Locale
Băsescu și Macovei, părinții statului paralel. Dezvăluiri EXPLOZIVE ale fostului ministru de interne Doru-Viorel Ursu
Anca Alexandrescu – Ați trecut prin toate pozițiile justiției. Cum vedeți justiția azi? Ați văzut și cazul avocatului Robert Roșu, ce se întâmplă cu Secția Specială. Ce se întâmplă cu justiția română astăzi?
Doru Viorel Ursu – În ceea ce privește Secția Specială, este o mare prostie, o mare inechitate desființarea ei. La început am privit-o și eu cu suspiciune, dar când mi-am dat seama că e nevoie ca o asemenea secție să existe… Cum să o duci la DNA? Această secție trebuie să funcționeze. Să fie lăsată în liniște. Este atât de necesară o asemenea secție, competentă, cu oameni unul și unul. Păi cu ce sunt mai grozavi cei de la DNA decât cei de la SIIJ? Părerea mea despre SIIJ este că e o mare prostie că se desființeze o secție care ar trebui să fie umplută cu oameni deosebit de competenți și de tari în a-și face meseria. Fărăp ingerințe, în mod obiectiv.
Din păcate, când am terminat facultatea, anul meu avea 3 facultăți – Iași, Cluj și București. Întotdeauna câștigau cei de la Iași. În total 180 de absolvenți. Acum și cea mai prăpădită facultate privată scoate 200 de absolvenți, deși în primul rând o scădere dramatică a calității celor care sunt trimiși să împartă dreptatea.
AA- Poate că așa s-a dorit.
DVU – Să fie necazul celui care a făcut asta. Eu știu că am avut colegi de maximă valoare. Și ne-au atacat că am fost procurori și judecători comuniști. Păi ce, mă, tâlhăria comunistă era altceva decât tâlhăria capitalist? Deprofesionalizarea cumplită a slujitorilor justiției. Sunt oameni în instanțe destul de importante care nu știu să calculeze un termen. Se poate ataca în termen de 3 zile. Nu știu să le stabilească, de când încep, când se termină. Școala românească de drept penal a fost o școală mare. Poate după Franța și Italia.
AA- Cum vă așteptați să funcționeze justiția atâta timp cât un general SRI spune că a transformat justiția într-un câmp tactic?
DVU – Vă pot întreba cine e generalul SRI care a spus asta?
AA – Răspundeți-mi la câmpul tactic, au fost influențate deciziile?
DVU – Posibil. În fața unor miniștri și a unor procurori generali de doi lei, se poate. Însă întotdeauna cu un om bine pregătit, stabil pe picioare și cu capul între urechi așa ceva nu se poate.
AA- Dumneavoastră ați fost judecător. Cum pot să doarmă liniștiți acesti oameni care au răspuns la comenzile venite din partea serviciilor secrete?
DVU – Pe lângă prostie, există și nesimțire.
AA – De exemplu, domnul Dumbravă, că despre el era vorba, general SRI.
DVU – Nu știu cine e. Mâine e ziua mea, sunt Floriile, de ce mă chinuiți cu domnul? Păi dacă sunt personaje cu care eu n-aș sta la masă? Pentru că în stadiul acesta, începând cu domnul Băsescu, a ajuns justiția în acest hal. De la dânsul se trage în principal.
AA – Nu și de la Monica Macovei?
DVU – Și. Dar ce nu o țin minte? Să ne povestească Monicuța cum era când era ea procuror la poliția … și ce făcea pe acolo…
AA- Ce făcea?
DVU – De-al de nefăcutelea! E o doamnă… Doamna nu este procuror communist, pentru că n-a prins perioada. Mai e o doamnă la PNȚ. A fost și ea pe la Bruxelles.
AA- Da, dar doamna Macovei a ajuns ministru, a intrat în arhiva SIPA. A fost folosită arhiva SIPA împotriva judecătorilor?
DVU – Aceasta este o supoziție. Iar un judec cum am fost și eu, nu merge. Îmi dau seama când văd niște rezultate la care nu m-am așteptat, că am fost și eu avocat. Și m-a plesnit cu niște soluții de nu-mi venea să cred. Însăși existența arhivei SIPA este un element de presiune, clar! Cu atât mai mult cu cât se răspândește, se raportează la toți magistrații. Pentru că fiecare se simte controlat. Fiecare se gândește. Nu numai cei care efectiv sunt acolo. Este atât de perversă acțiunea asta, în care toți, cum și noi poporul român la crima lui Ceaușescu, am fost convinși că are nu știu câte zeci de mii de morți, de miliarde în străinătate…
AA – Și n-avea.
DVU – Păi nu s-a dovedit cu un act oficial.
AA – Am prezentat și noi în emisiune.
DVU – Când aud de culisele statului paralel.
AA – Păi așa ar trebui să arate statul, așa cum arată acum?
DVU – Nu! Dar asta nu înseamnă că mai există și un alt stat paralel. Și v-am spus și de ce. Criză de autoritate.
AA – Asta urmează să vă întreb.
DVU – Când ajungem la criza morală? Criza de valori?
AA – Tot ce mi-ați descris până acum duce la realitatea cruntă, că ne aflăm într-o criză de valori și o criză morală.
DVU – Cum să găsești ceva pentru viitor, când aștia nu știu unde au trăit Romulus și Remus și ești la vârf. În rest, nu vedeți că sunt agramați? N-au pic de cultură.
AA- Din ce motiv se întâmplă toate aceste lucruri? S-a dorit ca România să ajungă aici? Cine conduce și cine dirijează?
DVU – România este un laborator de încercare. Al marilor puteri și al strategilor universului. Că doar nu credeți că pe lângă faptul că e ceva real COVID-ul, dar nu credeți că a venit cineva care a mușcat un om un liliac. Asta este al treilea război. Hibrid sau cum vreți să-i spuneți. România nu este importantă/
AA – Ne facem rău singuri?
DVU – În principal, da. Lasă țara de izbeliște. Acum constatăm că nu mai avem citostatice, dar câte nu mai avem… Spitale, paturi… Nu ne vine să plângem, cum îmi vine mie acum? Am fost ministru în țara asta, și m-am bătut pentru țara asta. Când am plecat de la Interne și mi-am luat la revedere de la studenții Academiei de Poliție le-am spus „Țineți minte, noi servim România și poporul român!”. Pierdem și fonduri. Cei mai performanți mi se par miniștrii de la Mediu și de la Sport. Dacă există autoritate, nu mișcă nimeni.
Voiculescu, Arafat, USR
AA – Dacă tot ați deschis discuția, bănuiesc că vă uitați la ce se întâmplă în viața politică. Ce părere aveși despre ce face USR PLUS.
DVU – Mi-e dezagreabil. Am și spus public. I-am și spus domnului Barna. Domnule Barna, ai grijă cu cine te înconjori. Acolo există domnull Năsui, care mă face ofițer de…
AA – Domnull Năsui e unul. Mai sunt și alții? Domnul Drulă?
DVU – Da!
AA – Domnull V. Voiculescu?
DVU – Mai ales! L-am avut în dosarul cu… Era chemat martor în dosarul Colectiv.
AA – Și de ce spuneți… așa.
DVU – Păi o fi fost și dânsul prin ministerul ăsta, nu? Al Sănătății. Unde a fost înaintea lui alt domn.
AA – Domnul Bănicioiu?
DVU – Le știți pe toate! Am fost atât de aproape de domnul… Însă am găsit un procuror…
AA – Cine a fost atât de aproape de domnul?
DVU – Eu. De rezolvarea lui. În sensul că… Eu am cerut și arestarea lui.
AA – A domnului Bănicioiu? Și a mai cui? A domnului Voiculescu?
DVU – Nu, că el nu era. Și a domnului Raed. Pentru fapte…
AA – Ce ați descoperit?
DVU – Erau vreo patru. Păi acolo au murit nevinovați. Nu acolo unde a fost incendiul! De la 26 de tineri morți – urmare a incendiului si exploziei, până la 64 de morți în spitale din cauza infecțiilor nosocomiale, din cauza întârzierii trimiterii în străinătate sau n-au mai apucat să fie, a faptului că planul roșu .. Acum când strănuți, se declanșează planul roșu. Atunci nu. Ei au spus că au făcut-o și a apărut o filmare… Domne își făcuseră deja statui! Și a apărut o filmare în care se arăta dezastrul în care a fost făcută intervenția.
AA – Dar de ce îl acuzați pe Raed Arafat,atunci a coordonat totul Gabriel Oprea.
DVU – Asta credeți dumneavoastră.
AA – Dar domnul Oprea a fost acolo în mijlocul evenimentelor. Era viceprim-ministru.
DVU – Exista un plan roșu? N-a fost aplicat. Exista un plan alb? Nu. Intervenția a fost haotică. A trebuit să se facă filmul ăla ca să vedem cum îi înjurau pe morți sau pe răniți.
AA – Și ce rol a avut Vlad Voiculescu, că ați fost așa… Insinuant.
DVU – Mi s-a părut că dânsul când a fost audiat ca martor, era un fan al domnului Raed Arafat. N-ai putut să scoți de la el ceva. Era în admirația, în adorația domnului Raed Arafat.
AA – Poate chiar credea în ceea ce a făcut domnul Arafat.
DVU – Păi și atunci cum se explică rapoartele făcute?
DVU – Rapoartele arată cu totul altceva. Domnii ăștia să nu creadă că nu va veni o vreme a vămii. Pentru Siutghiol, pentru Apuseni… Pentru morții arși de vii din spitalele românești. Va veni vremea vămii. Dar nu când ai un procuror. La început mi s-a părut ok. Și care din păcate, după ce că nu a finalizat de atâtia ani cazul Colectiv, mai vine și… Unde a fost incendiul ăla orbil? La Balș. Și îi dai tot lui?!
AA – Vă referiți la Marius Iacob?
DVU – Nu, domnul Marius Iacob este un profesionist. La secția de urmărire penală și criminalistă. Zac dosarele… E atât de clar!
AA – Adevărul e că nu sunt găsiți vinovați în niciun dosar. De ce?
DVU – Pentru că nu vrei! Pentru că cam peste tot te lovești de același domn.
AA – Care om?
DVU – Domnul cu situațiile de urgență.
AA – Atât de puternic este Raed Arafat?
DVU – Pentru lași și fricoși, da.
AA – V-ați mai adus aminte de tați și fii?
DVU – Nu, sunt obosit și plictisit. O să vă fac o listă, lista marilor procese.
DVU – Sunt 30 și de ani de când nu mai sunt judecător. A existat dosarul lui Victor Atanasie Stănculescu și cei de la Motorola. Mulți generali.
AA – Ați fost în acel dosar?
DVU – Am fost.
AA – Și cum a fost atunci?
DVU – S-a prescris!
AA – Era domnul Năsui.
DVU – S-a prescris. Erau frații Năsui. S-a prescris! S-a dus atâta în timp încât s-a prescris.
AA – Ce voiau să acopere?
DVU – O imensă afacere cu o firmă americană sau daneză.
AA- Cine voiau să acopere?
DVU – Puternicii zilei. Cei de la guvernare, mai știu eu cine? Toți au sfâșâiat din trupul țării muribund.
AA- A mai rămas astăzi ceva din România?
DVU – Din România? Nici măcar poporul român. Pentru că pleacă valorile. După autoritate, urmează criza de valoare. S-au dus. Și nu mai vin. Am scris o dată despre prințul român un articol, pe Facebook și l-au tăiat. Tocmai se născuse copilul lui Harry. Prințul englez și milioane date pe fotografii. Măi, dar de prințul român care se trezește dimineața și face 10 kilometri până la școală și încă 10 înapoi. De prințul ăsta român chiar nu vorbește nimeni? Ați făcut tot ce se poate pentru prințul ăsta român? Prințul român curat, cu picioarele în încălțăminte udată de zăpadă…
AA – Ați trecut și prin politică și ați avut tangențe.
DVU – Păi dacă m-a chemat Roman și mi-a spus „domnule te punem ministru de interne”. Eu credeam că mă cheamă de altceva, ca să mă dirijeze în dosarul lui Nicu. Eram și foarte supărat și ziceam că o să-i spun „NU”. Ei, ce zice Petre Roman. „V-am chemat să vă numim”. Vede momentul meu oarecum de reținere și avea el un fler așa. Până la un anumit moment. Și zice, dar în acest moment dumneavoastră puteți refuza. Însă n-ar fi de dorit pentru țară. Când am auzit eu , oltean, că e vorba de țară, zic „ce-o să fie, o să mă dărâme minerii”. Dacă nu eram oltean. Nu cred!
AA – De ce spuneți că nu au mai avut acest simț după?
DVU – Păi i-au înfipt cuțitul pe la spate de alde Băsescu, Severin… Și i-am spus că i se va întâmpla când am plecat.
AA – Au pățit-o toți. Și Iliescu, și Năstase…
DVU – Și ce mare bucurie avem, că țara merge prost. Și că după ei au venit generații și generații mai slabe. Dacă avem un prim-ministru care n-a intrat la liceu și la facultate.
AA – Se vorbește prin târg, pentru alegerile din 2024, că tot vorbeam despre lipsa de… ar fi pregătit domnul Geoană să revină.
DVU – Păi ce, ar fi o mirare? Asta înseamnă că mai e România? Păi eu ce vă spusăi? Mai suntem un stat național?
AA – Asta este încununarea eforturilor de a distruge tot?
DVU – Nu de a distruge, de a subordona tot.
AA – Ce mai e de subordonat?
DVU – Țara ca atare… Avem un teritoriu care poate fi oricând o foarte bună opțiune strategică. Mai avem. S-a dus Cincu, s-a dus Corbu, Babadagu, dar ,în timp ce nouă ni se predă teoria suveranității naționale, acum se predă teoria suveranității limitate. Suveranitate limitată. Poți să calci în bocanci suveranitatea românească și cu asta, basta. E așa ca un fel de băiatul ăla de culoare pe care îl ții cu genunchiul pe gât până se duce.
AA – Aporpos de asta, în calitate de fost min de interen, vă place ce vedeți astăzi? Șefi din poliție stau la masă cu clanurile interlope…
DVU – Da, știu. Nu s-ar fi întâmplat. Vă spun de ce.
AA – Se războiesc între ei, se toarnă unul pe altul…
DVU – Pentru că începând mai ales cu domnul Băsescu, ideea care mi-a repugnat, n-au existat în Ministerul Interne promovări pe pile. Mai grav, promovări pe șpagă. Dacă vine cineva și spune „știu că în cazul cutare DVU a promovat pe cutare pe bază de pile„ sau „pe bază de spagă”, eu vă spun că nici nu mai vin să. Erau niște domni care făceau potecă la minister. Sau la polițiile județene. Am zis, „nu intră nimeni”.
AA – Vă referiți la politicienii care veneau peste miniștri de interen să-și pună șefi la județe.
DVU – Dar iar nu dau exemple. Păi cine bătea potecă, că fusese viceprim-ministru pt probleme de siguranță națională. Gelu Voican Voiculescu. Păi ce să caute el în minister?
AA – Venea să vă ceară lucrui?
DVU – Nu.
DVU – Știa că nu are cum dar mișuna pe acolo pe coridoare pe la niște generali.
AA – Ce voia să obțină?
DVU – Putere, influență.
AA – V-am întrebat mai devreme despre legătura cu fotbalul. Ați fost președintele comisiei de apel la FRF.
DVU – Și nu s-a putut. Ne-am despărțit strângându-ne mâna.
AA – Părea ciudat că ați avut legătura asta, deși astăzi nu mai pare ciudat, iată că domnul Dâncu care este președintele consiliului național de la PSD, apropiat al domnului Maior, implicat și apropiat de toți președinții PSD, acum conduce și fotbalul românesc.
DVU – Vă rog nu mă comparați cu acești domni. Ce vă post pune este că eu, mai ales că nu mai avem ca echipe de club, de când cu mizeria cand s-a dat Cupa României de la Dinamo la Steaua, m-am scârbit și am zis că nu mai imi trebuie. Cand e echipa națională, e echipa națională. S-a politizat totul, este o greață. Vă spun cum am ajuns eu. Găseam banii necesari să mă urc în avionul charter sau prin avioanele cu echipa națională.
Mircea Sandu și cu Bela au pus ochiul. „Bă, cine-i ăsta?”. Știau cine sunt. M-au inv la o discuție și m-au întrebat dacă aș vrea. Da. În felul asta am mers cu echipa națională pentru că bani nu aveau, recompensă, dar m-au luat cu ei până și în insulele feroe, asta era singura recompensă. Îl țin minte pe un antrenor f bun, care avea frică de avion.
DVU – Pițurcă.
DVU – Când am fost în insulele feroe și era o pistă cât de aici în perete…
DVU – La momentul respectiv unui domn de la liga profesionistă nu i-a plăcut situația.
AA – Dl Dumitru Dragomir?
DVU – Să spunem.
DVU – Sunt primul care l-a judecat și condamnat pe Gigi Becali. Nu intra nimeni peste. Da. Și pe el, și pe Meme Stoica și mulți alții. Pe mulți infatuați. (…) Pe Pașcani am vrut să-l scot de tot din fotbal când a zis că trebuie băgați arbitrii într-un sat.
AA – Regretați că nu ați făcut-o?
DVU – Altfel a scos un club… Dar atunci când a spus cp arbitrii trebuie băgați într-un sac și răsuciți, am vrut să-l scot din fotbal.
DVU – Mi-am dat seama că Mircea Sandu este într-o poziție ingrată.
DVU – Voia să mă facă un fel de președinte al curții supreme a fotbalului. Băi, Mircea, hai mai aicea, jos.
AA – S-a distrus și fotbalul românesc. Eu sincer am sperat în acest USR. Nu văd o personalitate română, pregătită, cultivată, elegantă, inteligentă… Nu, n-avem.
Locale
O nouă legătură între Prahova și Brașov. Proiectul Construcții Erbașu poate deveni alternativă la DN1
Între Valea Doftanei și Brădet, Construcții Erbașu modernizează unul dintre cele mai dificile drumuri montane aflate în lucru în România. Proiectul vizează 25,63 kilometri din DJ102I și va deschide o nouă legătură rutieră între județele Prahova și Brașov, pe un traseu care poate prelua o parte din traficul concentrat în prezent pe Valea Prahovei.
Lucrările au început în septembrie 2025, iar în vara anului 2026 stadiul fizic depășise pragul de 20%. Pentru Construcții Erbașu, proiectul reprezintă atât o extindere a portofoliului de infrastructură rutieră, cât și o demonstrație a capacității de a lucra într-un relief dificil, la altitudini care ajung până la 1.285 de metri.
Odată finalizat, sectorul Valea Doftanei-Brădet va face parte dintr-o rută care continuă prin DN1A către Săcele și Brașov. Astfel, șoferii care circulă între sudul și centrul țării vor avea la dispoziție o alternativă la traseul clasic prin Comarnic, Sinaia, Bușteni și Predeal.
Un proiect așteptat într-o zonă dependentă de DN1
Traficul de pe DN1, în special între Comarnic și Brașov, reprezintă de ani întregi una dintre cele mai mari probleme de mobilitate din România. În weekenduri și în perioadele aglomerate, deplasarea pe Valea Prahovei este afectată frecvent de coloane și timpi de așteptare ridicați, fiind de ordinul orelor ocazional.
Modernizarea DJ102I nu va avea capacitatea unei autostrăzi și nu va elimina singură blocajele de pe DN1, dar va crea însă o rută suplimentară între Prahova și Brașov, capabilă să distribuie mai bine traficul și să ofere o opțiune pentru șoferii care se deplasează între cele două județe.
Traseul pornește din Valea Doftanei, traversează zona montană și ajunge la Brădet, în județul Brașov. De aici, legătura cu Săcele și Brașov este asigurată prin DN1A. La capătul prahovean, drumul se conectează cu rețeaua care coboară prin Valea Doftanei spre Câmpina.
25 de kilometri de drum montan și 14 poduri
Complexitatea lucrării este determinată în primul rând de relief. Sectorul de 25,63 kilometri traversează o zonă montană în care traseul, diferențele de nivel, cursurile de apă și stabilitatea versanților impun lucrări care depășesc cu mult simpla asfaltare a unui drum existent.
Proiectul include aproximativ 13 kilometri de ziduri de sprijin, 14 poduri, 72 de podețe transversale, peste nouă kilometri de parapete de protecție și 13 parcări de scurtă durată. Sunt prevăzute, de asemenea, lucrări pentru colectarea și evacuarea apelor, consolidarea terenului și amenajarea acceselor.
Componentele menționate arată dimensiunea reală a proiectului. Într-o zonă montană, durabilitatea drumului depinde de stabilizarea versanților, controlul apelor și protejarea infrastructurii în fața fenomenelor meteo, nu doar de structura carosabilului. Pentru Construcții Erbașu, execuția presupune coordonarea simultană a terasamentelor, consolidărilor, lucrărilor hidrotehnice și structurilor rutiere pe mai multe fronturi. Accesul utilajelor și aprovizionarea trebuie organizate de-a lungul unui traseu îngust, cu spații limitate pentru desfășurarea operațiunilor.
Construcții Erbașu a depășit pragul de 20%
Contractul de proiectare și execuție a fost încheiat în martie 2023, însă începerea lucrărilor a depins de finalizarea etapelor de proiectare, avizare și pregătire a amplasamentului. Organizarea de șantier a început în august 2025, în zona Brădet-Săcele, iar lucrările efective au fost demarate în luna septembrie.
În iulie 2026, Construcții Erbașu anunța depășirea unui stadiu fizic de 20%. Echipele lucrau la terasamente, consolidări, podețe și poduri, precum și la pregătirea sectoarelor pe care urmează să fie realizată structura rutieră.
Progresul obținut în primul an de execuție este relevant în raport cu dificultatea terenului. În cazul unui drum montan, avansul nu se măsoară doar în kilometri asfaltați. O parte importantă a lucrărilor este concentrată sub nivelul viitorului carosabil sau în afara acestuia: fundații, drenaje, podețe, ziduri de sprijin și intervenții asupra versanților.
De la construcții civile la infrastructură rutieră majoră
Proiectul de pe Valea Doftanei se înscrie într-o etapă de extindere a Construcții Erbașu către infrastructura de transport. Compania, cunoscută pentru proiecte medicale, educaționale, sportive și urbane de mare anvergură, și-a consolidat în ultimii ani capacitatea de a executa lucrări rutiere complexe.
În paralel cu modernizarea DJ102I, Construcții Erbașu lucrează la sectorul Suplacu de Barcău-Chiribiș al Autostrăzii Transilvania, primul contract de autostradă din portofoliul companiei. Cele două proiecte au condiții diferite, dar confirmă aceeași direcție de dezvoltare care implică utilizarea resurselor proprii, a echipelor specializate și a capacităților de producție pentru investiții majore de transport.
Pe Valea Doftanei, dificultatea vine din relieful montan și din numărul mare de lucrări de consolidare și traversare. Capacitatea de a coordona aceste intervenții pe un traseu de peste 25 de kilometri consolidează poziția Construcții Erbașu în rândul antreprenorilor români care pot prelua proiecte rutiere cu cerințe tehnice ridicate.
Valoarea totală actualizată a investiției a fost estimată la aproximativ 431,5 milioane de lei. Beneficiarul este Compania Națională de Investiții, iar proiectul este realizat în parteneriat cu autoritățile județene din Prahova și Brașov.
O investiție care poate schimba mobilitatea și dezvoltarea regiunii
Efectele modernizării DJ102I vor fi resimțite atât la nivel regional, cât și local. Legătura dintre Valea Doftanei și Brădet poate oferi o nouă opțiune de deplasare între Prahova și Brașov, reducând dependența de un singur coridor rutier.
Valea Doftanei are un potențial turistic important, însă accesibilitatea rămâne una dintre limitele dezvoltării sale. O conexiune modernă către Brașov poate atrage noi investiții, poate susține turismul și poate integra mai bine comunitățile montane în circuitul economic regional.
Finalizarea a fost estimată, în funcție de ritmul lucrărilor și de finanțare, pentru perioada 2027-2028. Până atunci, Construcții Erbașu are de executat una dintre cele mai complexe intervenții rutiere din portofoliul său care presupune transformarea unui traseu montan dificil într-o legătură funcțională între două județe.
Locale
Poziția corectă a bebelușului într-un sistem de purtare: ce trebuie să știe părinții
Sursa foto: pexels.com
Îți așezi bebelușul în sistem, strângi bretelele și tot rămâi cu îndoiala că picioarele nu stau cum trebuie. În oglindă, genunchii par prea sus sau panoul prea lat, iar reglajul pe care tocmai l-ai făcut nu mai pare sigur. La început, chiar și o cataramă mică pare să schimbe tot.
Litera M oferă un reper util, dar multe explicații se opresc la forma picioarelor. Poziția nu poate fi judecată separat de susținerea spatelui, felul în care stă capul și, mai ales, respirația. Niciun sistem declarat ergonomic nu se potrivește automat oricărui bebeluș sau fiecărei etape.
Contează ca materialul să sprijine coapsele fără să forțeze deschiderea șoldurilor, iar fața copilului să rămână vizibilă. Câteva verificări simple te ajută să observi potrivirea și să știi când să oprești purtarea.
Litera M arată doar o parte din potrivire
Forma picioarelor e un indiciu; restul corpului îți arată cum stă bebelușul în sistem. În poziția în M, genunchii sunt îndoiți și, de regulă, puțin mai sus decât șezutul, iar materialul susține coapsele până în dreptul genunchilor. Șoldurile se depărtează natural, fără să fie împinse cu forța.
Privește și trunchiul. La un bebeluș mic, spatele poate avea o curbă ușoară spre exterior, fără să fie apăsat într-o poziție rigidă. În oglindă, uneori pare altfel. Contează ca bebelușul să fie susținut, nu ca fotografia să arate ca un desen.
Un nou-născut care își ține încă genunchii aproape de abdomen poate părea diferit de copilul mai mare din fotografiile de pe internet, iar asta nu înseamnă că trebuie să-i deschizi picioarele până obții un M perfect, fiindcă trupul copilului dictează câtă flexie îi este confortabilă. Nu forța. M-ul nu e riglă.
Institutul Internațional pentru Displazia de Șold descrie poziția recomandată prin coapse susținute, șolduri și genunchi îndoiți, cu genunchii puțin mai sus decât șezutul. Recomandarea privește modul de susținere; nu promite că purtarea previne sau tratează displazia de șold.
Când verifici poziția, urmărește împreună câteva repere:
- coapsele sunt susținute până în dreptul genunchilor;
- genunchii sunt îndoiți și stau puțin mai sus decât șezutul;
- șoldurile se depărtează atât cât permite corpul copilului.
Unii bebeluși își țin picioarele mai strâns, alții le deschid mai ușor. Dacă pare că îl doare sau observi o asimetrie care te îngrijorează, scoate-l cu grijă din sistem și cere sfatul unui medic.
Panoul trebuie să urmeze corpul copilului
Centura și lățimea panoului schimbă locul în care se așază copilul. Strângerea tuturor curelelor nu repară o bază prea lată; potrivirea începe de la centură și de la sprijinul coapselor.
Înainte să strângi orice curea, fixează centura în locul indicat pentru vârsta și mărimea copilului, așază-l cu abdomenul spre tine și sprijină-i spatele cu mâna, ca să nu alunece în jos când închizi cataramele laterale. Pe rând. Verifică apoi dacă panoul susține coapsele fără să apese în spatele genunchilor.
Dacă alegi un marsupiu ergonomic Manduca XT, consultă indicațiile producătorului pentru reglarea bazei și a panoului. Un model cu mai multe setări tot trebuie potrivit după lungimea copilului din momentul purtării. Și aici e ușor să te încurci.
La un bebeluș de o lună și 5 kg, reglajul pentru nou-născut lăsa totuși prea mult spațiu într-o versiune mai veche de sistem folosită de un părinte; acesta spunea că, atunci când strângea curelele laterale, spatele copilului nu mai păstra curbura dorită. E o experiență legată de un singur model, nu o regulă pentru toate sistemele. (@Ocudavidimvideooo, YouTube, [Cum ajustez dimensiunea sistemului de purtare?](https://www.youtube.com/watch?v=e5U3oqeENy0), 2023).
În altă experiență, un părinte aprecia că putea prelua ușor purtarea după un prieten și că sistemul îi susținea spatele când mergea la cumpărături. Experiența arată și o diferență practică: fiecare adult trebuie să-și potrivească bretelele pentru propriul corp, nu să preia pur și simplu reglajele celuilalt. (@quoctrung6106, YouTube, [Cum ajustez dimensiunea sistemului de purtare?](https://www.youtube.com/watch?v=e5U3oqeENy0), 2023).
În oglindă, caută aceste semne:
- centura stă fixă și nu alunecă;
- panoul susține coapsele până în zona genunchilor, fără să apese pe gambe;
- genunchii rămân îndoiți, fără să fie împinși spre lateral;
- bretelele sunt reglate egal, iar copilul nu se lasă într-o parte.
Mai strâns nu înseamnă automat mai potrivit. Dacă nu poți obține simultan susținerea coapselor și o poziție confortabilă a spatelui, oprește-te și cere ajutor pentru reglaj.
Fața vizibilă contează mai mult decât un M perfect
O poziție frumoasă a picioarelor nu ajută dacă fața copilului este acoperită sau bărbia îi cade spre piept. Când îl porți, urmărește să stea vertical și suficient de aproape încât să-i poți săruta creștetul fără să te apleci mult. Nasul și gura trebuie să rămână libere.
Mai ales la un nou-născut, care nu își ține încă singur capul, o glugă prinsă prea strâns ori o poziție lăsată să alunece poate apropia bărbia de piept și poate ascunde fața, chiar dacă sistemul părea bine strâns când l-ai pus. Fața la vedere. Bărbia liberă.
NHS recomandă ca bebelușul să fie ținut strâns, vizibil, aproape de adult, cu bărbia departe de piept și spatele susținut. Verifică aceste lucruri și după ce te așezi sau te ridici. Corpul se poate deplasa în sistem, chiar dacă la început totul părea în regulă.
La fiecare verificare, uită-te la:
- fața copilului, care trebuie să rămână vizibilă;
- bărbie, care nu trebuie să stea lipită de piept;
- nas și gură, care nu trebuie acoperite de material;
- spate și trunchi, care trebuie să rămână susținute.
Dacă bebelușul trebuie hrănit, scoate-l mai întâi din sistem și așază-l într-o poziție potrivită pentru masă. Nu încerca să-l hrănești în timp ce este purtat. După ce îl pui la loc, verifică din nou fața și postura capului; reglajul de dinainte poate să nu mai fie potrivit.
Potrivirea se verifică de fiecare dată
Un reglaj bun la plecare nu rămâne automat bun după ce scoți copilul și îl așezi din nou, schimbi poziția sau îi pasezi sistemul altui adult. Verificarea se repetă înainte de ieșire și după fiecare ajustare. Începe cu manualul. Nu te grăbi.
Poți începe lângă o oglindă, dar după ce copilul e așezat, verifică și cu mâna dacă materialul stă neted sub coapse, apoi uită-te din nou la față, fiindcă unghiul din oglindă nu arată întotdeauna dacă bărbia cade spre piept.
De exemplu, înainte să ieși din casă, fixează centura, așază copilul cu abdomenul spre tine și închide bretelele ținându-i spatele sprijinit. Privește-l din față și din profil. Dacă panoul ajunge prea sus, acoperă fața sau apasă în spatele genunchilor, oprește-te și schimbă reglajul conform manualului.
Înainte să pleci, verifică:
- dacă bretelele și centura sunt bine prinse;
- dacă bebelușul stă aproape de corpul tău și nu alunecă;
- dacă panoul sprijină coapsele fără să apese pe genunchi;
- dacă fața este vizibilă și bărbia nu cade spre piept;
- dacă poți verifica respirația fără să schimbi poziția copilului.
Plânsul, singur, nu arată întotdeauna că sistemul este reglat greșit. Copilului îi poate fi foame, somn sau pur și simplu poate să nu-i placă momentul. Uită-te la potrivire și la semnele de presiune; dacă pare că îl doare, scoate-l din sistem și verifică înainte să încerci din nou.
Dacă bebelușul a fost prematur, are o problemă cunoscută la șolduri sau dificultăți de respirație ori de tonus muscular, cere sfatul medicului înainte să alegi modul de purtare. Pentru o potrivire pe care nu reușești să o obții acasă, un specialist în purtare poate verifica reglajul împreună cu tine.
Un semn util al potrivirii este cât de ușor poți reface reglajul după o schimbare: copilul crește, alt adult îl poartă sau îl scoți și îl așezi din nou. Corpul lui îți oferă repere mai utile decât o fotografie standard, iar respirația rămâne prioritară chiar când picioarele par așezate perfect. Dacă nu poți păstra susținerea și libertatea respirației, oprește purtarea și cere ajutor. Nu e un test de pricepere. E o rutină atentă, repetată.
Informațiile din acest articol au scop exclusiv informativ și educațional. Nu înlocuiesc consultul unui medic sau specialist.
Surse și experiențe din comunitate:
– YouTube, @Ocudavidimvideooo, [Cum ajustez dimensiunea sistemului de purtare?](https://www.youtube.com/watch?v=e5U3oqeENy0), 2023.
– YouTube, @quoctrung6106, [Cum ajustez dimensiunea sistemului de purtare?](https://www.youtube.com/watch?v=e5U3oqeENy0), 2023.
Locale
Ochelarii și naveta schimbă alegerea căștilor înaintea fișei tehnice
Sursa foto: all-audio.ro
O pereche poate suna bine în primele minute și totuși să ajungă în sertar dacă îți apasă ochelarii, alunecă la mers ori te izolează de colegi. Un utilizator a povestit că niște căști intraauriculare îi fuseseră comode, dar un model cu cupe îi apăsa brațele ochelarilor și devenise greu de folosit (@chiks7306, YouTube, [Ghid de cumpărare a căștilor], 2025).
Ghidurile de cumpărare compară tipurile de căști, autonomia, izolarea fonică și funcțiile. Pentru rutina ta, însă, contează și traseul, orele petrecute la birou sau momentele când vrei să auzi ce se întâmplă în jur.
Felul în care alegi căștile potrivite pentru stilul de viață zilnic pornește de la locurile și activitățile în care le porți. Forma și funcțiile vin după.
Începe cu programul tău real, nu cu lista de funcții
Începe cu traseul. Nu cu lista. Gândește-te când pui căștile, cât timp le porți fără pauză și dacă treci des dintr-un spațiu liniștit într-unul aglomerat. Dacă ieși dimineața cu ele, lucrezi apoi la birou și le pui iar pe drumul spre casă, uită-te la schimbările dintre aceste momente, fiindcă o singură funcție nu se potrivește la fel peste tot în rutina ta.
Notează ce contează cel mai mult în locurile unde le folosești:
– în transportul public, izolarea fonică și fixarea pot conta mai mult;
– la birou, presiunea după câteva ore și claritatea microfonului pot cântări mai mult decât accentul pe bas;
– la plimbare, să auzi sunetele din jur poate fi o prioritate;
– la sală, verifică fixarea la mișcare și rezistența la transpirație în descrierea modelului;
– pentru cursuri sau jocuri, ține cont de microfon, stabilitatea conexiunii și întârzierea sunetului.
Autonomia merită verificată în raport cu programul tău, nu cu o zi ideală în care nu uiți niciodată să încarci nimic. La unele modele, cifra totală include încărcările oferite de carcasă; verifică dacă descrierea se referă la o singură încărcare sau la folosirea căștilor împreună cu carcasa. Dacă le folosești doar pe drum, contează și cât de ușor le iei cu tine.
Forma căștilor se simte înaintea sunetului
Ochelarii schimbă proba. Presiunea se simte. Nu întotdeauna imediat. Căștile care par confortabile când stai nemișcat pot deveni deranjante după ce te deplasezi, vorbești sau le porți o perioadă mai lungă. O pereche ușoară poate totuși să apese într-un singur punct, iar una mai grea să se simtă mai comodă dacă pernițele distribuie contactul diferit și nu împing brațele ramei spre tâmple după câteva ore de purtare, în care vorbești și te miști.
Fiecare formă vine cu propriul compromis.
Cu ochelarii pe tine, probează căștile exact așa cum le-ai purta în mod obișnuit. Mișcă ușor capul și vezi dacă se deplasează. La cele intraauriculare, verifică dacă se fixează fără să simți că trebuie să le împingi mereu la loc. La modelele cu cupe, fii atent la punctele de presiune de lângă tâmple. Aici, un detaliu mic se poate face simțit după o zi de lucru.
Dacă nu poți să le probezi înainte de cumpărare, citește cu atenție descrierea formei și condițiile de retur. Greutatea, materialul pernițelor și felul în care se așază pe ureche pot orienta alegerea, dar nu prezic perfect cum se vor simți după câteva ore. Tocmai de aceea, experiența altei persoane te ajută să formulezi întrebări; nu îți spune singură ce pereche să cumperi.
Izolarea nu se potrivește tuturor momentelor
Anularea activă a zgomotului și designul cu urechea liberă se potrivesc unor momente diferite. În metrou, reducerea sunetelor constante de fond poate fi binevenită; la birou, unde colegii îți vorbesc des, aceeași izolare te poate face să scoți căștile de fiecare dată. Depinde de loc. Nu e o regulă.
Înainte să alegi, gândește-te la compromisurile fiecărui context:
– pentru tren sau autobuz, poți căuta izolare mai bună, mai ales dacă zgomotul constant te deranjează;
– pentru plimbări, căștile cu urechea liberă îți pot permite să auzi mai ușor sunetele din jur;
– la un birou comun, contează cât de des vorbești cu oamenii din apropiere;
– într-o încăpere gălăgioasă, sunetul din căștile fără dopuri se poate pierde mai ușor în zgomot.
Nici căștile cu urechea liberă nu te scutesc de atenție când traversezi sau mergi prin zone aglomerate. Ele schimbă cât de mult auzi din jur, nu înlocuiesc grija față de trafic și de oamenii din apropiere. Într-o zi cu multe drumuri pe jos, poate fi un compromis pe placul tău; într-un autobuz zgomotos, s-ar putea să preferi mai multă izolare.
Dacă vrei să explorezi această categorie, castile Bose Ultra Open Earbuds Lunar Blue sunt listate pe all-audio.ro, distribuitorul autorizat Bose în România. Modelul are un design cu urechea liberă și poate interesa dacă preferi să nu introduci căștile în canalul urechii și vrei să auzi mai ușor sunetele din jur. Pentru un drum zgomotos, alegerea s-ar putea să fie alta.
Căștile potrivite nu sunt neapărat cele cu cele mai multe funcții, ci cele pe care poți să le porți fără să te gândești constant la presiune, izolare sau încărcare. Iar confortul nu arată la fel în autobuz și la birou: o funcție plăcută într-un loc poate deveni stânjenitoare în altul. Înainte să alegi, gândește-te la momentul zilei în care le porți cel mai des și probează-le cu ochelarii, dacă îi folosești.
Surse și experiențe din comunitate:
– YouTube, @chiks7306, [Ghid de cumpărare a căștilor](https://www.youtube.com/watch?v=2X6XNuFXnjU), 2025.
-
acum 6 daysMadridul viitorului, proiectat de studenți: Saint-Gobain România lansează etapa națională a celei de-a XXII-a ediții a Concursului Internațional de Arhitectură
-
Ce trebuie sa stiiacum 6 daysCe factori influențează prețul unei nacele de închiriat?
-
Economieacum 5 daysCe modificări poți face la un proiect de casă după obținerea autorizației de construire?
-
Sportacum 4 daysPadbol România, pe primul loc la Stockholm: două echipe pe podium și 13 victorii în 14 meciuri
-
Ce trebuie sa stiiacum 4 daysRinoplastie în Turcia: preț, tehnici și ce compari de fapt în 2026
-
Ce trebuie sa stiiacum 5 daysTâmplăria și aerul din casă – ce respiri când ferestrele sunt de calitate
-
Ce trebuie sa stiiacum 4 daysCâte zile de concediu poate avea un angajat într-un an?
-
acum 4 daysHarta-firmelor.ro: platforma gratuită care arată cine se află în spatele companiilor din România



