Cum a dispărut patrimoniul UGSR după 1989 și când au pus mâna actualii lideri sindicali pe banii muncitorilor, peste 300 de milioane de euro, dezvăluiri incendiare într-o nouă ediție „Culisele statului paralel”, cu Anca Alexandrescu, la Realitatea PLUS.

 

Cum și unde își petreceau românii concediul, vacanțele înainte de 1990

„Litoral 1973. Mamaia, Eforie Nord și Sud, Venus și Saturn. Aceleași stațiuni și totuși altele pentru că fiecare an aduce noutăți și surprize dintre cele mai plăcute”, se anunța în anii comunismului începerea vacanței de vară.

Așa arăta și suna concediul în perioada comunistă. Vreme de aproape cinci decenii, mii de trenuri și autobuze duceau în fiecare vară „bravii muncitori” spre hotelurile sindicatului. La mare sau la munte. Și, cu o astfel de istorie îndelungată, aproape că nu este român care să nu-și fi petrecut sau să nu știe măcar pe cineva care și-a petrecut concediul cu bilet de la sindicat.

„Toți cei care sosesc pe litoral își doresc zile însorite .. este firesc, și, totuși, dacă în timpul vacanței se mai întâmplă să și plouă… pentru turiști s-au construit 40 de piscine acoperite având în bazine apă de mare încălzită”, se mai prezenta în emisiunile televiziunii publice.

Piscine cu apă de mare încălzită, pe litoral, băi cu ape minerale și termale la munte. Hoteluri și pensiuni curate, stațiuni aerisite, dar mai ales disponibile. UGSR – uniunea generală a sindicatelor din România exista deja, când comuniștii dictau o nouă lege.

„Concediul la români a venit odată cu adoptarea consituției din 1948, copiată după cea sovietică, ca multe alte realități copiate după cele sovietice, aceasta a fost însă una pozitivă”, declara la TVR, istoricul Lavinia Betea.

În viziunea conducătorilor epocii, concediul însemna mai degrabă un sejur de îndreptat oasele îndoite de muncă. Tovarășii din fabrici și uzine erau trimiși la băi, să facă proceduri cu mofete sau împachetări cu alge marine, ca să-și împrospăteze forțele de care era mare nevoie la construirea societății socialiste.

De interes:  Autorul accidentului de pe str. Rândul III a ajuns în arest – Banat FM

Cu cât cotizau românii la sindicate (UGSR) pentru câteva zile de concediu

Mofetele se făceau pe banii muncitorilor. Înainte de revoluție, românilor membri de sindicat li se oprea 1 la sută din salariu, iar banii ajungeau în bugetul UGSR. O organizație uriașă care, în 89, ajunsese la 7,5 milioane de membri, relatează Realitatea PLUS.

Prin decret prezidențial, UGSR a preluat de la stat sute de hectare în toată țara. Pe terenuri, sindicatul a construit mii de clădiri – hoteluri, case de tratament şi odihnă sau vile pentru muncitorii harnici ai vremurilor. Dar și pentru elevii și studenții silitori. În total, cam 20 de mii de imobile, restaurante și câteva sute de baze sportive.

Cum a fost confiscat patrimoniul UGSR de sindicaliștii de după Revoluție

Petre Roman spunea că, imediat după revoluție, ar fi blocat conturile UGSR printr-o hotărâre de Guvern. Intuia că patrimoniul va deveni o halcă uriașă, din care se vor înfrupta toți viitorii sindicaliști.

„Am fost conștient că acest patrimoniu – imobliar, bani – trebuia să fie pus la adăpost de aceste cereri numeroase de a utiliza… Și atunci am dat o Hotărâre de Guvern care in mod miraculos a trecut și este și astăzi în funcțiune. Am decis că privitor la patrimoniu UGSR, imobiliar și bani, eu să nu autorizez niciun fel de înstrăinare. Și că atunci când toate federațiile sindicale vor organiza un congres, și acel congres va hotărî ceva de comun acord, atunci e treaba lor, nu mai este treaba mea ca prim ministru. Un asemenea congres nu s-a realizat niciodată”, declara Petre Roman, la ȘtirileProTv, relatează Realitatea PLUS.

În același timp, Bogdan Hossu, liderul Sindicatului Cartel Alfa, a declarat, pentu „Culisele statului paralel”, că Petre Roman „nu a dat o hotărâre de guvern, cu tot respectul, a scris pe o cerere un text, deci o rezoluție”.

De interes:  Încă un tren cu îngrijitori pentru Austria a plecat din Timișoara

Cum au dispărut banii și au apărut RUINELE patrimoniului UGSR

Patrimoniul UGSR ajunge totuși pe mâna noilor sindicate democratice, conduse pe vremea aceea de Victor Ciorbea. Aceste sindicate înființează apoi un SRL, „SIND România”, care să administreze tot. Și la mare și la munte.

După acest transfer încep să apară primele ruine. Perlele de la munte și diamantele litoralului încep să devină gablonțuri oxidate. Adrian Boje, directorul SIND România, încearca acum ceva timp o explicație. Tabăra de la Năvodari, de exemplu, s-a degradatt pentru că nu a mai căutat-o nimeni, după revoluție.

„Înainte de 89, această tabără a fost construită îentru o afluență de 10-12 mii de copii, pe serie, din ce știu eu, după 1989 s-a redus interesul pentru această afluire”, declara Adrian Boaje, directorul SIND ROMÂNIA, în urmă cu patru ani, la un post TV.

La fel s-a întâmplat și la Predeal, Covasna, Căciulata sau la Băile Herculane. Praful s-a ales de toate hotelurile și bazele sportive ale muncitorimii. Sindicatele ofereau pachete în 43 de stațiuni din întreaga țară. Șmecherii au vrut mereu terenurile de sub clădirile prăfuite ale UGSR. Și le-au și obținut. Așteaptă să le transforme rapid în bussinesuri profitabile.

Marian Iancu, președintele UGSR, spunea că „nu trebuie să uităm că acest patrimoniu este creat de generaţii de salariaţi, care acum marea majoritate sunt pensionari. În momentul 89 erau 17 baze de tratament, balnear şi odihnă, cu peste 20.000 de locuri pe serie, 37 de case de cultură în toate reşedinţele de judeţ şi nu numai, şi un număr foarte mare de terenuri sportive, baze sportive, mii şi mii de hectare, vorbim de 4,7 milioane de lei aflate în conturile băncilor şi 2,7 milioane de dolari”.

Și, deși era stabilit că noile sindicate au doar drept de administrare a clădirilor moștenite, banii au dispărut din conturi. Casele s-au vândut, bazele sportive au fost retrocedate, iar hotelurile au ajuns la patroni. De toate s-ar fi ocupat liderii CNSLR Frăția și Cartel Alfa. Și-ar fi împărțit banii… aproape frățește. Peste 300 de milioane de dolari. De câțiva ani, se merge pe urma banilor în instanțe.

De interes:  Downton Abbey – Banat FM

În 2016, Uniunea Generală a Sindicatelor din România mai deţinea un singur activ, şi acela câştigat în instanţă: o clădire de patrimoniu, amplasată pe bulevardul Regina Elisabeta din Capitală. Fostul sediu al PNȚCD.

Conform membrilor UGSR, într-o adresă transmisă de Ministerul Muncii se certifică faptul că în momentul preluării patrimoniului UGSR de către confederația sindicală CNSLR, condusă de Ciorbea, aceasta nu era înscrisă în Registrul Persoanelor Juridice. Iar asta înseamnă că preluarea s-a făcut pe „persoană fizică”. Doar că până a ajuns la judecată, cazul s-a prescris. Au scăpat astfel de pedeapsă și Victor Ciorbea, și lideri care ar fi dat patrimoniul printr-un proces verbal fals către sindicatele post-decembriste.

Justiția, pe urma banilor și a clădirilor UGSR – Actualii lideri sindicali, inculpați

Însă nu toți au reușit să scape de răspundere în cazul banilor de la UGSR, mai relatează Realitatea PLUS.

DNA a disjuns cauza în privința lui Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa, dar și a altor lideri sindicali.

În vara lui 2019, Tribunalul Constanța a deschis proces pentru prejudiciul de 12 miliarde de dolari de la UGSR, iar cei care au folosit după bunul plac bunurile a 7,5 milioane de români urmau să fie aduși în fața instanței.

Dosarul în care liderii sindicali sunt inculpați a fost plimbat doi ani între instanţele din Bucureşti şi Constanţa, deoarece judecătorii îşi declinau reciproc competenţa şi refuzau să judece cazul. În final, Înalta Curte a decis ca Judecătoria Sectorului 1 a Capitalei să preia dosarul.  

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.