Victor Ponta s-a nascut in 1972, în Capitală. A studiat dreptul la Universitatea București, apoi l-a predat si l-a practicat. La sfârșitul anilor 90 intră în atenția presei drept cel mai tânăr procuror. La doar 27 de ani, lupta împotriva corupției la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5.

 

Curând, tănărul procuror a fost numit șeful Biroului de Combatere a Spălării Banilor. Iar, înainte să împlinească 30 de ani, în 2001, Ponta ajungea șef al corpului de control în guvernul lui Adrian Năstase. Premierul României paria totul pe micul Titulescu, cum avea să-l prezinte tuturor. Intrarea în PSD și protecția lui Năstase i-au deschis lui Victor Ponta toate ușile. Și-a creat în partid propriul fief – Tineretul Social Democrat – căruia i-a creat o identitate în jurul figurii lui Che Guevara. La 32 de ani devenea cel mai tânăr parlamentar. Ascensiunea rapidă i-a creat însă și dușmani, mai ales în rândul liderilor locali ai partidului.

“Ai distrus partidul ăsta, bă!”, l-a acuzat Vanghelie la un congres.

Adversarii au profitat de faptul că mentorul lui Ponta, Adrian Năstase, pierdea succesiv alegerile prezidențiale, șefia PSD și apoi și pe cea a Camerei Deputatilor, și îl treceau pe Ponta pe linie moartă. Ca să scape de anonimatul care îl pândea, Ponta s-a lepădat rapid de Năstase și a trecut în barca lui Geoană care urcase pe valul cel mai înalt în partid.

Astfel, micul Titulescu era răsplătit cu un post de vicepresedinte al partidului si cu functia de ministru pentru relația cu Parlamentul. În 2010, îl trădează și pe Mircea Geoană și reușește să ajungă la conducerea PSD. Iar, în 2011, face o alianță cu liberalii lui Crin Antonescu. În aceeasi perioadă, viața personală a lui Victor Ponta trecea printr-o cumpănă. Divorța de prima sotie, cu care are un băiat, pentru a se căsători cu Daciana Sîrbu. O căsătorie care a avut loc tocmai la Beijing, departe de ochii socrului – Ilie Sîrbu, care declarase că relația celor doi e o greșeală.

De interes:  CHA CHA LITIX! Episodul 83. În țara fără autostrăzi nici măcar trenurile nu merg

Ponta a avansat rapid pe scena politică în pași perfect sincronizați.

România, ultima țară intrată în Uniunea Europeană, este răvășită de proteste violente cauzate de tăieri bugetare și probleme financiare!

Protestatatrii sunt nervoși din cauza tăierii salariilor, a taxelor crescute și a corupției.

În primăvara anului 2012, Traian Băsescu rămânea fără susținere politică și populară și era nevoit să numească un nou premier din opoziție. În urma căderii Guvernului Ungureanu, ca rezultat al adoptării moțiunii de cenzură propusă de Uniunea Social-Liberală, Victor Ponta devine prim-ministru.

Pe 7 mai 2012, Victor Ponta se instala comod în fotoliul de premier, marcând astfel încă o premieră – cel mai tânăr prim-ministru din Europa. Printre măsurile de guvernare luate de Ponta încă din primele zile de la preluarea mandatului se numără: creșterea salariilor bugetarilor până la nivelul lor din 2010, returnarea eșalonată a contribuțiilor la asigurările de sănătate și suspendarea deciziei guvernului anterior privind înființarea unei secții în limba maghiară la Universitatea de Medicină și Framacie Târgu Mureș. De asemenea, guvernul Ponta a suspendat din funcție prefecții numiți de guvernele anterioare. Doar promisese “cel mai competent și cel mai cinstit guvern pe care l-a avut Romania”.

Guvernarea USL începea însă și cu un scandal de plagiat în centrul căruia s-a aflat chiar premierul. Ponta a fost acuzat că și-a copiat cea mai mare parte a lucrării de doctorat iar plagiatul a fost confirmat de o comisie a Universității din București, însă justițita a decis că nu poate fi urmărit penal.

Scopul principal al premierului Ponta a devenit lupta cu Traian Băsescu. În vara anului 2012, se vota suspendarea președintelui, dar acesta rămânea totuși la Cotroceni pentru că pragul electoral de 50 la sută nu fusese atins. Iar președintele își îndrepta toate armele împotriva premierului. Și ataca de câte ori avea ocazie.

De interes:  Orban: Decizia privind candidatul la Primărie trebuie votată în Biroul Politic Național

Dincolo de disputele din fața camerelor, Victor Ponta prindea aripi. Își făcea treaba de premier fără să țină cont de părerile altora.

Nici scandalul plagiatului, nici faptul că din primul guvern USL și-au dat demisia șapte miniștri, nu au împiedicat Uniunea să obțină o victorie clară la alegerile locale si generale din 2012. Evenimente marcate prin cel mai mare mare show politic de după 1989: mitingul electoral al USL de pe Arena Națională.

Relația dintre Victor Ponta și Crin Antonescu părea garanția trăiniciei alianței USL. Un an mai târziu, însă, prietenia era o dușmănie pe viață și pe moarte.

Ruptura definitiva s-a produs la începutul anului 2014, când PNL a ieșit de la guvernare și Ponta a format o nouă majoritate cu UDMR, PC și UNPR. Dacă alianța între PNL și PSD ar fi rezistat, conform protocolului USL, candidat la presedinție ar fi fost liderul liberalilor, iar Ponta ar fi rămas prim-ministru. Odată cu ruperea USL, însă, premierul a avut liber la funcția supremă în stat. Așa că, în 2014, speculând valul de ură crescut împotriva lui Băsescu, tânărul PSD-ist își anunța candidatura la prezidențiale, convins că șansele de reușită sunt de partea lui. Evenimentul megalomanic se petrecea pe Arena Națională, chiar în ziua în care premierul împlinea 42 de ani. Show-ul cu 70.000 de mii de membri de partid și simpatizanți ai PSD i-a făcut pe contracandidati să-l declare “Kim Jong Un al României”.

Au urmat alegerile prezidențiale. Cu Ponta la Guvern, dar și în rolul de candidat înscris în cursa pentru Cotroceni, procesul electoral a înregistrat mari probleme în Diaspora. Și după turul întâi, contracandidatul lui Ponta, Iohannis devenea preferatul românilor – atât al celor aflați în țară, cât și al celor de dincolo de granițe.

De interes:  Persoane surprinse de o surpare de pământ, în județul Timiș

Victor Ponta a pierdut astfel alegerile, dar a rămas în continuare premier, înconjurat de aceleași personaje politice cu aere de stăpâni. Gabriel Oprea, ministrul de interne, a fost acuzat că folosește coloana oficială în scopuri personale. În toamna lui 2015, polițistul Bogdan Gigină își pierdea viața într-o astfel de misiune. Deschidea drumul ministrului care se grăbea să ajungă la restaurant. Oamenii ies în stradă înfuriați de abuzurile politicienilor.

Zece zile mai târziu, izbucnește incendiul în clubul Colectiv. România se oprea în loc, șocată de dimensiunile dezastruljui. 27 de oameni mureau și o sută ajungeau în spitale cu arsuri grave. Miniștrii lui Ponta ne asigurau pe la televizor că au situația sub control.

Dar spitalele noastre nu aveau suficiente paturi pentru arși, iar răniții mureau cu zile din cauza infecțiilor provocate de bacterii. Numărul morților în groaznicul incediu a ajuns la final la 64. Ieșeau la iveală și detalii legate de ilegalitățile din clubul groazei. Colectiv funcționa fără autorizații de incendiu. Românii ieșeau cu sutele de mii în stradă în cel mai mare protest de după revoluție.

În 2015, Victor Ponta a fost trimis în judecată, alături de Dan Șova, și acuzat de fapte de corupție, respectiv pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani. Acuzațiile de evaziune fiscală au fost desprinse într-un alt dosar, care a fost clasat de procurori în iulie 2017.

În data de 10 mai 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis achitarea lui Victor Ponta și a lui Dan Șova în dosarul Turceni-Rovinari.

CULISELE STATULUI PARALEL. Mărirea și decăderea „Micului Titulescu”. De la favoritul liderilor PSD, la ieșirea din politică pe ușa din spate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.