Un nou proiect de lege privind regimul juridic al plantei canabis, al substanţelor şi preparatelor ce conţin canabis, utilizate în scop medical a fost depus la Senat. Proiectul legislativ este iniţiat de 87 de senatori şi deputaţi PSD, PNL, USR, ProRomânia şi ALDE.
Legea stabileşte „regimul juridic privind cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comerţul, distribuţia, transportul, deţinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achiziţionarea, utilizarea şi tranzitul pe teritoriul naţional, în scop medical, ale plantelor de canabis şi ale substanţelor preparate pe baza acestor plante, în conformitate cu anexa care face parte integrantă din prezenta lege”.
Astfel se înfiinţează Agenţia Naţională privind utilizarea plantelor de canabis, substanţelor şi preparatelor ce conţin canabis în scop medical, în subordinea Ministerului Sănătăţii.
Legea reglementează termenul de „uz medical” astfel: „utilizarea pe bază de prescripţie medicală ilicită a medicamentelor, preparatelor sau substanţelor care conţin canabis”, prevăzute în anexa legii.
Potrivit proiectului, Ministerul Sănătăţii, prin Agenţia Naţională privind Canabisul, achiziţionează toată producţia internă de plante de canabis, substanţe şi preparate ce conţin canabis şi asigură distribuirea acestora către persoanele juridice autorizate.
Plantele de canabis, preparatele şi substanţele ce conţin canabis ar putea fi utilizate în scop medical numai pe baza prescripţiilor medicale.
Prescrierea plantelor de canabis, substanţelor şi preparatelor ce conţin canabis ar urma să se facă „în baza unor formulare speciale, securizate, sau în condici de prescripţii medicale ori condici de aparat, destinate exclusiv prescrierii acestora, în cadrul unităţilor sanitare umane sau veterinare”.
„Farmaciile cu circuit deschis şi farmaciile cu circuit închis îşi desfăşoară activitatea cu plante de canabis, substanţe şi preparate ce conţin canabis, în baza autorizaţiei de funcţionare, conform prevederilor prezentei legi şi a legislaţiei în vigoare la nivelu naţional şi european”, conform proiectului
De asemenea, prescripţia medicală pentru plantele de canabis, substanţele şi preparatele ce conţin canabis „poate fi emisă, pentru tratamentul în ambulatoriu, de medicii specialişti sau, după caz, medici veterinari, în scop medical, oricărui pacient în legătură cu care medicul specialist consideră necesar preparatul respectiv ca tratament”, mai arată proiectul de lege.
Acesta prevede că responsabilitatea pentru aprecierea necesităţii şi legitimităţii utilizării în actul medical a acestor preparate, precum şi pentru prescrierea lor corespunzătoare revine în totalitate medicului specialist care face prescrierea.
În condiţiile legii, prescripţia pentru plantele de canabis, substanţele şi preparatele ce conţin canabis trebuie prezentată la farmacie într-un termen de minimum 10 zile de la data prescrierii. În cazul neprezentării prescripţiei în termenul menţionat, plantele sau preparatele nu mai pot fi ridicate din farmacie decât în baza altei prescripţii.
Prescripţia medicală poate cuprinde o cantitate de plante de canabis sau preparate ce conţin canabis necesară tratamentului pentru cel mult 30 de zile.
„La cererea pacientului, cantitatea de plante sau preparate poate fi eliberată fracţionat, în cel mult 3 tranşe, din aceeaşi farmacie, în perioada de valabilitate a prescripţiei, cu condiţia confirmării, pe cele două exemplare ale prescripţiei, a cantităţilor ridicate”, arată sursa citată.
Potrivit legii, plantele de canabis, substanţele şi preparatele ce conţin canabis pot fi prescrise pacienţilor de către: medicii spcialişti şi medicii veterinari titulari ai autorizaţiei de liberă practică.
Pacienţii aflaţi în tratament cu plante de canabis, preparate sau substanţe ce conţin canabis ar putea deţine cantitatea prescrisă numai în baza prescripţiie medicale.
„Plantele de canabis şi medicamentele care conţin substanţe sau preparate ce conţin canabis, obţinute pe bază de prescripţie medicală, rămase neutilizate, vor fi distruse conform procedurilor stabilite prin dispoziţiile prezentei legi şi ale normelor metodologice de punere în aplicare a acesteia”, conform proiectului.
Potrivit actului normativ, principalele componente ale canabisului, destinate a fi utilizate în scop medical, sunt: (a) canabis, rezină de canabis, extracte şi tincturi de cannabis, inclusiv cele care asigură inhalarea şi infuzia, dacă aceste proceduri sunt prescrise de medic ca fiind cele mai eficiente; (b) tetrahidrocanabinol, izomerii următori şi variantele lor stereochimice, care sunt necesare pentru tratarea bolilor/ afecţiunilor din domeniul medical.
Abuzul este definit astfel: „consumul de canabis, de medicamente, substanţe şi preparate ce conţin canabis în afara unei prescripţii medicale, în alt scop decât cel medical”.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în colaborare cu Agenţia Naţională privind utilizarea plantelor de canabis ar urma să stabilească, prin Ordin, condiţiile de cultivare a plantei de canabis şi criteriile privind calitatea culturilor.
Potrivit proiectului, cultivarea plantelor de canabis este permisă numai dacă prelucrarea se realizează în vederea utilizării în scop medical şi în scop de cercetare ştiinţifică şi numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene sau a municipiului Bucureşti şi cu avizul Agenţiei Naţionale privind utilizarea plantelor de canabis, substanţelor şi preparatelor ce conţin canabis în scop medical.
„Orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară o operaţiune cu plante de canabis, substanţe şi preparate ce conţin canabis se află sub controlul şi supravegherea Agenţiei Naţionale privind utilizarea plantelor de canabis, substanţelor şi preparatelor ce conţin canabis în scop medical, în condiţiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi”, prevede textul legii.
„Activităţile de producere, fabricare, depozitare, comerţ, intermediere, deţinere şi distribuire, în vederea utilizării în domeniul medical, a plantelor de canabis, substanţelor şi preparatelor ce conţin canabis sunt interzise fără autorizaţia eliberată de Ministerul Sănătăţii, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute de prezenta lege şi de nomele metodologice de punere în aplicare a acesteia”, mai arată iniţiativa legislativă.
Un alt proiect de lege depus tot la Senat prevede modificarea şi completarea Legii 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, prin adăugarea componentei chimice a THC-ului la lista „plantelor, substanţelor şi preparatelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope care prezintă interes în medicină, supuse unui control strict”.
Acest proiect de lege modifică şi completează şi anexa la Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, prin care este eliminată substanţa THC din tabelul drogurilor de mare risc şi adăugată în tabelul drogurilor de risc.
Acest proiect este susţinut de 75 de senatori şi deputaţi PSD, PNL şi ProRomânia.
În cazul ambelor proiecte Camera Deputaţilor este forul legislativ decizional.
