Alexandra Păcuraru: Oare România nu merită un destin demn între popoarele lumii?

„Patriotismul nu înseamnă ură împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenția că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic”, acestea sunt vorbele marelui român Mihail Sadoveanu. 

Dragii mei, iată ce obligație avem! Trebuie să cinstim sacrificiul atâtor generații jertfite pentru idealul sfânt al unității de credință și de neam. Iar în clipele cele mai grele, să ne întrebăm ce i-a mânat în lupta crâncenă din vara lui 1917 pe soldații noștri? Cum au transformat cea mai lungă și rece iarnă în cel mai luminos capitol al istoriei noastre, care început cu victoria asupra germanilor și austro-ungarilor la Mărășești, Mărăști și Oituz? Teama că vor pierde țara i-a determinat să se jertfească pe ei , doar pentru ca România să mai fie. Teama că pruncii, soțiile și părinții lăsați în urma lor vor ajunge pribegi pe acest pământ binecuvântat de Dumnezeeu i-a împins să pună mâna pe arme, ca să apere tot ce au mai de preț: familia, credința, poporul! Lor și celorlalți martiri pentru ideea de patrie trebuie să le purtăm nesfârșită dragoste și respect. Astăzi am uitat cum trebuie să ne serbăm până și ziua națională, darămite să arătăm în fiecare clipă dragostea față de acest popor. Mulți, mai ales dintre cei care ne conduc, nu ne prezintă dovada fermă prin care să ne arate prețuirea față de eroii ce ne-au scris istoria cu prețul sângelui lor. I-am uitat pe românii ce au făcut cinste poporului prin faptele și realizările lor. Nu ajunge o singură zi pe an un pelerinaj pe la monumentele istorice, acolo unde se depun coroane și se rostesc speechuri sforăitoare și fără substanță. La mormintele făuritorilor de țară nu mai pâlpâie flacăra vie a unei lumânări, iar pe criptele lor cresc doar buruieni. Am abandonat alarele în care își dorm eroii ultimul somnși am șters numele lor din memoria unui neam condamnat să uite cine a fost, care nu știe cine este și nici încotro trebuie să se îndrepte. Fără dragoste pentru poporul în sânul căruia am fost binecuvântați să ne naștem, fără iubire față de valorile și tradițiile lui, chiafr nu ne putem considera patrioți. Strămoșii noștri au crescut odată cu ortodoxia și în această credință s-au bătut pentru liberate și demnitate. Nu s-au lepădat de Dumnezeu și chiar au primit cununa de martiri pentru credința de care astăzi ne este rușine. Domnitorii noștri, atleți ai creștinătății, au fost stâlpi ai Europei care astăzi se bucură de prosperitatea pe care nouă ne-o refuză. În negura zilelor cumplite pe care le trăim azi, noțiunea și sentimentul de dragoste față de neam s-au diluat. Am fost reduși la statutul de ființe egoiste, preocupate doar de supraviețuirea de azi pe mâine. Cu buzunarele pline doar de iluzii, ne zbatem să mai existăm, cumva împotriva curentului și în ciuda acțiunilor celor care ne conduc. Cârmuitorii din ultimii 30 de ani ne-au negociat destinul și ne-au lăsat la mila străinilor, doar spre folosul lor. Am uitat să ne apărăm identitatea, să ne apărăm pe noi înșine și pe strămoșii noștri, al căror sânge ne curge prin vene. Astăzi, doar credința în bunul Dumnezeu ne mai ține pe acest pământ, iar asaltul asupra altarelor, ultima redută veritabilă de românism, se întețește cu fiecare zi. Să cercetăm dragii mei și să fim pregătiți să nu lăsăm această țară să piară. Avem o misune dificilă, dar nu imposibilă, în aceste vremuri de răscruce pentru întreaga omenire. Trebuie să alegem: luptăm ca să ne luăm țara înapoi? Ori vom lăsa totul în voia sorții? Dacă vom face așa, copii noștri vor ajunge să plângă la mormântul unei națiuni pe care noi am lăsat-o să piară! Ne vom face vinovați de moartea României sau o salvăm acum, când încă nu e prea târziu? Aș vrea ca aceste cuvinte să se rostogolească precum tunetul în urechile surde si în sufletele împietrite ale multor politicieni, care încă nu realizează misiunea crucială care le-a fost încredințată. Și chiar dacă ei nu vor înțelege, măcar noi, cei mulți, să pricepem că este acum ori niciodată! România se poate face bine, România frumoasă nu trebuie să piară! Nu trebuie să o mai lăsăm în mâinile celor care au dovedit că nu le pasă de ea. România trebuie iubită, protejată, iar petru astaa trebuie să o curățăm de iedera care o sufocă. De corupți, de trădători, de patrioții de catron. Trebuie să o recuperăm din ghearele morții și să o redăm celor de la care am luat-o cu împrumut! „Nici un popor nu e atât de decăzut încât să nu merite să te jertfești pentru el, dacă îi aparții, așa cum ne învața și Lucian Blaga. Oare România nu merită un destin demn între popoarele lumii? Și dacă răspunsul e pozitiv, ce facm noi pentru a-i asigura acest destin? Girăm mediocri în funcții cheie, le dăm prea multă putere, doar pentru a se căpătui ei și a ne sărăci pe noi. Nu mă refer doar la prosperitate, ci ma refer și la valori. Primul punct pentru un veritabil proiect de țară trebuie să îl reprezinte investițiile serioase în educație. Acest minister trebuie să ajungă pe mâna specialiștilor și nu a politicienilor. Trebuie scos din jocul partidelor și redat națiunii. Iar cei care îl vor conduce, trebuie să rămână în funcție mai mult de o primăvară sau două, pentru ca proiectele să fie duse la bun sfârșit. Să avem grijă macar de cei care vin după noi, dacă cei care au construit țara sunt abandonați de un stat care îi condamnă se stingă încet și în chinuri de neimaginat. Dragii mei, cât să ne mai lăsăm bunicii, bătrâni și bolnavi, să îndure umilințe cumplite? Cum să îi trimitem la cozile umilinței, cu noaptea în cap, în ger cumplit, ca să stea cu mâna întinsă după ajutoarele de la UE. Noi chiar nu suntem în stare să îi punem la adăpost și să respectăm porunca Domnului, care ne învață să ne cinstim părinții? Sunt destui politicieni care încă ajută nevoiașii, iar unii o fac fără să posteze pe rețele de socializare. Dar mă aștept de la ei să vină nu cu pomeni, ci cu legi care să ne ajute pe toți și să ne scoată din sărăcia cumplită în care ne aflăm. Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă! Iar tot ce avem noi mai de preț merge către străinii care azi ne închid ușa în nas. Dacă vrem să fim tratați cu demnitate, atunci haideți să avem și noi demnitate! Să nu mai lăsăm trădătorii la butoane și să votăm cu mintea limpede, nu ghidați de sentimente. Ne-am obișnuit să trăim cu puțin și acceptăm firimiturile aruncate de la masa decidenților, ca pe un festin. Dar nu au cum să ne respecte cei care își aduc aminte de noi doar din patru în patru ani. Prima țară care a exploatat zăcăminte de mare adâncime, azi nu e în stare să își extragă nici gazele din Marea Neagră. Coaliția monstruoasă care luptă împotriva noastră a blocat până și proiectul Neptun Deep. Culmea e că și ungurii, cărora alții le-au vândut jumătate din rezervele noastre din Marea Neagră, spun că se simt trădați. Eu sunt convinsă că, dacă la București ar fi o altă clasă politică, până și cu Budapesta s-ar putea negocia în termeni reciproc avantajoși. Dar cu lideri care permit instigări și care urcă în cele mai înalte poziții de putere oameni subordonați altor puteri, România nu poate fi suverană. Vom reuși să atingem acest deziderat abia în momentul în care vom face cu adevărat curățenie în societate. Iar țara se va face bine doar cu oameni curați, care simt și trăiesc românește până în ultima fibră a ființei lor. Ne recuperăm țara cu naționaliștii adevărați, nu cu cei de paradă. Cei care ne vor votul să și arate prin fapte că îl merită. Ne-am săturat de vorbe goale, căci vedem mulți dintre ai noștri chiar nu au ce să pună în farfurii. Ieșiți din birouri, mergeți printre oameni și veți vedea, stimați politicieni, că românii au ajuns la capătul puterilor. Și, mai ales, al răbdării! Poporul nu se va ralia la chemarea unui partid, ori altul. Foamea și lipsurile îl va scoate în stradă. Și să nu credeți că vreo altă grupare politică se va urca pe revolta noastră. Dar încă puteți evita, domnilor și doamnelor de la putere, revolta generală. Însă ne-ați sufocat cu tentaculele corupției ucigașe. Cutremrele din Turcia și Siria au scos la lumină un adevăr cumplit: România va cădea la un șoc de asemenea magnitudine. Funcționarii din primării, sub atenta îndreumare a edililor, au semnat pentru câțiva lei de șpagă autorizații de construcții ilegale. Azi demascăm mafioții care au ridicat Bucreștiul fără să le pese de riscul unui seism major. Mii de români sunt în pericol de moarte cu fiecare secundă în care ei se îmbogățesc. Avem harta exactă a zonelor care vor fi transformate în ruine, în cazul în care apocalipsa va lovi România. Experți de top vor analiza, secundă cu secundă, scenariul de coșmar pe care îl vom îndura. Și mai vreau să aflu un lucru: de ce , din 2400 de cladiri cu bulină, doar 30 au fost cosolidate? Această lipsă de acțiune poate este criminală. Oamenii de acolo pot fi mutați în cladirile existene în partimoniul primăriei generale pentru astfel de situații. Poate că există și unii locatari care nu vor să plece temporar pentru ca aceste clădiri aflate în risc major să fie renovate. Nu este normal ca pentru câțiva încăpătânați alți câțiva mii să danseze cu moartea. Sunt Alexandra Păcuraru și vă invit, stimați telespectatori, să facem România suverană! 

De interes:  Orban, atac dur la adresa PSD, după adoptarea tacită a autonomiei Ținutului Secuiesc, în Camera Deputaților

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.