Președintele argentinian Javier Milei a ținut un discurs la Forumul Economic Mondial (WEF) din 2025 de la Davos, afirmând că „wokismul” este un „virus mental” și un „cancer care trebuie îndepărtat”. Milei s-a referit și la alegerile prezidențiale anulate din România.

Milei și-a reluat atacurile asupra feminismului, imigrației și luptei împotriva schimbărilor climatice, numindu-le cauze menite doar să justifice avansul statului. De asemenea, acesta a afirmat că „vânturile schimbării” suflă în Occident și și-a exprimat speranța cu privire la formarea unei „alianțe internaționale” a țărilor care „cred în ideea de libertate”.

Milei a enumerat o serie de lideri pe care i-a văzut ca „parteneri” în cruciada sa. Printre aceștia s-au numărat premierul italian Giorgia Meloni, președintele salvadorian Nayib Bukele, premierul ungar Viktor Orban, premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump.

Milei s-a referit și la România

„Destul de curios, națiunile libere au început să se autodistrugă atunci când nu au mai avut adversari de învins. Pacea ne-a făcut slabi. Am fost înfrânți de propria noastră automulțumire. Toate acestea și alte aberații pe care nu le putem enumera din cauza timpului limitat, sunt amenințările care pun astăzi Occidentul în pericol.

Și, din păcate, acestea sunt convingerile pe care instituții precum aceasta le promovează de 40 de ani, și nimeni de aici nu se poate preface nevinovat. Timp de decenii, s-a venerat o ideologie sinistră și criminală, ca și cum ar fi fost un vițel de aur, mișcând cerul și pământul pentru a o impune omenirii.

Iar această organizație, împreună cu cele mai influente organisme supranaționale, au fost ideologii acestei barbarii. Organizațiile multilaterale de creditare au fost instrumente de extorcare, în timp ce multe guverne naționale, și în special Uniunea Europeană, au acționat ca brațul lor armat.

Nu este adevărat că chiar acum, în timp ce vorbim, în Regatul Unit, cetățenii sunt închiși pentru că au dezvăluit crime îngrozitoare comise de migranții musulmani, crime pe care guvernul încearcă să le ascundă? Sau nu cumva birocrații de la Bruxelles au suspendat alegerile din România doar pentru că nu le-a plăcut partidul care a câștigat?”, a afirmat Milei.

Discursul președintelui Argentinei (o traducere automată):

Bună dimineața tuturor. Cât de mult s-a schimbat lumea într-un timp atât de scurt. Acum un an, mă aflam aici, singur, și am spus câteva adevăruri despre starea lumii occidentale care au fost primite cu surprindere și uimire de către o mare parte a establishmentului politic, economic și mediatic din Occident.

Și trebuie să recunosc că, într-un fel, înțeleg de ce. Un președinte dintr-o țară care, ca urmare a eșecului economic sistematic timp de mai bine de 100 de ani, ca urmare a unor poziții slabe adoptate în marile conflicte globale și a izolării față de comerțul internațional, își pierduse practic orice semnificație internațională de-a lungul anilor.

Un președinte al unei astfel de țări s-a ridicat pe această scenă și a spus întregii lumi că greșesc, că se îndreaptă spre eșec, că Occidentul s-a rătăcit și că trebuie redirecționat.

Președintele acelei țări, Argentina, care nu era politician, nu avea sprijin legislativ, nici susținerea guvernatorilor, liderilor de afaceri sau a grupurilor media. În acel discurs, aici, în fața voastră, am spus că începe o nouă eră pentru Argentina, că Argentina fusese infectată cu socialism pentru mult prea mult timp și că, odată cu noi, va îmbrățișa din nou ideile de libertate – un model pe care îl rezumăm prin apărarea vieții, libertății și proprietății private.

De asemenea, v-am spus că, într-un fel, Argentina este „fantoma Crăciunurilor trecute ale Occidentului”, pentru că am trăit deja tot ceea ce trăiți voi acum și știm deja cum se va sfârși. La un an distanță, trebuie să spun că nu mă mai simt atât de singur.

Nu mă mai simt singur pentru că lumea a îmbrățișat Argentina. Argentina a devenit un exemplu global de responsabilitate fiscală, de angajament față de onorarea obligațiilor noastre și, evident, de angajament pentru rezolvarea problemei inflației.

De asemenea, suntem un exemplu al unei noi modalități de a face politică, care presupune să spui adevărul oamenilor în față și să ai încredere că vor înțelege.

Și nu mă mai simt singur pentru că, pe parcursul acestui an, am găsit aliați în lupta pentru ideile de libertate în fiecare colț al lumii – de la uimitorul Elon Musk la curajoasa doamnă Giorgia Meloni din Italia; de la Bukele în El Salvador la Viktor Orbán în Ungaria; de la Benjamin Netanyahu în Israel la Donald Trump în Statele Unite – încetul cu încetul se formează o alianță internațională între toate acele națiuni care, la fel ca a noastră, vor să fie libere și cred în ideile de libertate.

Și încetul cu încetul, ceea ce părea odată hegemonia absolută a stângii woke în politică, instituții educaționale, media, organizații supranaționale sau chiar în forumuri precum cel de la Davos a început să se prăbușească. Și speranța pentru ideile de libertate începe să răsară.

Astăzi am venit aici să vă spun că lupta noastră nu este încă câștigată. Și, deși speranța a fost reaprinsă, este datoria noastră morală și responsabilitatea noastră istorică să demontăm edificiul ideologic al wokeism-ului bolnav până când vom reuși să reconstruim catedrala noastră istorică, până când vom asigura ca majoritatea țărilor occidentale să îmbrățișeze din nou ideile de libertate.

Până când ideile noastre vor deveni moneda comună în sălile unor evenimente precum acesta, nu putem să ne lăsăm garda jos. Pentru că trebuie să spun că forumuri precum acesta au fost protagoniști și promotori ai agendei sinistre a wokeism-ului, care face atât de mult rău lumii occidentale.

Dacă vrem să schimbăm lucrurile, dacă vrem cu adevărat să apărăm drepturile cetățenilor, trebuie să începem mai întâi prin a le spune adevărul. Iar adevărul este că există ceva profund greșit în ideile promovate prin forumuri precum acesta. Și aș dori să petrec câteva minute astăzi discutând despre acestea.

Astăzi, puțini vor nega că vântul schimbării suflă peste Occident. Există cei care rezistă schimbării, cei care o acceptă cu reținere, dar totuși o acceptă. Există noii convertiți care apar atunci când schimbarea devine inevitabilă. Și, în final, suntem noi, cei care am luptat toată viața pentru ca această schimbare să aibă loc.

Fiecare dintre voi știe din ce grup face parte. Cu siguranță, în această sală pot fi reprezentate toate aceste categorii, dar cu toții veți recunoaște că timpurile schimbării bat la ușa noastră.

Momentele istorice de schimbare au o caracteristică unică. Sunt acele perioade în care formulele care au funcționat decenii la rând devin epuizate. Metodele considerate cândva singura cale devin fără sens, iar ceea ce părea adevăr absolut este în sfârșit pus sub semnul întrebării. Acestea sunt vremuri în care regulile sunt rescrise și, prin urmare, vremuri care recompensează curajul de a-ți asuma riscuri.

Dar o mare parte din lumea liberă preferă confortul a ceea ce este familiar, chiar dacă acest drum este greșit. Insistă să aplice rețetele eșecului, iar povara comună a țărilor și instituțiilor care eșuează este virusul mental al ideologiei woke.

Aceasta este marea epidemie a timpului nostru, care trebuie vindecată. Este cancerul pe care trebuie să-l eliminăm. Această ideologie a colonizat cele mai importante instituții ale lumii – de la partidele politice și guvernele națiunilor occidentale de top la organizațiile de guvernare globală, ONG-uri, universități și mass-media.

De asemenea, a dictat tonul conversației globale din ultimele decenii. Până când nu vom elimina această ideologie abominabilă din cultura noastră, din instituțiile și din legislațiile noastre, civilizația occidentală – și chiar specia umană – nu va putea reveni pe drumul progresului cerut de spiritul nostru pionier.

Este esențial să rupem aceste lanțuri ideologice dacă dorim să deschidem calea unei noi epoci de aur. De aceea, astăzi aș dori să vorbesc despre ruperea acestor lanțuri.

Occidentul reprezintă culmea realizărilor umane, bazate pe moștenirea greco-romană și valorile iudeo-creștine. S-au sădit semințele unui lucru fără precedent în istorie după depășirea absolutismului. Liberalismul a inaugurat o nouă eră în existența umană, iar în cadrul acestui nou cadru moral și filozofic, care a plasat libertatea individuală deasupra capriciilor tiranilor, Occidentul a eliberat capacitatea creativă a omului, inițiind un proces de generare a bogăției fără precedent.

Datele vorbesc de la sine. Până în anul 1800, PIB-ul pe cap de locuitor al lumii a rămas aproape constant. Însă, din secolul al XIX-lea, datorită Revoluției Industriale, PIB-ul pe cap de locuitor s-a multiplicat de 20 de ori, scoțând 90% din populația lumii din sărăcie, chiar dacă populația în sine a crescut de opt ori.

Și acest lucru a fost posibil doar datorită unei convergențe de valori fundamentale – respectul pentru viață, libertate și proprietate – care a permis comerțul liber, libertatea de exprimare, libertatea religioasă și ceilalți piloni ai civilizației occidentale. În plus, spiritul nostru pionieresc, mereu în căutarea limitelor a ceea ce este posibil, este reprezentat astăzi, printre alții, de prietenul meu Elon Musk, care a fost nedrept defăimat recent de ideologia woke pentru un gest inocent ce reflecta entuziasmul și recunoștința sa.

Pe scurt, am inventat capitalismul pe baza economisirii, investiției, muncii și reinvestiției. Am reușit să multiplicăm productivitatea fiecărui muncitor de zece, o sută sau chiar o mie de ori, depășind capcana malthusiană. Totuși, la un moment dat în secolul XX, ne-am pierdut calea, iar principiile liberale care ne-au făcut liberi și prosperi au fost trădate.

O nouă clasă politică, condusă de ideologii colectiviste și profitând de momente de criză, a văzut oportunitatea perfectă de a acumula putere. Toată bogăția creată de capitalism până atunci și în viitor avea să fie redistribuită printr-un sistem de planificare centralizată, punând în mișcare un proces ale cărui consecințe dezastruoase le resimțim astăzi.

Prin promovarea unei agende socialiste, operând insidios în cadrul paradigmei liberale, această nouă clasă politică a distorsionat valorile liberalismului, înlocuind libertatea cu „eliberarea”, folosind puterea coercitivă a statului pentru a redistribui bogăția creată de capitalism.

Justificarea lor a fost ideea sinistră, nedreaptă și abominabilă a „justiției sociale”, complementată de cadre teoretice marxiste menite să „elibereze” indivizii de nevoile lor. Iar în centrul acestui nou sistem de valori stă premisa fundamentală că egalitatea în fața legii nu este suficientă, deoarece există presupuse nedreptăți sistemice ascunse care trebuie corectate – o idee care servește drept mină de aur pentru birocrații care aspiră la omnipotență.

Și, fundamental, acesta este scopul wokeism-ului: rezultatul răsturnării valorilor occidentale. Fiecare pilon al civilizației noastre a fost înlocuit cu o versiune distorsionată a sa prin diverse mecanisme de subversiune culturală.

Drepturile negative – la viață, libertate și proprietate – au fost transformate într-o listă artificială și nesfârșită de „drepturi pozitive”. Mai întâi a fost educația, apoi locuința, iar de acolo au urmat absurdități precum accesul la internet, fotbal televizat, teatru, tratamente cosmetice și o mulțime de alte dorințe care au fost transformate în „drepturi fundamentale ale omului”.

Aceste „drepturi”, desigur, trebuie plătite de cineva și pot fi garantate doar prin expansiunea infinită a statului abominabil. Cu alte cuvinte, am trecut de la conceptul de libertate – ca protecție fundamentală a individului împotriva intervenției tiranului – la conceptul de „eliberare” prin intervenția statului.

Pe acest fundament s-a construit wokeism-ul – o ideologie a gândirii monolitice, susținută de diverse instituții al căror scop este de a penaliza disidența. Feminismul, diversitatea, incluziunea, echitatea, imigrația, avortul, ecologismul, ideologia de gen, printre altele, sunt toate diverse fețe ale aceleași fiare, având ca scop justificarea expansiunii statului prin deturnarea și distorsionarea unor cauze nobile.

Să analizăm câteva dintre acestea. Feminismul radical este o distorsionare a conceptului de egalitate. Chiar și în forma sa cea mai binevoitoare, este redundant, deoarece egalitatea în fața legii deja există în Occident. Tot ceea ce depășește acest lucru reprezintă o căutare a privilegiilor, iar asta urmărește de fapt feminismul radical – să pună jumătate din populație împotriva celeilalte jumătăți, când, de fapt, ele ar trebui să fie de aceeași parte.

Am ajuns chiar să normalizăm faptul că, în multe țări presupus civilizate, dacă ucizi o femeie, aceasta este numită „femicid” și este pedepsită mai sever decât dacă ucizi un bărbat, doar pe baza sexului victimei – făcând legal viața unei femei mai valoroasă decât cea a unui bărbat.

De asemenea, se flutură steagul așa-numitului decalaj salarial între sexe. Dar, când te uiți la date, devine clar că nu există inegalitate pentru aceeași muncă, ci mai degrabă faptul că majoritatea bărbaților tind să aleagă profesii mai bine plătite decât majoritatea femeilor.

Cu toate acestea, nu se plâng de faptul că majoritatea deținuților sunt bărbați, sau că majoritatea instalatorilor sunt bărbați, sau că majoritatea victimelor jafurilor sau crimelor sunt bărbați – cu atât mai puțin despre faptul că majoritatea celor care au murit în războaie sunt bărbați.

Dar, dacă ridici aceste puncte în media sau chiar în acest forum, ești considerat misogin doar pentru că aperi un principiu elementar al democrației moderne și al statului de drept, și anume egalitatea în fața legii. Și, desigur, aperi datele.

Wokeism-ul se manifestă și prin radicalismul ecologist și prin agenda schimbărilor climatice. A conserva planeta pentru generațiile viitoare este o chestiune de bun-simț. Nimeni nu vrea să trăiască într-un depozit de gunoi.

Dar, din nou, wokeism-ul a reușit să pervertească această idee fundamentală. De la conservarea mediului pentru bucuria omenirii, am trecut la un ecologism fanatic, în care oamenii sunt văzuți ca un „cancer” care trebuie eradicat, iar dezvoltarea economică este considerată o crimă împotriva naturii.

Și totuși, când susținem că Pământul a trecut deja prin cinci cicluri abrupte de schimbare a temperaturii – iar în patru dintre acestea omul nici măcar nu exista – suntem numiți „Flat Earthers” pentru a ni se discredita ideile, deși știința și datele sunt de partea noastră.

Nu este o coincidență că aceste grupuri sunt principalii promotori ai sângeroasei agende a avortului, o agendă construită pe premisa malthusiană conform căreia suprapopularea va distruge Pământul și, prin urmare, trebuie implementată o formă de control al populației.

De fapt, această idee a fost dusă la extrem, până acolo încât astăzi, pe Pământ, observăm o rată a creșterii populației care începe să fie privită ca o problemă și ni se spune că această scădere este rezultatul „unui job bine făcut” prin promovarea avortului.

Aceste forumuri promovează, de asemenea, agenda LGBT, încercând să impună ideea că femeile sunt bărbați și bărbații sunt femei, doar pe baza percepției de sine. Și nu spun nimic atunci când un bărbat se îmbracă ca o femeie și își omoară adversarul într-un ring de box sau când un deținut de sex masculin afirmă că este femeie și ajunge să agreseze sexual femei în închisoare.

De fapt, acum câteva săptămâni, au apărut titluri în întreaga lume despre cazul a doi americani gay care susțineau diversitatea sexuală și au fost condamnați la 100 de ani de închisoare pentru că și-au abuzat și filmat copiii adoptați timp de peste doi ani.

Vreau să fiu clar când spun „abuz”. Nu este un eufemism, pentru că, în formele sale cele mai extreme, ideologia de gen este pur și simplu un abuz asupra copiilor. Vorbim de pedofilie. Așadar, vreau să știu: cine ar putea susține un astfel de comportament?

Copii sănătoși sunt mutilați ireversibil prin tratamente hormonale și intervenții chirurgicale, de parcă un copil de cinci ani ar putea consimți la așa ceva. Și, dacă familia copilului nu este de acord, vor exista întotdeauna agenți ai statului pregătiți să intervină în numele a ceea ce ei numesc „interesul superior al copilului”.

Credeți-mă, aceste experimente scandaloase făcute în numele unei ideologii criminale vor fi condamnate și comparate cu cele comise în cele mai întunecate perioade ale istoriei noastre. Iar peste această multitudine de practici abominabile se află eterna narațiune a victimizării, mereu pregătită să lanseze acuzații de homofobie, transfobie și alți termeni fabricați, al căror unic scop este să reducă la tăcere pe cei care îndrăznesc să denunțe scandalul – unul față de care atât autoritățile naționale, cât și cele internaționale sunt complice.

Între timp, în afacerile noastre, în instituțiile publice și în cele educaționale, meritul a fost aruncat deoparte în favoarea doctrinei diversității, care reprezintă o regresie la sistemele aristocratice din trecut.

Se inventează cote pentru fiecare minoritate pe care politicienii reușesc să o identifice, ceea ce, în final, subminează excelența instituțiilor. Wokeism-ul a distorsionat, de asemenea, problema imigrației. Libertatea de mișcare a bunurilor și a persoanelor este un pilon fundamental al liberalismului.

Știm acest lucru foarte bine. Argentina, Statele Unite și multe alte țări au devenit mărețe datorită imigranților care și-au părăsit țările de origine în căutarea de noi oportunități. Totuși, am trecut de la atragerea talentelor străine pentru a stimula dezvoltarea la îmbrățișarea imigrației în masă, ghidată nu de interesele naționale, ci de vinovăție.

Occidentul, fiind considerat rădăcina tuturor relelor din istorie, trebuie, chipurile, să se răscumpere deschizându-și granițele pentru toată lumea, ceea ce duce la o formă de colonizare inversă, care seamănă cu un suicid colectiv.

Astfel, vedem imagini cu hoarde de imigranți care abuzează, agresează sau chiar ucid cetățeni europeni, al căror singur „păcat” este că nu aderă la o anumită religie. Dar, când cineva pune sub semnul întrebării aceste situații, este imediat etichetat drept rasist, xenofob sau chiar nazist.

Wokeism-ul a pătruns atât de adânc în societățile noastre, fiind promovat de instituții precum aceasta, încât a dus chiar la punerea sub semnul întrebării a conceptului biologic de sex, prin influența distructivă a ideologiei de gen. Aceasta a condus la o intervenție și mai mare a statului prin legislații absurde – cum ar fi finanțarea tratamentelor hormonale și a intervențiilor chirurgicale pentru a îndeplini percepțiile de sine ale unor indivizi.

Abia acum începem să vedem efectele asupra unei generații întregi care și-a mutilat corpurile, încurajată de o cultură a relativismului sexual, iar aceste persoane vor trebui să petreacă o viață întreagă în tratament psihiatric pentru a face față a ceea ce și-au făcut singure. Și totuși, nimeni nu îndrăznește să vorbească despre aceste probleme.

Și totuși, majoritatea a fost obligată să accepte percepțiile greșite ale unei minorități infime. Wokeism-ul încearcă, de asemenea, să ne fure viitorul, deoarece, prin dominarea facultăților celor mai prestigioase universități din lume, modelează elitele țărilor noastre să respingă și să nege cultura, ideile și valorile care ne-au făcut mari, afectând astfel și mai mult țesutul nostru social.

Ce viitor mai putem avea dacă ne învățăm tinerii să se rușineze de trecutul nostru? Toate acestea au fost incubate și dezvoltate treptat în ultimele decenii, după căderea Zidului Berlinului.

Curios este faptul că națiunile libere au început să se autodistrugă atunci când nu au mai avut adversari de învins. Pacea ne-a făcut slabi. Am fost învinși de propria noastră complacere. Toate aceste aberații și multe altele, pe care nu le putem enumera din cauza limitărilor de timp, sunt amenințările care pun astăzi în pericol Occidentul.

Și, din păcate, acestea sunt credințele pe care instituții precum aceasta le-au promovat timp de 40 de ani, iar nimeni aici nu poate pretinde că este nevinovat. Timp de decenii, a existat o adorare a unei ideologii sinistre și criminale, ca și cum ar fi fost un vițel de aur, mutând cerul și pământul pentru a o impune asupra umanității.

Această organizație, alături de cele mai influente corpuri supranaționale, au fost ideologii acestei barbarități. Organizațiile de creditare multilaterală au devenit instrumente de extorcare, în timp ce multe guverne naționale, în special Uniunea Europeană, au acționat ca brațul lor armat.

Nu este oare adevărat că, în acest moment, în Regatul Unit, cetățenii sunt încarcerați pentru că expun crime oribile comise de migranți musulmani, crime pe care guvernul încearcă să le ascundă? Sau nu este adevărat că birocrații de la Bruxelles au suspendat alegerile din România doar pentru că nu le-a plăcut partidul care a câștigat?

În fața fiecărei astfel de dezbateri, prima strategie a wokeism-ului este să îi discrediteze pe cei care contestă aceste lucruri – mai întâi etichetându-i și apoi reducându-i la tăcere. Dacă ești alb, trebuie să fii rasist. Dacă ești bărbat, trebuie să fii misogin sau parte a patriarhatului. Dacă ești bogat, trebuie să fii un capitalist crud. Dacă ești heterosexual, trebuie să fii heteronormativ, homofob sau transfob.

Pentru fiecare provocare, au o etichetă, iar apoi încearcă să te suprime prin forță sau mijloace legale. Pentru că, dincolo de retorica diversității, democrației și toleranței pe care o predică atât de des, ceea ce se află cu adevărat este dorința lor flagrantă de a elimina disidența, critica și, în cele din urmă, libertatea, astfel încât să poată continua să susțină un model din care ei sunt principalii beneficiari.

Și ce fel de societate poate crea wokeism-ul? O societate care a înlocuit schimbul liber de bunuri și servicii cu distribuția arbitrară a bogăției sub amenințarea armelor. Una care a înlocuit comunitățile libere cu colectivizarea forțată. Una care a înlocuit haosul creativ al pieței cu ordinea sterilă și sclerozată a socialismului. O societate plină de resentimente, în care există doar două tipuri de oameni – cei care plătesc taxe nete și cei care sunt beneficiari ai statului.

Și prin aceasta, nu mă refer la cei care primesc ajutor social pentru că nu au ce mânca. Mă refer la corporațiile privilegiate, la bancherii salvați în timpul crizei creditelor subprime, la majoritatea instituțiilor media, la centrele de îndoctrinare deghizate în universități, la birocrația de stat, la sindicate, la organizațiile sociale și la afacerile de cumetrie care prosperă din taxele plătite de indivizi muncitori.

De aceea, spun din nou: misiunea noastră principală, dacă vrem cu adevărat să redobândim progresul Occidentului și să construim o nouă epocă de aur, este reducerea drastică a dimensiunii statului. Nu doar în țările noastre, ci și reducerea drastică a tuturor organizațiilor supranaționale. Acesta este singurul mod de a elimina acest sistem pervers, drenându-i resursele pentru a le reda contribuabililor ceea ce le aparține, punând capăt vânzării de favoruri.

Funcțiile statului trebuie să fie din nou limitate la apărarea dreptului la viață, libertate și proprietate. Orice altă funcție asumată de stat va veni în detrimentul rolului său fundamental și va duce inevitabil la Leviatanul omniprezent sub care suferim cu toții astăzi.

Astăzi asistăm la epuizarea globală a acestui sistem care ne-a dominat în ultimele decenii. La fel cum s-a întâmplat în Argentina, restul lumii observă adâncirea conflictului cu adevărat relevant al acestui secol – și al tuturor secolelor anterioare: conflictul dintre cetățenii liberi și clasa politică care se agață de ordinea stabilită, dublându-și eforturile pentru cenzură, persecuție și distrugere.

Din fericire, în întreaga lume liberă, o majoritate tăcută se organizează. În fiecare colț al emisferei noastre, ecoul acestui strigăt de libertate răsună. Ne aflăm în fața unei schimbări de epocă, a unei schimbări copernicane, a distrugerii unui paradigme și a construcției unui altul.