bogați români, Petrică și Marius Herăscu aveau o avere cumulată estimată la 56 de miloane de euro. Petrică Herăscu nu pare să fi sărăcit pe parcursul timpului pentru că, patru ani mai târziu apare listat singur în același top, cu o avere de peste 30 de milioane de euro.

Petrică Herăscu, Mihai Giosan, Daniel Miron, dar și fostul prefect al județului Galați, Cosmin Păun au fost contactați pentru a-și exprima punctul de vedere. Până la momentul redactării acestui material, Realitatea Plus nu a primit niciun răspuns din partea celor vizați. 

Dezbaterea de la Culisele statului paralel despre clanul Herăscu VIDEO – AICI 

https://www.realitatea.net/emisiuni/culiselestatuluiparalel

Înregistrarea emisiunii Culisele statului paralel poate fi urmărită pe pagina https://www.realitatea.net/emisiuni/culiselestatuluiparalel

Emisiunea Culisele statului paralel de vineri poate fi urmărită LIVE AICI: https://www.realitatea.net/live