Finanţarea ilegală a partidelor politice este o temă care a născut mai multe controverse de-a lungul timpului. Politicienii au evitat mereu subiectul, chiar dacă în spațiul public au apărut suspiciuni că sume mari de bani au ajuns la toate formațiunile politice, dar fără să fie înregistrate în contabilitate.

În trecut, liberalul Relu Fenechiu, care ocupa funcția de ministru al transporturilor, a făcut o declaraţie cel puţin surprinzătoare. El a spus că fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat pentru o culpă foarte răspândită în România şi anume finanţarea ilegală a campaniilor electorale. Acest fapt a fost confirmat și de fosta șefa a DNA Laura Codruța Kovesi care a prezentat în 2016 schema folosită de partide prin care reușeau să strângă bani negri în campaniile electorale.

„Vorbim de plata unor comisioane de 10% din contractele cu instituţiile publice. Deci câştigi contractul şi întorci o parte din bani la partid. Sau vorbim de lideri de partid care îşi folosesc autoritatea pentru a numi persoane apropiate în instituţii, care apoi oferă contracte din bani publici unor oameni de afaceri. Apoi, banii din contracte se întorc la partid. Sau vorbim de oameni de afaceri care finanţează ilegal campania, cu promisiune de a primi apoi contracte cu statul. Sau mai vorbim de încheierea unor contracte de consultanţă fictivă. Am constatat că, de cele mai multe ori, banii se dădeau la negru, de aceea e greu să demonstrăm că partidele sau campaniile au fost finanţate ilegal. E o problemă să dovedim că banii au fost daţi la partid, pentru că plata cash nu lasă urme. Nu merge nimeni cu geanta de bani şi cu 10 prieteni, să existe martori “, a spus Laura Codruţa Kovesi.

Deşi regulile pentru finanţarea campaniilor electorale s-au înăsprit, fenomenul sacoşei cu şpagă aduse la partid a rămas aproape incontrolabil. Aceasta este concluzia unei dezbateri organizate de ExpertForum în trecut.

Subiectul nu a fost ocolit nici de președintele Traian Băsescu. Acesta a pledat la o conferinţă a Institutului de Studii Populare pentru finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale exclusiv din fonduri publice. Mai exact, ca finanţarea campaniilor electorale să se facă de la bugetul de stat în cazul candidaţilor pentru Parlament sau de la bugetele locale pentru candidaţii la alegerile din teritoriu. Părea la acel moment că PDL, partid aflat la putere, va prelua tema şi o va dezvolta în Parlament. A avut o majoritate suficientă ca să adopte o asemenea reformă, dar totul a rămas la nivel declarativ. Traian Băsescu a uluit și după ce a declarat în anul 2015 că nu există niciun partid curat, făcând referire la finanțarea candidaților din timpul campaniei electorale.

,,Lucrurile sunt putrede şi ar trebui să avem un moment zero: Fraţilor, ce a fost până acum a fost o mizerie, de acum nu. Ori punctul zero, ori merg toţi la puşcărie, nu selectiv”, a spus fostul președinte.

De interes:  Al treilea turneu final pentru handbalistele profesoarei Lucia Moruț. De această dată, intră în competiție junioarele IV – Banat FM sound factory

De regulă, campaniile sunt finanțate și cu bani negri care au intrat în circuitul electoral prin donaţii. Curs de guvernare.ro a prezentat o investigație din care reiese că mai mulți donatori au dat bani mai mulţi decât veniturile lor declarate. Cel puţin 13 oameni politici au donat în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2009 sume de bani mai mari decât veniturile legal realizate şi făcute publice în declaraţiile de avere, precizează sursa citată. Printre aceştia: un deputat, un primar de sector, un secretar de stat, un preşedinte de consiliu judeţean, consilierul unui deputat şi mai mulţi consilieri judeţeni sau locali. Suma totală suspectă de evaziune fiscală se ridică la aproape o jumătate de milion de lei. Numărul celor care n-au justificat banii donaţi în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale este mult mai mic decât cel înregistrat în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2008, când aproximativ 100 de politicieni au donat aproape un milion şi jumătate de lei care nu au putut fi justificați.

Jurnaliștii au ajuns la aceste sume totale după ce au fost comparate sumele de bani donate partidelor politice pentru a susţine campania electorală din 2009, publicate în Monitorul Oficial, cu declaraţiile de avere aferente anului 2009 ale acestor persoane cu funcţii publice care au făcut donațiile.

În 2019, la Curtea de Apel București judecătorii au avut pe masă dosarul „Bani negri pentru partid” în care Vasile Blaga este judecat pentru trafic de influenţă după ce a fost acuzat de procurori că fi primit mită prin interpuşi 700.000 de euro de la fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan. În acea perioadă, omul de afaceri Horațiu Bruno Berdilă, implicat în dosarul lui Vasile Blaga, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA, acceptând să primească în instanță o condamnare de 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală și să achite un prejudiciu de peste 18 milioane de lei.

În noiembrie 2016, Vasile Blaga a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență, el fiind achitat în primă instanță, în octombrie 2017, la Tribunalul București. Blaga este acuzat că a primit banii de la o societate comercială, reprezentată de Berdilă, în schimbul exercitării influenței sale, astfel încât respectiva firma să obțină contracte cu două companii naționale. În același dosar, Gheorghe Ştefan a recunoscut că a finanţat ilegal campania din 2009. Fostul prim-vicepreşedinte al PDL a încheiat și un acord de recunoaştere a vinovăţiei în dosarul finanţării acestei formaţiuni politice.

Procurorii DNA Ploieşti au arătat, în rechizitoriu, că banii ajunşi la PDL în urma înţelegerilor între Blaga, Gheorghe Ştefan şi omul de afaceri Horaţiu Bruno Berdilă erau scoşi prin intermediul unor firme de tip ,,fantomă” ai căror administratori, martori în dosar, primeau comisioane cu valori cuprinse între 200 şi 1.500 de lei.

De interes:  Jason Derulo ne surprinde cu „Mamacita” feat. Farruko | Oficial Video – Banat FM

Realitatea PLUS a prezentat și dovezi despre această practică a finanțării ilegale din campaniile electorale. Recent, jurnaliștii au intrat în posesia unor documente explozive despre traseul milioanelor date de Sebastian Ghiță în campania lui Victor Ponta de la prezidențiale. Într-un raport realizat de ANAF, obținut în exclusivitate de Realitatea PLUS, se demonstrează cum Ponta și Ghiță s-au folosit de o firmă din Ploiești prin care au fost rulate milioane de euro pentru pomeni electorale sau publicitate de același tip.

Încrengătura banilor începe, așa cum era de așteptat, de la una dintre firmele fanion ale lui Sebastian Ghiță – Asesoft. De aici au plecat milioanele către firma Federal Media Partner, condusă de un apropiat al lui Sebastian Ghiță.

Din această societate comercială, banii au început să fie cheltuiți pe ceasuri, tricouri, spoturi publicitare, campanii TV, sau chiar sondaje de opinie executate ca la carte de firme celebre. Totul, cu un singur scop: acela de a-l face președinte pe Victor Ponta.
În toată această schemă, o veritabilă demonstrație despre cum se face evaziune fiscală, nu au fost uitate firmele de casă controlate de apropiați ai lui Victor Ponta. Astfel, trusturi de presă folosite în campanie sau sondaje sociologice cerute la comanda staff-ului fostului premier sau chiar bannere cu candidatul preferat, toate au fost plătite de firmele controlate de apropiați ai lui Sebastian Ghiță.

Raportul ANAF finalizat în noiembrie anul trecut descrie, pe 500 de pagini, caracatița formată pe baza unui sistem de împrumuturi între firmele lui Ghiță și alte firme sau chiar persoane fizice. Zeci de milioane de euro au fost plătite pentru presă, bannere, flyere, către firme de lobby, consultanță internă și externă în Statele Unite, Israel, Germania, sume uriașe pentru evenimentele organizate de PSD. Toate pentru Victor Ponta, PSD, Alianța politică PSD UNPR PC și USL! După finalizarea operațiunii, Ghiță a băgat firma Federal Media Partner în faliment pentru a șterge urmele ilegalităților.

De acuzații similare au avut parte și alți politicieni de anvergură. În ianuarie, DNA a solicitat președintelui României să formuleze cererea de efectuare a urmăririi penale în dosarul de corupție care îl vizează pe Călin Popescu Tăriceanu și în care Senatul votase în iunie 2019 împotriva ridicării imunității. Procurorii îl acuză pe Tăriceanu că ar fi primit 800.000 de dolari, reprezentând un comision de 10% din contract, în schimbul demersurilor sale pentru ca statul român să încheie mai multe acte adiționale la un contract al companiei austriece.

,,Suma de 800.000 de dolari, reprezentând un comision din valoarea plăților făcute de statul român către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.” Tăriceanu a negat acuzațiile și a afirmat că banii n-au ajuns niciodată la el.

De interes:  Business-ul care vrea să cucerească o piaţă de 38 milioane de dolari [VIDEO] – Banat FM sound factory

În schimb, fostul europarlamentar Marian Zlotea a fost condamnat definitiv la 8 ani și 6 luni de închisoare, acuzat că, pe vremea când conducea Autoritatea Sanitar Veterinară, le-ar fi cerut subalternilor să finanțeze partidul din care făcea parte, pentru a-și păstra locurile de muncă. Marian Zlotea le-ar fi cerut inspectorilor sanitar veterinari din București să contribuie cu câte trei mii de lei la finanțarea PDL.

Și fostul premier Adrian Năstase a fost acuzat în dosarul Trofeul Calitătii că și-a finanțat campania pentru alegerile prezidențiale din 2004. Acesta ar fi mobilizat o parte din liderii PSD aflați în posturi-cheie ale administrației publice pentru a strânge bani.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii anticoruptie, sute de firme private ți zeci de instituții publice au contribuit la crearea unui „flux financiar” în beneficiul lui Adrian Năstase.

Legea finanțării partidelor în vigoare în 2014 obliga la declararea inclusiv a serviciilor prestate partidului cu titlu gratuit. În plus, în articolul 5 al legii scrie că „Este interzisă acceptarea sub orice formă, directă sau indirectă, de către partidele politice, a donațiilor de bunuri materiale ori sume de bani sau prestarea de servicii gratuite făcute cu scopul evident de a obține un avantaj economic ori politic sau cu încălcarea dispozițiilor alineatului 8.”
Probleme cu finanțarea partidelor au fost și în Europa. În 2015, Partidul Liber Democrat german a fost condamnat de justiție la plata unei amenzi în valoare de cel puțin două milioane de euro, pentru finanțare ilegală. 
,,Vorbim de plata unor comisioane de 10% din contractele cu instituţiile publice. Deci câştigi contractul şi întorci o parte din bani la partid. Sau vorbim de lideri de partid care îşi folosesc autoritatea pentru a numi persoane apropiate în instituţii, care apoi oferă contracte din bani publici unor oameni de afaceri. Apoi, banii din contracte se întorc la partid. Sau vorbim de oameni de afaceri care finanţează ilegal campania, cu promisiune de a primi apoi contracte cu statul. Sau mai vorbim de încheierea unor contracte de consultanţă fictivă. Am constatat că, de cele mai multe ori, banii se dădeau la negru, de aceea e greu să demonstrăm că partidele sau campaniile au fost finanţate ilegal. E o problemă să dovedim că banii au fost daţi la partid, pentru că plata cash nu lasă urme. Nu merge nimeni cu geanta de bani şi cu 10 prieteni, să existe martori”, a afirmat Laura Codruța Kovesi, fosta șefă a DNA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.