Acum 29 de ani a fost scos din joben de către Iliescu pentru a forma un guvern “technocrat”. Deși au fost vehiculate nume sonore la acea vreme: Mircea Cosea, Mișu Negritoiu, Adrian Nastase, Iliescu l-a ales pe Văcăroiu. Petre Roman avea să mărturisească mai târziu că îl dăduse afară de la ministerul de finanțe pentru că se opunea reformei. Cine este și ce a făcut Nicolae Văcăroiu pentru România? În mod cert nu a ratat aproape nicio funcție: premier, președinte interimar al României, președintele Senatului și președinte al Curții de Conturi! Specialiștii spun că mandatul său de premier a îngropat definitiv industria românească. 

1992, Ion Iliescu iese învingător în cursa prezidențială împotriva lui Emil Constantinescu. La conducerea Executivului ajunge Nicolae Văcăroiu. Un economist care lucrase 20 de ani înainte în comitetul de Stat al Planificării Comuniste.

„Sigur că alegerea mea ca prim ministru m-a luat prin surprindere, pe Iliescu nu-l cunoscusem personal până atunci”, afirma, peste ani, Vîcîroiu, într-un interviu pentru recorder.ro.

Guvernul Văcăroiu a trecut prin Parlament, susținut de PUNR, condus de Gheorghe Funar, PRM-ul lui Vadim Tudor, și PSM-ul lui Ilie Verdeț, fost prim ministru în epoca ceaușistă. În opinia primului premier postdecembrist, Petre Roman, această alinață a creat toate premizele de revenire și conservare a modului centralizat de administrare a economiei. Iar acest lucru a însemnat păstrarea unei industrii care trăgea să moară. În vreme ce în Europa occidentală, industria evoluase și totul era mecanizat, la noi nu se investise nimic în această zonă. Muncitorii dădeau în continuare la manivelă.

„Evident că un asemenea sistem nu avea cum să țină la infinit, câtă vreme fusese gândit ca un pansament. Să crezi că ai un job, asta a fost gândirea socialistă, ai slijbă, nu mai ai probleme”, este de părere jurnalistul Liviu Avram.

De interes:  Incendiu la un hotel din Herculane – Banat FM

Și așa a fost vreme de 4 ani. Guvernul Văcăroiu a păstrat impresia unei industrii funcționale, ca să creadă românii că au un loc de muncă. Iar muncitorii produceau mărfuri pe care nu le voia nimeni. Mărfuri care rămâneau în stocuri, iar economia comunistă, nereformantă, se sufoca rapid. Aproape orice se vindea cu mai puțin decât cost, iar banii pentru salarii veneau de la bugetul țării și așa sărăcit în primii ani de după revoluție.

Până în 1996, Nicolae Văcăroiu a susținut artificial, așadar, o industrie aflată în moarte clinică. Așa a rămas Guvernul Văcăroiu, în memoria colectivă, drept Guvernul Liniștii și al Stagnării.

În condițiile bune impuse de conducătorul țării de la acea vreme, Ion Iliescu, investitorii străini stăteau la distanță de România.

Și în timp ce industria românească se ruina, câțiva români deveneau milionari. Erau vremurile când Bancorex înregistra o gaură de peste 2 miliarde de dolari, bani împrumutați și nerestituiți de către proaspeții afaceriști ai vremurilor. Ajutați, desigur, și de legile care veneau de la Guvern.

„E adevărat că prin legislația creată, am dus o luptă pentru capitalul autohton, pentru a nu deveni colonie, cum suntem astăzi,” afirma Nicolae Văcăroiu după ani buni, pentru recorder.

Și în timp ce unii prosperau, România se umplea de oameni ai străzii. Românii ajunseseră la limita subzistenței. Cu burțile goale, ieșeau din ce în ce mai des în fața Guvernului ca să protesteze. Inflația ajunsese la 300%.

Oamenii își pierduseră economiile de o viață. În timpul guvernării Văcăroiu, cu banii de o mașină nu mai puteau cumpăra nici o bicicletă. La sate, țăranii aveau pământuri, dar nu aveau cu ce să le muncească. Iar pensiile de câteva sute de lei nu le ajungeau nici de medicamente. Astfel, 1996 se încheie cu România în colaps.

De interes:  A fost prins omul care a incendiat mașina unui avocat, la Timișoara

Pe plan internațional, în ce privește perspectiva aderării țării noastre la Uniunea Europeană, la 1 februarie 1993 a fost semnat Acordul European de Asociere la Comunitatea Europeană. Iar în iunie 1995, România a obținut acordul tuturor forțelor politice privind obiectivul aderării noastre la UE. De asemenea, s-a făcut prima cerere de aderare la NATO.

Între 1996 și 2008, Nicolae Văcăroiu a fost pe rând senator, președinte de birou permanent în Senat, dar și șeful Senatului României. După suspendarea președintelui Traian Băsescu, din 20 aprilie 2007, Văcăroiu a preluat interimatul Președinției României, dar a rămas totodată și președintele senatului, pasându-și însă atribuțiile sale vicepreședintelui Doru Ioan Tărăcilă. Președinția sa interimară a durat până în 19 mai 2007.
Văcăroiu a trecut și printr-un scandal financiar care a ținut prima pagină a ziarelor luni în șir. Sfârșitul anului 2001, îl prindea pe Văcăroiu în mijlocul unui taifun mediatic. Fostul premier înființase, la cererea lui Sorin Ovidiu Vântu, prima bancă de investiții pentru dezvoltare de la noi din țară. În schimbul serviciilor sale, senatorul Văcăroiu primise de la omul de afaceri aproape 10 miliarde de lei.

„Nu are absolut nicio legătură, nu este nicio escrocherie, nu e nicio mită în spate, eu pentru asta am făcut o prestare de servicii,” afirma fostul premier.

Jurnaliștii vremii susțineau că Văcăroiu, câtă vreme s-a aflat la conducerea băncii, ar fi păgubit BID cu 12 miliarde de lei.

De interes:  Colegiului Național „Traian Lalescu” din Reșița reabilitat prin Regio-POR

Nicolae Văcăroiu susține că, după prăbușirea FNI, și implicit prăbușirea fostului său angajator, Sorin Ovidiu Vântu, ar fi refuzat banii ceruți pentru înființarea băncii de investiții.

Din 2008 și până în 2017, Văcăroiu a fost șeful Curții de Conturi. Din această poziție, a declarat în 2012, că în fiecare an, peste 7 miliarde de Euro dispar fără urmă. Despre sumele uriașe, Văcăroiu spunea că ar fi rambursări ilegale de TVA pe facturi false sau firme fantomă.

„Trebuie găsite mecanisme pentru ca cei care au furat şi au luat bani şi şi-au făcut averi serioase să înceapă să dea înapoi societăţii. De asemenea, pe domeniul achiziţiilor, situaţia este complicată, este grea, este făcut front comun.”

Și la sfârșitul mandatului său de șef al Curții de Conturi, a mai ieșit public să întărească acuzația de furt din bugetul statului.

„Vă dau un exemplu de săptămâna trecută, pe care l-am discutat în plenul Curții, la o comună se fură 800.000 de lei din impozitele și taxele locale preluate de la cetățeni. (…) Cazuri din acestea avem unul sau două pe săptămână. Nu este o treabă izolată (..) În 80% din astfel de cazuri în 24 de ore se aduc banii înapoi, dar furtul tot furt este.”

Văcăroiu a mai acuzat atunci și Banca Națională a României. În urma verificărilor făcute de experții curții de conturi, se stabilea, în 2015, că la Banca Centrală s-ar fi constatat probleme privind contractele de achiziții publice. În același an, s-a publicat și raportul Curții de Conturi cu activitatea inspectorilor pe 10 ani. Văcăroiu vorbea atunci de prejudicii de 2 miliarde de Euro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.