Privatizarea Combinatului Metalurgic Tepro Iași SA reprezintă o prăduire a statului român pătată cu sânge! Un om a fost ucis cu lovituri de cuțit pentru ca fosta uzină metalurgică să ajungă pe mâna unui ceh. Inginerul Virgil Săhleanu, liderul de sindicat de la Tepro Iași, a fost asasinat la comandă pe 7 septembrie 2000, în scara blocului în care locuia. Săhleanu a fost o minte ageră și, spun colegii de la uzină, devenise foarte incomod pentru cei care au aranjat o privatizare ilegală și păguboasă.

 Este vorba despre statul român și un afacerist ceh pe nume Zdenek Zemek – fost șef al Serviciilor de Informații din Cehia. Cehul era reprezentat în România de un conațional pe nume Frantisek Priplata.

Virgil Săhleanu a luptat pentru drepturile muncitorilor din uzina producătoare de țevi de oțel, dar și pentru statul român care pierdea o bijuterie a industriei.

Tepro Iași înregistra un profit de 15 miliarde de lei vechi în perioada 1996-1997, având un capital de afaceri de 350 de miliarde de lei vechi. Totodată, uzina a început, din 1997, primul an în care s-a luat în calcul privatizarea, să înregistreze datorii uriașe, deoarece conducerea nu aproba plata către furnizorii de materie primă.

Prima privatizare, cea din 1997, a eșuat. S-a mai încercat și a doua oară, în anul următor, dar nu s-a reușit nici atunci. La a treia încercare a apărut firma cehă Zelezarny Veseli.

Firma condusă de Zdeněk Zemek, un fost angajat al serviciilor secrete din Cehia, a fost declarată câștigătoare în ciuda faptului că a oferit un preț mai scăzut decât celălalt ofertant, Asociația Privat Tepro, formată din angajați ai societății.

Licitația a avut loc pe 17 iunie 1998, acel moment fiind începutul unui lung șir de proteste care l-au scos în evidență pe liderul de sindicat Virgil Săhleanu. De aici au început și procesele în instanță pentru modul ilegal prin care responsabilii vremii au oferit pe tavă o fabrică de importanță uriașă pentru economia țării.

Radu Sârbu, fostul preşedinte al Fondului Proprietății de Stat, a dezvăluit jocurile de culise din spatele ofertelor. El susține că a fost vorba de o trădare din partea direcțiunii Tepro:

„Oferta financiară a cehilor a depăşit milimetric oferta financiară a Asociaţiei Salariaţilor şi această depăşire s-a făcut nu prin preţ, care a fost mai mic decât cel oferit de salariaţi, ci prin timpul de eşalonare a investiţiilor asumate. Nu există, în istoria privatizărilor guvernate de Fondul Proprietăţii de Stat, niciun caz de ofertă în plic sigilat atât de apropiată de cea care a pierdut. Managerul de atunci a trădat echipa pe care o conducea şi a preferat să destăinuie cehilor de la Zelezarny Veseli conţinutul ofertei financiare pe care asociaţia salariaţilor o pregătise pentru Fondul Proprietăţii de Stat.” (sursa: un post de televiziune)

Chiar și așa, cu sau fără trădători în echipa clasei muncitoare, sindicalistul Săhleanu a intentat procese pentru anularea licitației și a reușit să demonteze în fața magistraților orice argument adus de compania cehă, de Victor Bălan – directorul Tepro de la acel moment, sau de cei de la Fondul Proprietății de Stat.

De interes:  Culisele statului paralel | Cum au fost cumpărate de străini BRANDURILE românești și câte au rezistat până astăzi - dezvăluiri incendiare

Sindicalistul obținuse desfiinţarea contractului de privatizare încheiat de FPS cu compania Zelezarny Veseli cu două luni înainte de asasinarea sa. O lovitură dură dată cehilor care nu își puteau prelua investiția și care începuseră deja, abuziv, să vândă bucăți din uzină la fier vechi, conform celor de la Digi 24. Pentru asta s-a cerut vărsare de sânge.

Conform datelor extrase din anchetele procurorilor, cât și din anchetele jurnalistice, scenariul crimei a fost pus la punct pe data de 10 august 2000, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la București, între șeful mare, Zdenek Zemek, interpusul Frantisek Priplata, șeful firmei de pază Cătălin Ciubotaru și directorul Tepro, Victor Bălan.

În acel moment, Frantisek Priplata s-a înțeles cu Ciubotaru să-l agreseze fizic pe sindicalist contra sumei de 3.000 de dolari, bani care urmau să meargă la agresori, relata presa vremii. Cehul Priplata i-a fixat lui Ciubotaru și un termen final până la care trebuia rezolvată „problema”: 14 septembrie 2000, data în care venea în vizită la Iași patronul ceh Zedenek Zemek.

Priplata i-a spus lui Ciubotaru că, dacă nu va acționa conform înțelegerii, va pierde contractul de 400 de milioane de lei vechi pe lună pentru paza uzinei, au scris jurnaliștii de la Hotnews.

Priplata și-a dorit ca inginerul Virgil Săhleanu să stea „măcar 2-3 săptămâni în spital”, perioadă în care firma de pază să preia controlul securității combinatului, iar protestele salariaților Tepro să înceteze.

Ciubotaru a delegat doi agenţi ai firmei de pază din Vaslui, pe Claudiu Bahnă și Ioan Tofan. Aceștia l-au urmărit mai multe zile pe Săhleanu cu intenția de a-l ataca, însă sindicalistul era mereu însoțit. Pe 5 septembrie 2000, a doua zi după ultimatumul lui Priplata, Cătălin Ciubotaru le-a cerut angajaților săi să urgenteze atacul asupra sindicalistului, promițându-le și dublarea plății, se arată în rechizitoriu.

În dimineața zilei de 7 septembrie 2000, Virgil Săhleanu a ieșit singur din apartament și, când a ajuns la parterul blocului, cei doi paznici s-au năpustit asupra lui. Unul l-a lovit cu pumnul în care ținea strâns o rozetă metalică, iar celălalt l-a lovit cu sălbăticie cu un cuțit în zona gâtului. Victima a mai apucat să se târască până la ușa unui vecin, unde a cerut ajutor. Din păcate, medicii nu au reușit să-l salveze. Sindicalistul a murit în drum spre spital.

Fără o justificare făcută publică, Serviciul Român de Informații îi avea, la acel moment, sub supraveghere pe toți cei care s-au transformat în asasinii sindicalistului.

De interes:  Un proiect îndelung asteptat prinde contur la Timișoara: se lărgește un drum important

La scurt timp după crimă, jurnaliștii ziarului Ziua au intrat în posesia unei stenograme năucitoare realizată cu aparatură SRI, a conversației dintre directorul Victor Bălan și Cătălin Ciubotaru, șeful firmei de pază Protect Vaslui:

Ciubotaru Cătălin, director firmă de pază: – Ai dreptate și o să vedem ce facem!

Bălan Victor, director Tepro: -Bă, m-am săturat! Vezi ce faci cu Săhleanu! Trebuie să rezolvăm odată, avem nevoie de liniște.

Ciubotaru Cătălin, director firmă de pază: -Sigur, șefu’! Dar pentru asta trebuie să ne vedem! Nu discutăm, așa, ca neghiobii, prin telefon.

Crima a zguduit România și probele care demonstrau că a fost vorba de un asasinat comandat au schimbat total mersul anchetei în privința tranzacției dintre firma milionarului ceh și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Sindicaliștii, dar și opinia publică în general, au ridicat întrebări care nu mai putea fi fi evitate.

De ce SRI nu a făcut demersuri pentru împiedicarea asasinării sindicalistului din momentul în care au obținut înregistrări clare în care se complota uciderea lui Virgil Săhleanu?

De ce AVAS nu este tras la răspundere în urma privatizării ilegale a uzinei? De ce nu se anulează tranzacția?

La aceste întrebări au răspuns două dintre cele mai importante birouri de presă din acele vremuri, colaborarea lor fiind o premieră pentru România:

Biroul de presă al Ministerului Afacerilor Interne și Biroul de presă al Serviciului Român de Informații au oferit lămuriri în acest caz. Colonelul Dumitru Strava, din cadrul IGPR Direcția Financiară, a explicat că, în afacerea firmei din Cehia cu statul roman, s-au făcut numeroase ilegalități.

Ovidiu Grecea, șef al Corpului de Control al Guvernului, a declarat public că rapoartele întocmite de IGPR și SRI după asasinarea lui Săhleanu, nu prezintă nicio noutate.

„Din septembrie 1999, se știa de situația de la Tepro. Nu facem decât să aruncăm pisica dintr-o ogradă în alta.”

„Partenerul ceh a înfiinţat compania ZKO SA pentru vânzare de fier vechi provenit din dezmembrarea unor utilaje ale SC Tepro SA Iaşi. În circa patru luni de la înfiinţare, compania ZKO a acumulat datorii către Tepro Sa Iaşi în valoare totală de 309.518.485 lei”, se mai spune în nota Departamentului de Control al Guvernului, citată de DIGI24.

Grecea a semnalizat în anii 2000 mai multe licitații trucate pentru preluarea mai multor fabrici și uzine de stat de către privați. Rapoartele întocmite de Corpul de Control pe care îl conducea nu au avut însă efectele așteptate. Tepro nu a făcut excepție.

Dosarul economic al uzinei a arătat că Tepro era, în anul 2000, falimentată de management, iar datoriile ajunseseră la 186 de miliarde de lei.

De interes:  Scarile interioare lemn reprezinta designul perfect pentru interiorul oricarei locuinte

În urma uciderii cu sânge rece a sindicalistului, fostul FPS, actuala Autoritate pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), a trecut de partea sindicaliștilor în instanță, solicitând desființarea contractului de privatizare.

 

De partea cealaltă, cehii au cerut restituirea banilor plătiți pentru acțiunile Tepro, dar AVAS nu a făcut plata.

Astfel, în 2009, judecătorii au obligat AVAS să plătească aproape 3,15 milioane de dolari firmei cehe. Sentința a devenit irevocabilă după decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție care obligă AVAS să achite și o dobândă de 6 la sută pe an, calculată din octombrie 2000 până la efectuarea plăţii. Adică 4 milioane de dolari.

În urma crimei sângeroase, un bulevard din Iași a primit numele Virgil Săhleanu. Sindicalistul a fost declarat cetățean de onoare post-mortem, iar în fața combinatului este amplasat un bust al eroului. Opt persoane au fost condamnate la închisoare.

Cei doi ucigași plătiți cu câteva sute de dolari pentru crima lor au fost condamnați la 23, respectiv 17 ani de închisoare, iar interpusul Franmtisek Priplata a primit 8 ani. Cehul a fugit din țară înainte să-și primească sentința, iar statul-mamă l-a protejat de legea noastră, refuzând extrădarea în România. Culmea tupeului, acesta continuă să dețină și să gestioneze afaceri la noi, în Oradea, de la distanță.

Fostul director al uzinei, Victor Bălan, și fostul șef de firmă de pază, Cătălin Ciubotaru, au fost și ei condamnați la 17 ani grei de închisoare.

Bălan a executat 9 ani de pușcărie din pedeapsa de 15 ani primită pentru asasinarea fostului lider de sindicat, scrie ziarul Adevărul. La eliberarea sa, în 2014, fostul director a spus că dosarul i-a fost înscenat de procurorul de caz, Ioan Ciofu.

Afaceristul Zemek Zdenek a fost ocolit de justiția românească, deși, chiar și din spusele interpusului său Franmtisek Priplata, acesta a fost mai mult decât un simplu investitor.

„Eu am aflat despre asasinarea lui Săhleanu pe cand eram în drum spre București. M-a sunat Zdenek din Cehia. Mi-a spus că totul este o înscenare și că sunt urmărit de anchetatori. Eu nu știam ce s-a întâmplat și el știa ce va urma”, a declarat Frantisek Priplata.

Cehul Zemek Zdenek controlează mai multe companii din Cehia și una în Elveția și este proprietarul clublui din prima ligă FC Slovecko. Zemek a fost anchetat pentru mai multe infracțiuni în România legate de privatizarea Tepro, dar nu a fost condamnat niciodată. Familia lui Virgil Săhleanu nu a primit un leu despăgubire din partea celor vinovați de moartea sa.

În 2003, societatea a fost cumpărată de LNM Holdings N.V., actualmente ArcelorMittal Tubular Products Holding. Compania a fost denumitĂ Ispat Tepro, ulterior Mittal Steel Iași, iar acum activează sub numele de ArcelorMittal Tubular Products Iași.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.