Pe 10 august 2018, piața Victoriei s-a transformat într-o bombă cu ceas pentru clasa politică. 100.000 de oameni au ieșit în stradă și au cerut o țară normală, fără corupție. Peste 450 au plecat din fața Guvernului necesitând îngrijiri medicale. Jandarmeria a primit ordin să secere tot: bătrâni, mame cu copii mici sau persoane pașnice, forțele de ordine nu au mai făcut diferențe. Nici între protestatarii civilizați și găștile de huligani, nici între democrație sau dictatură.

Trei ani mai târziu, justiția nu a găsit niciun vinovat pentru violențele și haosul de la Protestul Diasporei. Culisele zilei de 10 august sunt în continuare ascunse cu tergiversări și anchete făcute pe jumătate. A fost un protest deturnat sau o lovitură de stat? Sunt politicienii români în stare să-și ducă războaiele de partid cu prețul sângelui vărsat de către omul de rând?

Protestul din 10 august a fost anunțat cu mult înainte pe rețelele sociale, fiind cunoscut ca Mitingul Diasporei. Cei care au confirmat prezența nu intenționau să fie agresivi, chiar dacă pretinși organizatori declarau în mediul online că manifestația va fi una însângerată.
Oamenii au mers încrezători că vor deține controlul protestului prin atitudine calmă, iar ONG-urile, grupurile # (HASHTAG) REZIST, dar și partidele USR, PMP și Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor fondată de Sebastian Burduja, promiteau siguranță și unitate.

Cu o seară înainte, liderul PSD și șef al Camerei Deputaților- Liviu Dragnea anunța prin intermediul presei că manifestația este o creație a președintelui României.
„Klaus Iohannis este în stare de orice să dea guvernul jos, chiar și prin violență”, a spus Dragnea.

După ora 16.00, când piața adunase câteva zeci de mii de oameni, au apărut primele ciocniri cu forțele de ordine.

Potrivit unui raport desecretizat al Jandarmeriei privind ziua de 10 august 2018, forțele de ordine știau de luni bune că manifestația va degenera în violențe.

La ora 19.00, la miting participau deja 50 de mii de persoane. Printre aceștia încep să-și facă simțită prezența mai multe grupuri de agitatori. Jandarmeria aduce primul tun cu apă. Două ore mai târziu, manifestanții le comunică forțelor de ordine că în piață s-au infiltrat huligani. Indivizii indicați aruncau cu bolovani în jandarmi, incendiau și încercau să rupă gardurile. Ultrașii identificați în grupurile nou apărute în piață i-au agresat chiar și pe protestatarii care au încercat să-i împiedice să deturneze adunarea pașnică. Jandarmii au limitat libertatea presei și au răspuns cu gaze la nimereală.

Jurnaliștii Televiziunii Române, Alex Costache și Ramona Avramescu, s-au numărat printre cei gazați, până când pielea feței a început să le sângereze.

Iar publicația Deutsche Welle a atras atenția publicului că un jurnalist de-al lor a fost bătut de jandarmi în fața Guvernului.
Momentul culminant are loc la ora 23. Forțele primesc ordin să evacueze piața. Încep să împrăștie manifestanții, întâi prin intimidare, apoi prin loviri cu bastoane, aruncând grenade tip corp-cauciuc, gazând și folosind tunuri cu apă.

În fruntea grupurilor de jandarmi se zărea un comandant, colonelul Cătălin-Răzvan Paraschiv, șeful Brigăzii Speciale a Jandarmeriei. Îmbrăcat în haine albe, cu o eșarfă lungă la gât și care gesticula artistic în fața forțelor de ordine, poporul l-a asociat cu un dirijor. Așa i-a rămas și numele, „dirijorul în alb”. Dirijorul a decis ca unele corecții fizice să le aplice chiar el celor care nu doreau să părăsească piața. Jurnaliștilor le-a spart telefoanele și i-a băgat în dubă. Colonelul Paraschiv începe asuprirea zecilor de mii de oameni, după ce a aflat că doi jandarmi, bărbat și femeie, au fost încolțiți de un grup agresiv și bătuți cu sălbăticie.

De interes:  Realitatea.net, poziție de TOP în online-ul românesc, în luna martie. Site-urile Trustului Realitatea, creștere constantă

Unul dintre huligani i-a furar femeii-jandarm pistolul din dotare în timp ce restul au culcat-o la pământ și au lovit-o cu picioarele. Imaginile înfiorătoare au fost surprinse și difuzate în timp real de televiziuni.

Salvarea tinerei jandarmerițe a venit din partea protestatarilor pașnici, care au format un scut uman în jurul eii.

La câteva minute după ce a fost consultată de medicii SMURD, Jandarmeria a comunicat presei că există în cazul ei suspiciunea de fractură de coloană.

Știrea că Ștefania Nistor va rămâne invalidă a inflamat și mai tare spiritele, strada transformându-se într-un uriaș ring de box. Ulterior, informația furnizată de oficialii forțelor de ordine vizavi de rănile femeii s-a dovedit a fi falsă.

Până atunci însă, peste 400 de oameni au necesitat îngrijiri medicale în urma violențelor iscate. Piața Victoriei arăta ca un teatru de război.

Dirijorul în alb a explicat ulterior că a decis să acționeze în forță asupra cetățenilor după ce i s-a comunicat prin stație că doi jandarmi au fost uciși. O dezinformare transformată în tragedie. Președintele Klaus Iohannis, care își consolida șansa la cel de-al doilea mandat, a transmis la scurt timp după pornirea luptelor de stradă, prin intermediul Facebook, că ministrul de Interne Carmen Dan va trebui să dea explicații pentru felul în care au acționat jandarmii.

KLAUS IOHANNIS, REACȚIE PE FACEBOOK

„Condamn ferm intervenția brutală a Jandarmeriei, puternic disproporționată în raport cu manifestările majorității oamenilor din Piața Victoriei. Încercarea de a înfrânge voința oamenilor printr-o reacție violentă a forțelor de ordine este o soluție condamnabilă. Ministrul de Interne trebuie să dea urgent explicații”, a scris Klaus Iohannis în seara zilei de 10 august 2018.

Mesajul președintelui a alimentat puterea străzii împotriva forțelor de ordine, iar haosul a căpătat o nouă dimensiune. Oamenii pașnici începeau să se alieze cu huliganii în lupta cu jandarmii.

În plus, ministrul Carmen Dan a dat urgentele explicații de la distanță, deoarece evenimentul de stradă a prins-o în concediu. Abia a doua zi ministrul afacerilor interne a preluat realmente frâiele problemei. Printre primele acțiuni, fostul ministru de Interne a mers pe 12 august la spitalul de Urgență Floreasca pentru a o vizita pe jandarmerița bătută. A oferit presei poze în care cele două se îmbrățișează.
Totodată, dintre cei peste 700 de civili care au depus plângeri penale în urma violențelor suferite la protest, Carmen Dan nu a vizitat niciunul, s-au plâns participanții la miting.

Legat de cine a fost șef peste acțiunea forțelor de ordine, în condițiile în care nu doar ea se afla în concediu, ci și premierul Viorica Dăncilă cât și primarul Gabriela Firea, Carmen Dan a declarat că prefectul Capitalei Speranța Cliseru a fost cea care a semnat ordinul de evacuare ale pieței. Pe perioada mini-concediului primarului general, Speranței Cliseru i-au fost delegate toate sarcinile acestuia.

De interes:  28 mai

Prefectul a negat în fața Parlamentului că ar fi decis intervenția în forță, și l-a indicat pe maiorul Laurențiu Cazan care i-a dat doar un act spre aprobare.

Cliseru a mai susținut în fața anchetatorilor că jandarmeria a acționat în conformitate cu legea, dar că nu a văzut incidentele din piață, decât secvențial, la televizor.

Gabriela Firea a reacționat în urma acuzației ministrului de Interne și și-a apărat protejata. Până să ajungă la Primăria Capitalei, Cliseru a fost administrator public al oraşului Voluntari, care îl are ca primar pe Florentin Pandele, soţul Gabrielei Firea.

Speranța Cliseru a fost însă intervievată de un cetățean, acesta spunându-i că ar trebui să recunoască dacă Liviu Dragnea sau Carmen Dan au mințit. Aproape patru luni a mai rezistat Speranța Cliseru în funcția de prefect. În decembrie 2018, Guvernul a decis încetarea mandatului său.

Dintre toate reacțiile doamnelor de fier ascunse după o foaie de concediu pe timp de protest, cea mai surprinzătoare a fost cea a premierului Viorica Dăncilă. La întoarcerea din vacanță, pe care și-a luat-o în perioada 9-12 august, Dăncilă a transmis pe toate canalele că nu i se pot imputa faptele din piață.

În plus, la fel ca și Gabriela Firea, premierul Dăncilă își delegase toate atribuțiile. Firea a repetat schema și în anul care a urmat. I-a delegat toate atribuțiile viceprimarului Aurelian Bădulescu și și-a luat concediu pe data de 10 august.

Procurorii militari au deschis un dosar de cercetare pentru faptele din 10 august chiar în noaptea acelei zile.

În dosar au fost anchetați maiorul Laurențiu Cazan, colonelul Sebastian Cucoș, șef al Jandarmeriei la acel moment, Colonelul Ionuț Sindile, prim adjunct al șefului Jandarmeriei și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, secretar de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Nu în ultimul rând, în dosarul 10 august au fost analizate și deciziile dirijorului în alb, colonelul Cătălin Paraschiv. Toți au fost cercetați pentru abuz în serviciu.

Doi ani mai târziu, românii primesc o veste șoc. După sute de martori audiați, procurorul de caz de la DIICOT decide clasarea dosarului.

Fostul procuror-șef al DIICOT Georgiana Hosu a infirmat ordonanța și a cerut redeschiderea urmăririi penale în speța „10 august”, însă în martie 2021 Tribunalul București a dispus și el clasarea.
Judecătoarea Daria Isabela Miheț respingea definitiv cererea de redeschidere a anchetei cu privire la modul în care a fost coordonată intervenția jandarmilor, însă faptele de purtare abuzivă au rămas în investigație la procurorii militari.

Președintele Klaus Iohannis s-a arătat indignat de decizia magistraților și a solicitat ministrului Justiției să ofere explicații pentru acest rezultat.

 IOHANNIS: ROMÂNII TREBUIE SĂ ȘTIE CINE SUNT VINOVAȚII
„Solicit ministrului Justiției să explice public de urgență cum s-a ajuns în situația ca dosarul vizând evenimentele din 10 august 2018 să fie clasat. Românii au tot dreptul să știe cine sunt cei vinovați de actele de violență împotriva manifestanților pașnici. Lucrurile nu se pot încheia aici și de aceea am cerut ministrului Justiției și ministrului de Interne să găsească soluțiile pentru ca adevărul în legătură cu 10 august să fie aflat, iar cei responsabili să răspundă”.

De interes:  Coronavirus în România: 1.311 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. Situația, pe județe

Și Florin Cîțu a reacționat dur la aflarea acestei vești. „Am stat de vorba cu ministrul Justiției, vom vedea dacă mai există alte căi de atac, dacă se mai poate ceva sau nu în acest moment. Aștept opinia experților”, a spus Cîțu.

Pe 16 aprilie, Curtea de Apel București a hotărât să redeschidă dosarul „10 august” după ce Ioan Crăciuneanu, un protestatar rănit la picior de o grenadă a jandarmilor, a cerut în instanţă anularea clasării dispuse de DIICOT.

Astfel, Curtea de Apel București a comunicat, în luna iunie a acestui an, motivarea deciziei.

Magistrații consideră că „procurorul DIICOT nu a audiat nicio persoană vătămată, niciun suspect și niciun martor – cu excepția martorilor Dan Carmen Daniela, Cliseru Speranța, Bădulescu Aurelian și Mastan Alin Ionel”.

De partea cealaltă, procurorul DIICOT Doru Stoica a explicat că nu a făcut nicio greșeală în instrumentarea cazului și că nu era nevoie să reaudieze, întrucât toate aceste demersuri procedurale au fost realizate înainte, de către procurorii Secției Parchetelor Militare.

Nici procurorul militar Bogdan Pârlog, cel care a declanșat ancheta în dosarul „10 august” nu se declară optimist. Într-un interviu acordat RFI, magistratul a vorbit despre multe dovezi care nu mai pot fi recuperate, dar și despre anularea altora.

PROBE COMPROMISE DUPĂ CLASAREA DOSARULUI

„Să nu uităm că în momentul în care procurorul de caz (n. Doru Stoica) a dat soluție de clasare a dosarului, a și restituit telefoanele părților implicate fără să facă o percheziție informatică a telefoanelor respective.”, a spus procurorul Pârlog.
Sursa: rfi

Liviu Dragnea, scânteia care a generat protestul din 10 august conform discursului celor care au scos oamenii în stradă, crede cu tărie că incidentele din 10 august au fost o lovitură de stat, finanțată din sursă externă. Cu toate că avea funcția de președinte al Camerei Deputaților, serviciile secrete nu l-au informat despre protestul sau violențele ce urmau să se întâmple în stradă, susține fostul lider PSD. Singura persoană care a primit avertizări de la ofițerii de informații a fost președintele Klaus Iohannis, a declarat Liviu Dragnea presei.

Astăzi, 10 august 2021, singurul om marcant din clasa politică care a ținut să transmită un gând vizavi de turnura evenimentelor din Piața Victoriei petrecute în urmă cu trei ani a fost Ludovic Orban.

LUDOVIC ORBAN, MESAJ TRANȘANT PENTRU JUSTIȚIE

Au trecut 3 ani de la represiunea din 10 August și încă nimeni nu a fost pedepsit pentru agresiunile împotriva celor care au manifestat pașnic. Nu pot accepta faptul că oamenii care au ieșit în stradă pentru a apăra democrația și statul de drept au ajuns batjocura unui regim retrograd și toxic condus de PSD, fără ca nimeni să plătească. (…) Dosarul 10 August, după cel al Revoluției sau al Mineriadei, arată măsura în care partea responsabilă din justiția românească nu este capabilă să facă dreptate oamenilor care au fost victimele represiunii.”, a transmis Ludovic Orban.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.