Studiul intitulat „Evoluția impactului pandemiei COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate” arată că 10% dintre toți cei care lucrează în sistemul românesc de sănătate au fost deja infectați cu noul coronavirus. Cele mai multe cazuri de infectare sunt în rândul medicilor și, mai ales, în rândul asistentelor medicale, arată datele centralizate. 

„În măsura în care acesta este procentul real al lucrători din sănătate care au fost infectați, am ajunge la un total de cca. 30.000 de lucrători care au fost deja infectați SARS-CoV-2, în loc de 6.335 (numărul lucrătorilor cunoscuți a fi fost infectați), se menționează în studiul dat publicității de Federația „Solidaritatea Sanitară”.

Studiul a fost realizat în cadrul unei cercetări pe bază de chestionar, prin care a fost evaluată percepția salariaților din sistemul de sănătate românesc.

Asistentele medicale au ponderea cea mai mare din totalul lucrătorilor infectați și au procentul cel mai mare de infectare dintre categoriile profesionale, potrivit rezultatelor studiului.

Distribuția infectării cu noul coronavirus în sistemul medical românesc

Potrivit datelor centralizate de Federația „Solidaritatea Sanitară”, până în prezent, distribuția pe categorii profesionale a infectării lucrătorilor din sănătate cu SARS-CoV-2 este următoarea:

De interes:  12 septembrie – Banat FM

– Asistente medicale: 50,15%
– Infirmiere: 18,82%
– Medici: 16,80
– Îngrijitoare: 1%
– Alte categorii profesionale: 12,58%.

Un număr de aproximativ 18,2% dintre respondenții (113) care au declarat că au fost infectați au spus că au făcut o formă gravă sau severă a bolii COVID-19. Totodată, circa 28% dintre respondenți au indicat că nu au fost testați SARS-CoV-2, în condițiile în care ei cred că ar fi fost cazul. De asemenea, doar circa 36% dintre respondenți afirmă că au fost testați ori de câte ori a fost nevoie, se mai arată în studiu.

Despre măsurile luate de unitățile sanitare în care lucrează pentru siguranță și protecție, circa 22% dintre respondenți susțin că sunt insuficiente, iar 44,6% cred că sunt parțial eficiente, în timp ce aproximativ 31% apreciază că sunt suficiente. 

La capitolul neajunsurilor provocate de echipamentele individuale de protecție, pe primul loc este disconfortul accentuat – circa 73% dintre respondenți au indicat acest lucru. Urmează apoi creșterea timpului alocat fiecărei manopere, în proporție de 66% și îngreunarea comunicării cu pacienții – 63,7%.

În același timp, din punct de vedere medical, circa 55% dintre respondenți au spus că echipamentul individual de protecție le provoacă deshidratare, iar 36% dintre ei au spus că le-a provocat dermatită de contact.

De interes:  Starea de alertă se prelungește cu încă 30 de zile până pe 14 decembrie

Studiul a realizat și un Tablou al efectelor negative ale pandemiei COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate:

– Alterarea stării de sănătate

– Numeroase simptome și afecțiuni determinate de utilizarea echipamentului individual de protecție
– Creșterea sarcinilor și înrăutățirea condițiilor de muncă
– Modificarea programului de muncă în dauna salariaților
– Deteriorarea severă a echilibrului dintre viața profesională și viața de familie
– Semnificative perturbări ale vieții afective
– Sunt evidente efectele presiunii psihice
– Nivelul foarte ridicat de stres
– Salariații au tot mai numeroase temeri și angoase
– Viața socială le este profund tulburată de stigmatizarea pe care o suferă
– Sunt indicate perturbări ale atenției
– Deficitul echipamentelor individuale de protecție generează o presiune suplimentară
– Calitatea serviciilor medicale este afectată negativ în multe cazuri
– Comunicarea cu pacienții și colegii este perturbată
– În unele cazuri survine o scădere a veniturilor
– Modificările profesionale pornesc de la scăderea accesului la pregătirea continuă și merg până la schimbarea de facto a specializării.

Câți medici sunt în România. Numărul lucrătorilor din sistemul românesc de sănătate

De interes:  Percheziții la fratele tinerei ucise în pădurea din apropiere de Secu – BANAT

Potrivit datelor prezentate în studiu, numărul total al asistentelor medicale din sistemul de sănătate din România este de 120.000, dintre care 82.000 în sistemul public. 

Numărul medicilor care lucrează în sistemul de sănătate din țara noastră este de 54.000, dintre care 35.000 se află în cadrul sistemului public. 

De asemenea, numărul infirmierilor și îngrijitorilor ajunge la 54.000, iar majoritatea – 50.000 lucrează în sistemul public de sănătate, potrivit cifrelor prezentate de studiul publicat de „Solidaritatea Sanitară”.

Cercetarea pe baza căreia a fost elaborat studiul are la bază un chestionar de opinie adaptat consultării publice, aplicat în perioada 24.09-12.10.2020. Chestionarul s-a adresat tuturor categoriilor de salariați din sănătate, indiferent de forma de proprietate a unității în care-și desfășoară activitatea, invitația de completare fiind transmisă: a) către 45.000 de lucrători din sectorul sanitar din toate regiunile țării, țintiți prin intermediul adreselor de e-mail (din baza de date a CCDSS). Au răspuns la invitația de a completa chestionarul 1.709 salariați, 1.130 dintre ei furnizând răspunsuri complete. Chestionarele cu răspunsuri incomplete au fost eliminate din prelucrarea finală, fiind reținute în studiul final un număr de 1.130 chestionare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.