Padbolul românesc revine din Suedia cu trofeul Cupei Internaționale de la Stockholm și două clasări pe podium. Adrian Cătrună și Floris Stănculea au câștigat competiția, iar Ovidiu Vasian și Aurelian Surd au ocupat locul al treilea. Bilanțul celor două echipe: 14 meciuri disputate și o singură înfrângere.

România a avut un parcurs extraordinar la Cupa Internațională de Padbol de la Stockholm, desfășurată în perioada 2–3 octombrie 2026. Într-un program foarte intens, cu șapte meciuri pentru fiecare pereche, cei patru sportivi au demonstrat valoare, rezistență și determinare, reprezentând țara cu mândrie.

În confruntările cu adversari din Suedia, Belgia, Germania, Italia și Qatar, echipele românești au obținut împreună 13 victorii. Rezultatele confirmă nivelul competitiv al Padbolului românesc și progresul construit prin campionatul intern și pregătirea constantă.

Cătrună și Stănculea aduc trofeul în România

Adrian Cătrună și Floris Stănculea, legitimați la ACS Sportul pentru Viitor București, au încheiat competiția fără înfrângere. Cu șapte victorii în șapte meciuri, cei doi au ocupat primul loc și au câștigat trofeul Cupei Internaționale de la Stockholm.

Pentru Adrian Cătrună, succesul din Suedia are și o semnificație personală. Aceasta a fost ultima sa participare internațională din acest an, sportivul urmând să fie supus unei intervenții medicale la genunchi, după care va parcurge o perioadă de recuperare.

Pasiunea pentru Padbol și dorința de a fi alături de echipă l-au însoțit până la capătul acestei competiții, încheiate cu un trofeu pentru România.

Vasian și Surd, un podium care confirmă creșterea echipei

Ovidiu Vasian și Aurelian Surd, sportivi ai ACS Singidava Cugir, au completat succesul delegației române prin clasarea pe locul al treilea, după șase victorii în șapte meciuri.

Prima lor participare împreună la o competiție internațională a fost în 2023, la Cupa Națiunilor organizată în Ungaria, unde au avut un parcurs bun. Stockholm a reprezentat următoarea participare internațională în această formulă, iar evoluția din Suedia a evidențiat creșterea valorii echipei.

Cei doi au învins adversari cu o vastă experiență internațională, demonstrând că munca depusă în țară se poate transforma în rezultate importante în afara ei. Podiumul de la Stockholm marchează un nou pas în evoluția lor ca echipă.

România–Suedia: de la fotbal la succesul din Padbol

Întâlnirile dintre România și Suedia sunt urmărite de public mai ales prin prisma fotbalului. Dacă recentele confruntări din Liga Națiunilor nu au adus rezultatele dorite pentru naționala de fotbal, Padbolul a oferit un motiv de bucurie și mândrie: la International Padbol Cup Stockholm 2026, sportivii români au învins, printre altele, și echipele suedeze, aducând acasă trofeul și două clasări pe podium. Floris Stănculea și Adrian Cătrună au cucerit medaliile de aur, iar Aurelian Surd și Ovidiu Vasian au completat succesul României cu medaliile de bronz.

 Performanța a fost însoțită de aprecierea gazdelor. Erik Zetterström, organizatorul International Padbol Cup Stockholm 2026, a vorbit într-un interviu oferit Federației Române de Padbol despre nivelul jucătorilor români și bucuria de a avea delegația României la competiție.

„Sunt foarte impresionat de cât de bine joacă sportivii români”, a declarat Erik.

Organizatorul a apreciat și experiența României în organizarea competițiilor și dezvoltarea Padbolului, exprimându-și dorința de a vizita țara noastră pentru un schimb de experiență. Dincolo de rezultate, competiția a creat astfel ocazia unor noi colaborări, în care fiecare partener poate contribui și poate învăța.

Campionatul intern și pregătirea susțin performanța

Succesul de la Stockholm aparține sportivilor, dar reflectă și munca antrenorilor, implicarea cluburilor și eforturile Federației Romăne de Padbol pentru pregătirea și dezvoltarea acestora.

Campionatul Național de Padbol are un rol esențial în acest proces. Meciurile disputate constant între cele mai bune perechi din țară cresc nivelul echipelor, le consolidează experiența și le pregătesc pentru provocările internaționale. Stagiile de pregătire completează acest parcurs și contribuie la transformarea progresului individual în performanță de echipă.

Cele două clasări pe podium arată rezultatul unui efort comun și valoarea continuității în pregătire și competiție.

Noi pași în dezvoltarea relațiilor internaționale

Delegația României a fost însoțită de Elisabeta Gherghișan, președintele Federației Române de Padbol, care a fost alături de sportivi și a făcut un nou pas în consolidarea relațiilor internaționale din cadrul acestui sport.

Discuțiile cu organizatorul și cu reprezentanții celorlalte țări au deschis perspective de schimb de experiență și colaborare, cu obiectivul de a crea noi oportunități pentru sportivi și de a susține dezvoltarea Padbolului.

„Ne bucură aprecierea față de sportivii români și față de experiența României în dezvoltarea Padbolului. Dorința lui Erik de a ne vizita pentru un schimb de experiență este o oportunitate de a întări această colaborare. Avem ce împărtăși și avem ce învăța unii de la ceilalți, iar aceste legături pot aduce beneficii sportivilor și acestui sport”, a declarat Elisabeta Gherghișan.

Participarea României la Cupa Internațională de la Stockholm a beneficiat de susținerea Agenției Naționale pentru Sport.

O invitație pentru parteneri și investitori

Rezultatele de la Stockholm transmit un mesaj clar: Padbolul românesc crește și merită susținut.

Trofeul și cele două prezențe pe podium reprezintă și o invitație adresată partenerilor, sponsorilor și investitorilor de a se alătura unui sport în plină dezvoltare. Performanțele internaționale și creșterea nivelului competițiilor interne arată un potențial care poate fi susținut prin extinderea infrastructurii și atragerea de noi practicanți.

Mai multe terenuri de padbol, oportunități pentru juniori și susținerea actualelor și viitoarelor generații de campioni pot duce mai departe ceea ce sportivii români au demonstrat la Stockholm: România are valoare și poate câștiga la cel mai înalt nivel al competiției.

Sursa: presadeazi.ro

Ana și Radu, doi tineri pe care i-am cunoscut la o expoziție de meșteșuguri, ne-au spus că de ani de zile se tot gândesc să petreacă un weekend departe de oraș, într-un loc în care lucrurile se fac încă de mână. Nu au rude la țară, nu știu ce se mănâncă la o sărbătoare veche, nu au nicio idee de unde să înceapă. Ne-au întrebat ce ar trebui să facă pentru o primă încercare. Le-am răspuns cu o listă scurtă, pe care o împărtășim și aici, comentată punct cu punct, ca pentru oricine pornește la drum în doi, cu curiozitate și fără experiență.

Alegeți un singur loc, nu zece

Primul reflex al celor care vor să vadă totul este să facă un traseu lung, cu opriri la fiecare mănăstire, la fiecare muzeu, la fiecare festival de pe hartă. Rezultatul e previzibil: la sfârșitul zilei sunteți obosiți, iar imaginile se amestecă între ele. Alegeți un singur loc, un sat, un atelier, o gospodărie, o casă de oraș păstrată bine, și rămâneți acolo cât vă lasă timpul. Nu vă faceți griji că pierdeți restul țării: va mai fi timp, iar un loc cunoscut bine vă învață cum să priviți și ce să căutați în următoarele, mai mult decât zece locuri văzute în fugă.

Mai ales la prima încercare, e util să nu faceți mai mult de două drumuri mari pe weekend: unul dus, unul întors. Între ele, rămâne timp pentru ceea ce contează: o plimbare, o poveste ascultată, o masă care durează. Dacă la fiecare jumătate de oră sunteți iar în mașină, nu mai ajungeți nicăieri cu adevărat.

Un cuplu pe care îl știm a ales un sat mic, la o oră și jumătate de casă, și a mers acolo patru weekenduri la rând. Nu s-au plictisit niciodată. În a patra vizită, gazda le-a dat să mănânce din farfuria familiei, nu din cea de oaspeți. Asemenea gesturi nu se obțin în prima zi.

Mai e un avantaj al locului unic: vă puteți gândi la el între drumuri. Seara, acasă, vă veți surprinde spunând îți amintești cum mirosea în tindă? sau ai văzut cum își ținea mâinile bătrâna? Din asemenea frânturi se așază o relație cu un loc, iar relația aceasta, mai mult decât numărul de obiective bifate, face să vreți să reveniți. Pentru un cuplu tânăr, e și un proiect comun, ceva care vă aparține amândurora, nu doar un fundal pentru fotografii.

Citiți puțin înainte, ca să știți ce întrebați

Nu e nevoie să studiați istorie sau etnografie. E suficient să știți câteva lucruri de bază despre ce urmează să vedeți: ce se serbează în perioada respectivă, ce înseamnă un costum, de ce se pun anumite obiecte pe masă. Cine merge cu zero cunoștințe pierde jumătate din ce i se arată, pentru că nu știe ce să întrebe.

Pentru o primă documentare, ne place să răsfoim materialele despre tradiții și obiceiuri românești, scrise cald și pe înțelesul tuturor. Nu trebuie învățate pe de rost. Un paragraf citit în tren e de ajuns pentru ca, la fața locului, să recunoașteți un obiect sau să puneți o întrebare care face ochii gazdei să se lumineze. Gazdele de la țară simt imediat dacă vizitatorul a venit cu interes sau doar din obligația unei bifări, iar răspunsurile lor se schimbă în consecință: devin mai lungi, mai calde, mai pline de amănunte pe care niciun panou nu le-ar cuprinde.

Un obicei pe care îl recomandăm: scrieți în telefon trei întrebări înainte de plecare. De pildă, ce se face aici la Paști, cine a făcut ce vedem în casă, cum se numește obiectul acesta. Pe drum, cele trei întrebări devin un fel de joc între voi, iar la destinație, un motiv de conversație.

Faceți ceva cu mâinile, nu doar priviți

La un atelier, cei mai mulți vizitatori stau cu mâinile la spate, de teamă să nu strice ceva. Meșterii, însă, se bucură când cineva încearcă. O oră petrecută cu mâinile în lut, o pensulă în mână sau o ață pe un război de țesut îți arată mai mult decât orice panou explicativ. Pentru doi tineri, e și un prilej de a râde împreună, pentru că primul vas arată, aproape sigur, ca o umbrelă strâmbă.

Spuneți de la început că sunteți începători. Meșterul va ști cum să vă ghideze, iar voi nu veți mai fi tentați să vă prefaceți. Nu cereți să vă ia o piesă acasă imediat; lăsați-o să se usuce, să se coacă, și rugați-l să v-o trimită sau mergeți s-o luați peste o lună. Asta vă dă un motiv să reveniți. Mulți meșteri păstrează cu grijă lista celor care s-au întors, iar un nume care apare a doua oară pe ea e tratat altfel decât unul trecut o singură dată, cu mai multă încredere și, adesea, cu un cadou mic, dat fără mult zgomot.

Atenție doar la haine: o bluză bună, un pantalon alb sau o rochie lungă nu rezistă la lut. Un șorț împrumutat de la gazdă rezolvă totul, iar fotografiile cu voi doi, mânjiți de noroi până la coate, vor fi cele mai frumoase din drum. Cei mai mulți începători descoperă, încă din prima jumătate de oră, că lutul nu iartă graba: dacă îl strângi prea tare, se crapă, dacă îl lași prea moale, se prăbușește. E o lecție de răbdare, învățată cu mâinile, pe care o veți simți amândoi.

Înțelegeți ce vedeți, nu doar cum arată

Un lucru care ne-a schimbat felul de a privi: obiectele vechi nu sunt decorațiuni, au avut o funcție. Oala nu e doar frumoasă, a fiert ceva în ea. Ștergarul nu a fost pus pe perete ca să arate bine, ci pentru că a avut un rost la nuntă, la botez sau la o înmormântare. Când înțelegi rostul, obiectul capătă greutate. Încercați acest joc în doi: alegeți un obiect din casa gazdei și ghiciți la ce a servit înainte de a întreba. De cele mai multe ori veți greși, iar greșeala e începutul unei conversații bune, în care amândoi învățați ceva și râdeți puțin de ipotezele voastre.

Ceramica e un bun exemplu. În zone diferite ale țării, aceleași nevoi au dat forme, culori și motive diferite, iar un ochi atent le recunoaște de departe. Pentru cine vrea să priceapă mai bine de unde vin aceste diferențe, merită citit materialul despre arta ceramicii tradiționale din diferite zone ale țării, ca o hartă simplă a ceea ce veți întâlni.

La următoarea vizită, uitați-vă la fundul unei oale: veți vedea semnul meșterului, uneori o linie, uneori un punct. Spuneți-i gazdei ce ați observat. Dacă vă răspunde zâmbind, ați făcut un pas important: nu mai sunteți turiști, ci oameni care au înțeles ceva. Mulți meșteri țin la acest semn ca la o semnătură, iar când cineva îl observă, povestea lor începe să curgă fără întrebări.

Mâncați ce vă oferă gazda, fără să negociați meniul

Pentru mulți tineri, masa la țară e partea cea mai greu de acceptat. Nu din cauza gustului, ci din cauza obiceiului de a alege. În oraș, avem meniu, avem opțiuni, avem recenzii. La țară, se mănâncă ce a făcut gazda în ziua aceea: o ciorbă, o mămăligă, o plăcintă, un borcan cu murături. Spuneți mulțumesc și încercați tot, măcar câte o înghițitură.

Dacă aveți restricții alimentare, spuneți-le din timp, la telefon, nu la masă. Gazdele înțeleg, dar au nevoie să știe înainte să pună ceva pe foc, mai ales dacă pregătesc masa de dimineață și au o oră limitată. Aduceți un dar mic, o sticlă de suc sau un dulce din orașul vostru, nu ca plată, ci ca gest. Se simte diferența.

Ascultați poveștile care vin odată cu mâncarea. De unde e rețeta, cine a învățat-o pe cine, ce se mânca la sărbători. Fiecare farfurie are în spate o femeie care a stat în picioare ore întregi. Când spuneți că vi se pare bun, spuneți-o cu sinceritate, nu cu politețe de ocazie.

Lăsați loc pentru plictiseală și pentru liniște

Ultimul punct din lista noastră e cel mai greu de urmat: nu umpleți fiecare minut. Un weekend tradițional nu e o excursie cu program strict. Cele mai frumoase momente sunt cele care apar între activități: o jumătate de oră pe prispă, o plimbare la marginea satului, o discuție cu un om care trece pe drum. La țară, timpul se scurge altfel, iar dacă încercați să-l grăbiți, nu veți mai simți nimic din el.

Lăsați telefoanele jos măcar câteva ore. Faceți o poză sau două, nu douăzeci. Priviți mai mult cu ochii. Dacă ceva vă interesează, notați-l, apoi lăsați-l să se așeze. Mintea are nevoie de liniște ca să înțeleagă ce a văzut. Dacă simțiți că vă plictisiți, e un semn bun: înseamnă că v-ați oprit din fugă, iar liniștea de abia acum începe să vă spună ceva.

Cuplul din povestea noastră s-a întors acasă după două zile cu o oală strâmbă, un borcan de miere și o concluzie neașteptată: i-a plăcut mai mult tăcerea decât orice a văzut. Nu se așteptau la asta.

Lista pentru frigider

Dacă vreți să plecați săptămâna viitoare, notați pe un bilet: un loc, trei întrebări, o activitate cu mâinile, o masă acceptată fără negociere, o oră de liniște. Lipiți biletul pe frigider și bifați ce faceți. Nu contează dacă iese perfect. Contează să mergeți, să ascultați și să vă întoarceți cu o poveste pe care nu o puteți găsi într-un ghid. Iar dacă prima încercare nu iese cum ați sperat, încercați a doua oară, în alt anotimp: același loc, cu alte culori, alte mirosuri și alte discuții.

Credit foto: Andrei Plesnilă

Álvaro Morata a urmărit de pe banca de rezerve primul meci al lui Como din noul sezon de Serie A. Atacantul spaniol nu a fost folosit de Cesc Fàbregas în remiza, scor 1-1, cu Udinese, disputată pe Bluenergy Stadium.

Tehnicianul lui Como a preferat să înceapă partida cu Anastasios Douvikas în centrul atacului, iar alegerea s-a dovedit inspirată. Grecul a marcat în minutul 54 golul prin care oaspeții au egalat, după ce Hassane Kamara deschisese scorul pentru Udinese în prima repriză.

Morata a rămas pe bancă până la final

Deși Como a efectuat toate cele cinci schimbări disponibile, Morata nu a intrat pe teren. Fàbregas i-a introdus pe Lucas Da Cunha, Assane Diao, Mattia Liberali, Ivan Smolčić și Maxence Caqueret, în timp ce atacantul spaniol a rămas rezervă până la fluierul final.

Pentru Morata, începutul noului sezon de Serie A vine astfel fără minute jucate în prima etapă.

Como a dominat perioade importante ale întâlnirii și a căutat golul victoriei până în ultimele secunde, însă partida s-a încheiat 1-1, iar cele două formații au plecat cu câte un punct.

Rămâne de văzut dacă Fàbregas îi va oferi lui Morata primele minute în următoarea partidă de campionat.