Locale
Culisele Statului Paralel: Nicușor Contantinescu, dezvăluiri bombă despre Ponta, Dragnea, Kovesi, Coldea, Iohannis
Anca Alexandrescu: Domnule Constantinescu, așa cum am promis, am făcut o nouă solicitare de interviu. Ne-au aprobat o oră de interviu, deci astăzi avem la dispoziție 60 de minute. O să încerc să ne încadrăm cu toate subiectele pe care le aveți, aveți foarte multe dosare – printre care și o condamnare recentă, dar prima întrebare pe care vreau să v-o pun, pentru că eu sunt foarte corectă cu telespectatorii mei… Vreau să vă spun un lucru, eu sunt convinsă că ați văzut când am difuzat primul interviu, și prima și a doua parte, și discuțiile din platou, au fost foarte mulți telespectatori care m-au certat că am venit să vă iau interviu, spunând că dvs și Radu Mazăre ați controlat județul și ați acaparat tot.
Cum ați ajuns, dle N.CONSTANTINESCU, la această imagine și la atâtea dosare? Ați făcut și lucruri bune pentru județ, dar ce s-a întâmplat? De ce s-a ajuns în această fază? Sunt oameni care mi-au scris că, împreună cu Radu Mazăre, ați luat terenuri, ați pus mâna pe tot. Ce e real, ce e nu este real din toate aceste povești?
Nicușor Constantinescu: Dacă ar fi fost așa, nu ar fi trebuit să existe probe și documente în toate dosarele noastre? Dacă ar fi adevărată toată această propagandă făcută de “binom”, pentru că această propagandă este descrisă în cartea profesorului Ion Popa, „Noaptea dreptății românești, 2005-2020”, acest proiect, raport, al involuției justiției române, cu modificări legislative fundamentale, cu renunțarea la independența justiției și cu apariția acestor protocoale secrete între SRI, Parchet, DNA și ICCJ, respectiv a echipelor mixte aferente care au desfășurat în baza acestor dosare penale…
A. ALEXANDRESCU: Mi-am pregătit și eu întrebări în acest sens și am exemple, dar răspundeți-mi, pentru că telespectatorii…
N. CONSTANTINESCU: Cei care vă întreabă sunt oameni care nu cunosc ce înseamnă un adevăr și o dreptate bazate pe probe. Nu există nicio probă, nici pentru Radu Mazăre, nici pentru mine, care să se demonstreze vreodată, în dosarele astea sau în altele, că aș fi primit un leu, un euro, un dolar, un cent sau un teren, un metru pătrat… Nu există! Tocmai de aia am fost acuzați în permanență de abuz în serviciu. Abuzul în serviciu nu presupune existența unei astfel de infracțiuni, care înseamnă luare de mită, îmbogățire nejustă și alte chestiuni. Au încercat de-a lungul timpului să probeze astfel de fapte, dar nu au avut niciun fel de probe și nu le-au reușit niciun fel de flagrant.
CUM S-A FORMAT „GRUPUL DE LA CONSTANȚA”
A. ALEXANDRESCU.: Despre Radu Mazăre știm, dar dvs aveți o avere atât de mare încât să se justifice aceste păreri despre dvs?
N.CONSTANTINESCU: Averea mea este publică, spre deosebire de alții. Eu, după cum bine știți, am intrat în politică foarte târziu, în anul 2000. Am editat, începând cu anii ‘90, împreună cu Radu Mazăre și Sorin Strutinsky, săptămânalul Contrast.
A. ALEXANDRESCU: Asta știu, că ați povestit în interviul anterior.
N.CONSTANTINESCU: Pai, că m-ați întrebat… Și am plecat în afaceri, am dat faliment, am luat-o de la capăt și, de exemplu, complexul Flora l-am cumpărat prin credit de la Banca Transilvania cu 4 milioane de euro, plătibil în 4 ani de zile.
A. ALEXANDRESCU: Sunteți bogat?
N.CONSTANTINESCU: Depinde ce înseamnă bogat, depinde de ce accepțiune are fiecare prin bogat. Pai dacă eu, cu declarația publică de avere, pe care o puteți verifica – și vă rog să o verificați și dvs și oricine crede că nu există…că sunt lucruri ascunse…vă rog să verificați unde sunt eu acționar, ce firme dețin și ce terenuri dețin, pentru că alegația asta gogonată făcută de binomul SRI-DNA în mass media aservită.
POSTACII, CREAȚIA SERVICIILOR SECRETE
Postacii, cum le spune domnul profesor Ioan Popa, sunt făcuți special ca să pregătească terenul și opinia publică pentru următoarele abuzuri, arestări, încătușări televizate și toate celelalte. Din moment ce nu există nici măcar acum, în 2021, nici măcar acuzația că aș fi luat un leu, nu există niciun fel de probă, niciun fel de declarație a cuiva, a unui cetățean român, a unei instituții, a unei persoane juridice care să declare că mi-ar fi dat mie sau lui Radu Mazăre ceva. Acesta este motivul pentru care 24 de martori din dosarul retrocedărilor au fost transformați în inculpați, pentru că au refuzat să facă delațiuni și declarații mincinoase. 24 au fost inițial în dosarul retrocedărilor, și au fost presați de DNA să facă declarații că mi-ar fi dat mie și lui Radu Mazăre. Și nu au reușit să-i determine pentru că nu era adevărat. Și spre cinstea și onoarea..
BINOMUL SRI-DNA S-A RUPT, SISTEMUL A RĂMAS
A. ALEXANDRESCU: Binomul nu mai există. Ați luat o nouă condamnare.
N.CONSTANTINESCU: De ce spuneți dvs că nu mai există? Sau cine spune?
ALEXANDRESCU: Vă întreb… Pentru că L.C. Kovesi nu mai este la DNA, Coldea nu mai este la SRI…
N.CONSTANTINESCU: Nu, dar conduc jocul în continuare.
ALEXANDRESCU: Sistemul există, asta vreți să spuneți.
N.CONSTANTINESCU: Conduc jocul în continuare. Profesorul Ion Popa, în această raport-carte profesională, care nu are niciun fel de conotație politică sau economică, ci doar o monitorizare a ceea ce s-a întâmplat în justiția românească între anii 2005-2020 de când s-au făcut modificări legislative, o dată cu câștigarea alegerilor de către președintele Traian Băsescu, o dată cu modificarea și venirea la putere a dnei ministru al Justiției Monica Macovei care a modificat legile de organizare a justiției..
A. ALEXANDRESCU.: Da, ea este autoarea protocoalelor.
N.CONSTANTINESCU.: 304, 317, ea este autoarea protocoalelor. Din acel moment și până în prezent, funcționează același sistem de șantaj din dosare făcute de SRI către judecători, către procurori, către polițiști judiciari, către toate persoanele care sunt incluse în acest joc.
ORDIN DE LA BRUXELLES PENTRU ARESTĂRI ÎN POLITICĂ
ALEXANDRESCU: Deci există în continuare culoarele justiției?
N.CONSTANTINESCU.: Bineînțeles că sunt în continuare și s-au și probat până acum foarte multe… Dacă vreți să vedeț, de exemplu, o legătură logică, condamnarea mea în acest dosar „Fantazie”, care înseamnă de fapt finanțarea festivalului de muzică ușoară, când a fost făcută? Săptămâna trecută, pe 18 martie! Este exact ziua în care s-a desființat Secția de Cercetare Magistrați de la ICCj. Deci în aceeași zi, deși acest dosar era la Curtea din……. de câteva luni, în pronunțare, nu s-a pronunțat până când nu s-a dat semnalul și ordinul politic de la Bruxelles: executați-l pe Constantinescu sau desființați secția de cercetare magistrați.
A. ALEXANDRESCU: Dar ce interes ar mai avea cei de la Bruxelles ca să vă condamne pe dvs?
N.CONSTANTINESCU: Păi, doamnă, eu cred că din punctul acesta vedere, partidul Popular European conduce UE. Greșesc? Au condus și în mandatul precedent și conduc și acum. Doamna Ursula este comisar european…
A. ALEXANDRESCU: Acum lumea e interesată de pandemie și de ce se întâmplă…
N.CONSTANTINESCU: Nu știu, m-ați întrebat și eu vă răspund punctual ce se întâmplă în justiție. Același lucru îl întreabă profesorul Ion Popa: cine a pregătit acest proiect macabru, uriaș , înfiorător, care a îngenunchiat prin justiția penală tot ce înseamnă drepturi și libertăți cetățenești democratice? Pentru că atât eu cât și Radu Mazăre am fost arestați preventiv din funcțiile alese de cetățeni. Aici s-a întâmplat cel mai grav lucru care s-a petrecut și pe care nimeni nu-l sesizează. Deci eu am fost președinte al Consiliului în 2004-2008, 2008-2012, 2012-2016. Ales prin votul cetățenilor. Ultimele două mandate am fost ales uninominal. Radu Mazăre de asemeni. Am fost arestați în funcție sub acuzație de abuz în serviciu.
A. ALEXANDRESCU.: Dar de ce nu v-ați retras?
N.CONSTANTINESCU.: Pai de ce să mă retrag?
A. ALEXANDRESCU: De ce ați stat atât de mulți ani?
N.CONSTANTINESCU.: Ce înseamnă atât de mulți ani? Nu înțeleg care este alegația dvs. Afirmația, scuzați-mă!
A. ALEXANDRESCU.: Nu este nicio alegație, eu vă întrebam pentru că au fost foarte multe comentarii, nu numai despre dvs, ci despre foarte mulți oameni politici…
N.CONSTANTINESCU.: Nu, dar ce înseamnă asta, „de ce nu v-ați restras”? Dar aveam (limită de) vârstă, la 40 de ani să mă retrag, eu sau Radu Mazăre?
A. ALEXANDRESCU.: Aveați deja trei mandate!
N.CONSTANTINESCU.: Este limitat mandatul? Am fost un mandat Consilier municipal și sunt victimă a dosarului Retrocedărilor. În 2000-2004 ales în consiliul municipal independent, dacă nu ați știut. Am primit voturi, eu și Radu Mazăre, care era și el candidat independent, mai mult decât toate partidele politice la un loc.
MAZĂRE BĂTEA CU PUMNUL ÎN MASĂ LA MIRCEA GEOANĂ
A. ALEXANDRESCU: Mi-ați rămas dator de data trecută, mi-ați promis că o să-mi povestiți despre relația organizației de Constanța cu președinții de partid. O să luăm fiecare dosar al dvs și o să discutăm. (…) Care a fost relația organizației Constanța cu șefii PSD? Cu Mircea Geaona… A povestit Cristian Rizea la noi în emisiune faptul că a existat o relație de supunere a lui Mircea Geoana în fața organizației de Constanța. Că Radu Mazăre bătea cu pumnul în masă în fața lui Mircea Geoană și își impunea oamenii… Nicolae Neminschi, unul dintre miniștri impuși de Radu Mazăre, de asemenea Victor Ponta..
N.CONSTANTINESCU: Și cu care s-a demarat proiectul de înnisipare a plajelor litoralului românesc. Cu Neminischi și cu organizația PSD Constanța, cu mine și cu Mazăre.
A. ALEXANDRESCU.: Lăsați-mă să termin întrebarea. Care a fost relația cu Victor Ponta? Pentru că s-a spus foarte multă vreme că votul organizației de Constanța a fost hotărâtor pentru devenirea lui Victor Ponta președinte al PSD-ului și, de asemenea, relația cu Liviu Dragnea.
N.CONSTANTINESCU.: Vizavi de faptul că organizația PSD… Eu și cu Radu Mazăre am intrat în PSD în 2003. Deci în anul 2000, Mazăre a devenit primarul municipiului Constanța, eu am devenit consilier municipal independent. Votat de cetățeni, democratic. În 2003, văzând că foarte multe dintre proiecte și programe în consiliul local municipal – care era format din reprezentanții tuturor partidelor nu funcționează, așa cum vedeți că se întâmplă și la CL București și la alte consilii locale, inclusiv Ploiești și altele, am hotărât, discutând și negociind cu dl ministru Miron Mitrea, niște proiecte pentru dezvoltarea județului Constanța, a municipiului Constanța, de finanțare a acestor autorități și prin sprijinul financiar economic a autorităților locale din județul Constanța. În anul 2003 m-am înscris cu Radu Mazăre în partid și tocmai asta voiam să vă spun, cu critica celor despre care vorbeați. Organizația, statutul PSD este o chestie foarte corectă, pentru că la modificări a participat și organizația Constanța, pe modelul partidelor moderne din Europa, prin care orice organizația primește locuri, beneficii, în toate structurile partidului în funcție de rezultatele de la alegeri. Organizația PSD Constanța niciodată, începând cu 2004, nu câștigase alegeri la primăria municipiului Constanța, nici la nivelul la CJ CT și nici președinția CJ CT. Rețineți aceste amănunte. În anul 2000-2004…
A. ALEXANDRESCU: O să vă rog frumos să vă ridicați masca pe nas, ca să respectăm regulile. Vă rog frumos.
N.CONSTANTINESCU: Trebuie să și vorbesc! Dacă mă și întrerupeți cu asta chiar nu am cum să comunic…
A. ALEXANDRESCU: Pai trebuie să respectăm regulile.
N.CONSTANTINESCU: Corect, dar nu v-am zis altceva. Deci în statutul PSD și acum când vorbim, vă rog să verificați dacă este valabilă și se aplică această regulă, în funcție de rezultatele fiecărei alegeri – alegeri parlamentare, alegeri locale, alegeri de orice natură ar fi, se repartizează dreptul de vot și dreptul a de a avea reprezentanți, de la nivel de autorități și instituții locale până la nivel central. Așa este statutul PSD actual. Vă întreb pe dvs, actuala conducere a PSD, dl Dâncu și cu ceilalți, au respectat acest statut?
CE IMPLICARE ARE DÂNCU ÎN CONDAMNAREA LUI DRAGNEA
A. ALEXANDRESCU: Nu știu ce a făcut dl Dâncu, dar răspundeți-mi la ce v-am întrebat.
N.CONSTANTINESCU: Păi vă spun eu ce a făcut dl Dâncu. Din 2003 de când am intrat în PSD eu și cu Mazăre, n-a câștigat niciodată alegeri la Cluj sau în Transilvania.
A. ALEXANDRESCU: Așa este.
N.CONSTANTINESCU: Deci n-a avut niciun fel de performanță.
A. ALEXANDRESCU: Dar care a fost relația dvs cu Ponta și cu Dragnea?
N.CONSTANTINESCU: Păi inclusiv cu Victor Ponta și cu grupul de la Cluj, printre care era și Vasile Dâncu, dl. profesor specialist în servicii sociale și de informații, Dâncu și Rus și cu alți prieteni de la Cluj am fost în permanență într-o chestiune de competiție și de conflict. Pentru că noi, organizația Constanța, Dobrogea – de la Dunăre la Mare, în permanență aduceam număr de parlamentari, 57% voturi la alegerile parlamentare, 50% și ceva la alegerile locale și tot așa la fiecare mandat. Și ei nu aduceau decât scădere. Adică 4% la Cluj, 7%, 5% cu excepția a două organizații – Bistrița Năsăud și Sălaj, PSD în Transilvania nu a câștigat niciodată nici municipii, nici județe.
ÎN 2010, EU ȘI MAZĂRE I-AM PROPUS LUI DRAGNEA SĂ CANDIDEZE LA ȘEFIA PSD
A. ALEXANDRESCU: Ați contribuit la venirea lui Victor Ponta ca președinte al PSD?
N.CONSTANTINESCU: Deci în 2010, dl Ponta, alături de alți colegi din PSD au candidat la președinția partidului PSD. A fost un congres de alegere a președintelui. Acolo a candidat inclusiv Radu Mazăre. Am tot văzut că s-a vehiculează că n-a candidat, deci a candidat și a și vorbit în congres, Radu Mazăre adresându-se tinerilor din PSD. Și susținând să se voteze un candidat tânăr, asta a vorbit dl Mazăre. Deci în congresul respectiv au candidat, ați văzut, în două tururi mai mulți oameni, inclusiv dl. Mitrea a candidat, inclusiv dl.Geoană, inclusiv dl. Cristian Diaconescu. Și alții pe care îi știți, da? Și, văzând repartiția voturilor respective, Organizația Constanța din păcate a avut 72 de delegați, față de o normă cel puțin dublă – pe care o avusese la celelalte alegeri, atenție ce vă spun, deci o normă dublă! Atunci în momentul ăla, secretar de partid era Liviu Dragnea. M-ați întrebat ce relații aveam cu el. Eram foarte bun prieteni, l-am considerat mult timp foarte bun prieten și foarte apropiat. Așa cum le spun acum la interviul dvs, cum l-a considerat dânsul pe Dâncu, prietenul bun care l-a uitat la pușcărie.
Deci eu, atunci în 2010, atât eu cât și Radu Mazăre, i-am propus secretarului executiv Dragnea Liviu să candideze la președinția PSD. Și nu numai eu. Erau peste 25 de organizații cu care ne cunoșteam, cu care colaborasem în diferite proiecte și care îl susțineau pe Dragnea. De ce a refuzat să candideze, vă rog să-l intervievați și să-l întrebați dvs, că nouă nu a reușit să ne spună niciodată.
DRAGNEA A CREZUT CĂ STATUL PARALEL ÎL VA SCĂPA
Probabil că din atitudinea asta temătoare, fricoasă, care l-a pierdut și care îl pierde și acum. Pentru că, dacă vă aduceți aminte, în 2012, când a intrat la guvernare PSD și a ajuns prim-ministru Victor Ponta, dlui Dragnea i se promisese, de același stat paralel, că nu va fi condamnat. Și eu m-am întâlnit cu el la Kiseleff la partid, era cu capul în mâini, plângând că nu mai este nici viceprim-ministru, nici ministru, nici secretar al partidului, nici vicepreședinte pentru că, fiind condamnat cu suspendare, a pierdut toate calitățile. Și atunci ar fi trebuit Dragnea să nu mai aibă încredere în acest sistem și în acest Stat Paralel, indiferent din cine este el compus. Pentru că i-a dovedit în propria carieră că îl condamnă și că controlează ÎCCJ.
“STATUL PARALEL” A LUCRAT ȘI LUCREAZĂ PENTRU PONTA
ALEXANDRESCU: Adică îmi spuneți că sistemul a lucrat în favoarea lui Victor Ponta?
N.CONSTANTINESCU: Bineînțeles! În momentul respectiv a lucrat în favoarea lui Victor Ponta. Și acum lucrează în favoarea lui Victor Ponta! Ce ați văzut dvs în conflictul cu Sebastian Ghiță care este ploieștean, și eu sunt născut în Ploiești, tatăl lui a fost general de Securitate.
A. ALEXANDRESCU: N-a fost chiar general, a fost colonel.
NC: Deci colonelul de securitate Ghiță, băiatul lui Ghiță a devenit la 27 de ani multimilionar și multimiliardar pe contracte de software, Asesoft Ploiești etc, etc și devenind mâna dreaptă a lui Victor Ponta și sprijinul financiar și economic permanent.
A. ALEXANDRESCU: Și de ce nu li se întâmplă nimic, dle Nicușor Constantinescu? S-a dovedit că dl Ghiță…
N.CONSTANTINESCU: Pentru că la un moment s-au certat pentru interese și bani, grupul condus de S. Ghiță cu alte grupuri care au conotații în exterior, în Europa și în SUA, inclusiv în Israel și s-au luat la bătaie și au vrut să se execute unii pe ceilalți prin justiția penală. Abia atunci, în 2018, a văzut toată țara, eu eram în pușcărie, cum se făceau dosarele, cum se stabileau vizitele politice la vila K1, la vila K2, cum se întâlneau la Prahova, cu dna Koveși și stabileau cine face dosare.
NAȘUL LUI PONTA, GEORGE MAIOR, DICTA CONDAMNĂRILE
ALEXANDRESCU: L-ați acuzat pe Ponta. Pe prietenii lui, nașul lui, George Maior, au făcut o listă cu cei care trebuie arestați și dvs. erați pe această listă.
N.CONSTANTINESCU: Asta vă confirm și eu și văd că știți și dvs. Eu am fost pe o listă de executare, inclusiv făcută de dl George Maior. Păi este evident, din moment ce Horia Georgescu, președintele ANI, a recunoscut public, la Antena 3 și în toate interviurile date că primea prin fax ordin pe cine să încondeieze, să declare incompatibil și pe cine nu, de la George Maior, de la directorul SRI. A recunoscut public, a fost și arestat după ce a fost ales președinte Klaus Iohannis. A fost la Rahova (H. Georgescu – N.R,), întâmplător l-am și văzut ca și deținut, era cu capul plecat și spunea că îi pare foarte rău de ce a făcut și câte rele a făcut la ordinul generalului Maior și a sistemului. Asta spunea față de alții. Și erau martori o grămadă acolo, inclusiv dl. Adrian Severin și alții, și alții, și alții, care erau tot deținuți politic.
OFIȚERII CARE AU VRUT SĂ-L ȘANTAJEZE PE IOHANNIS
ALEXANDRESCU: Haideți să începem să vorbim despre dosare, dacă tot ați spus de Horia Georgescu. Ați avut un dosar de incompatibilitate și la un moment dat ați spus public faptul că avocatul dvs, împreună cu avocatul lui Aristotel Căncescu și al lui Klaus Iohannis, s-au întâlnit să discute o strategie, având practic aceeași acuzație. Cum s-a întâmplat atunci?
N.CONSTANTINESCU: Foarte corectă întrebarea și foarte bine pusă. Pentru că în general postacii și yes-man-ii și cei care susțin sistemul și statul paralel, omit să spună aceste lucruri care îmi demonstrează atât mie, cât și opiniei publice, că a fost fabricat acest dosar cu ANI, atât mie ca președinte al CJ CT, cât și primarului municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, dar și președintelui Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu. Toți trei ne-am trezit într-un dosar, așa cum descrie profesorul Ion Popa, la ANI, pentru că asta a fost o altă cale prin care statul paralel a eliminat liderii politici incomozi, de la nivel local, județean și național, și ne-am trezit în situația de a ne apăra de niște acuzații aberante. Care erau acuzațiile? Eram incompatibili pentru că reprezentam niște asociații de dezvoltare a infrastructurii de apă etc, lucru care în UE este o practică obișnuită. Nu se poate face finanțarea fără să fii membru într-o astfel de asociație.
A. ALEXANDRESCU: S-au întâlnit avocații dvs?
N.CONSTANTINESCU:: Bineînțeles.
A. ALEXANDRESCU: Avocatul dvs, cu avocatul dlui Iohannis…
N.CONSTANTINESCU.: Avocatul meu, dl Mocanu Marius s-a întâlnit cu avocații dlui. Iohannis și dlui Căncescu și am stabilit o strategie de apărare. Însă această strategie la un moment dat s-a oprit, comunicarea oprindu-se din partea dlui Iohannis, pentru că dânsul a candidat la președinția României, după cum știți. Eu am scris o scrisoare deschisă la vremea respectivă și am publicat-o în Evenimentul Zilei și am spus că s-a suspendat judecarea de către dna Livia Stanciu de la ICCJ, până după turul doi al alegerilor prezidențiale. Brusc, a câștigat dl Iohannis și brusc dna Livia Stanciu ne-a achitat în acel dosar, pe mine subsemnatul, pe dl Căncescu – omologul meu – președintele CJ Brașov și respectiv pe dl Klaus Iohannis. Această achitare a fost evident o negociere a dlui Iohannis cu sistemul, astfel încât dna Livia Stanciu să achieseze la noul președinte și să se ducă la Curtea Constituțională.
INTRĂ ÎN SCENĂ ARHIVA ȘI DOSARLE SECURITĂȚII
A. ALEXANDRESCU: Nu cumva a fost invers?
N.CONSTANTINESCU: Ascultați, lăsați-mă să… Pai ce? E la Curtea Constituțională. Acolo e și acum.
După ce s-a bucurat cu statul paralel și la fiecare bilanț cu SRI, cu DNA, spunea că Înalta Curte este lipită strâns, suflet, de DNA.
A. ALEXANDRESCU: Știți de ce v-am întrerupt? Pentru că spuneați mai devreme de Horia Georgescu, care spunea că primea ordine de la George Maior. Nu cumva a fost invers? I-au făcut acest dosar lui Iohannis știind că o să candideze și ca să-l șantajeze, ca să-l aibă la mână?
N.CONSTANTINESCU: Bineînțeles că a fost șantajat! Nu asta am spus? Că prin acest dosar, atât eu cât și președintele CJ Brașov, cât și primarul Sibiului Klaus Iohannis, prin întocmirea acestui dosar fals la ordinul generalului SRI Maior, de către Horia Georgescu, am fost efectiv transformați în incompatibili și nu mai puteam politic să candidăm la nicio funcție. La acest lucru a fost de acord și Victor Ponta, în momentul în care i s-a spus că „Uite, un președinte de la CJ poate deveni incompatibil!”. Bineînțeles că Victor Ponta și-a dat acceptul și toți ceilalți decidenții. Problema cu Horia Georgescu este că el este fiul unui bătrân securist, care în 1987, la Revolta de la Brașov, a luat arhiva Securității și a mutat-o la penitenciarul Codlea, gestionând-o atât până la căderea regimului Ceaușescu cât și după.
A. ALEXANDRESCU: Aveți dovezi pentru aceste afirmații? Vă întreb pentru că pe mine m-a amenințat dl Georgescu că pe mine mă dă în judecată.
N.CONSTANTINESCU: Bineînțeles. Am dovezi! Nu are cum să vă amenințe pentru că frate lui a dat și date și detalii, punctual. Liderii din Transilvania, care aveau dosare la Brașov, au fost șantajați și sunt șantajați până în prezent. Uitați-vă și urmăriți toată evoluția clasei politice din Transilvania și o să vedeți că și acum sunt dirijați și șantajați. O să vedeți că acest Horia Georgescu este fiul unui om care asta a făcut și înainte de Ceaușescu și astăzi face în continuare. Vorbeam de implicațiile Securității în politică. Iată că și aici cu aceste dosare, ca și în modelul de la Constanța când v-am spus cu modelul registrului securității statului au fost folosiți și sunt folosiți. De aceea această deconspirare ar trebui făcută tuturor celor care au făcut poliție politică, automat! Și eliminarea lor din viața publică.
Punctul 8 de la Timișoara, pe care eu l-am arătat la Constanța acum 25 de ani, e valabil și astăzi. Se numește „lustrație”. Adică eliminarea acestor oameni din structurile politice care decid și care au adus România la sapă de lemn.
CUM ACȚIONA BINOMUL COLDEA-KOVESI
A. ALEXANDRESCU: Domnule Constantinescu, în 2019, Inspecția Judiciară a scos la iveală, într-un raport, faptul că au existat echipe comune între DNA și SRI și în dosare care nu erau de siguranță națională. Printre aceste dosare, pentru că apare o listă de dosare în acest raport, se află și dosarul dvs. Cum vă explicați că dosarul dvs a ajuns să fie lucrat împreună de aceste echipe comune, DNA-SRI?
N.CONSTANTINESCU: Este evident acest raport la care faceți referire, are nr. 3923/996/A Direcției Inspecției Procurori/A Inspecției Judiciare/ A CSM. Și este din 2018 acest raport, a fost avizat de plenul CSM.
A. ALEXANDRESCU: Eu am din 18 aprilie 2019,
N.CONSTANTINESCU: Ascultați-mă, în 25 aprilie a fost avizat de plenul CSM și de inspectorul șef Netejoru. În 24 sau 25 aprilie 2019. Acest raport este făcut ca urmare a deciziei Curții Constituționale din 16 ianuarie 2019, vă rog să verificați, care a statuat că aceste protocoale secrete făcute în SRI-DNA sunt…
A. ALEXANDRESCU: Sunt neconstituționale, da.
N.CONSTANTINESCU: Sunt neconstituționale.
A.ALEXANDRESCU: În urma acestei decizii s-a făcut această descoperire.
N.CONSTANTINESCU.: În urma acestei decizii CSM-ul a dispus controalele la toate secțiunile teritoriale ale parchetului DNA. Întrebarea este următoarea: Ce s-a întâmplat cu acest raport la CSM până în prezent?
A. ALEXANDRESCU.: Întrebarea mea este de ce dosarul dvs a fost lucrat de o echipă comună SRI-DNA dacă nu era o chestiune de siguranță națională?
N.CONSTANTINESCU: Păi dar niciunul dintre dosarele care au vizat de această componentă a echipelor mixte SRI-DNA nu au vizat spionii bulgari, ruși sau americani. Au vizat eliminarea liderilor politici pentru că toate dosarele se referă la chestiuni din Codul Penal român, nu la chestiuni din legea siguranței naționale. S-a invocat legea siguranței naționale și sub stindardul așa zisei lupte anticorupție, prin protocoalele respective neconstituționale, s-au luat măsuri de supraveghere asupra tuturor cetățenilor români și a prietenilor acestora, (măsuri) informative, stradale, personale, cu microfoane, cu telefoane, online, astfel încât dl Matei a ajuns să semneze 595 de mii de dosare – judecătorul de la ICCJ, care ne-a condamnat pe retrocedări, adică să urmărească, să aprobe urmărirea a 6 milioane de cetățeni români în 4 ani, ceea ce este extraordinar. Inclusiv mie și lui Radu Mazăre ne-a aprobat prelungirea și urmărirea permanentă, dar asta nu m-a împiedicat, deși este ilegal să ne judece și să ne condamne în continuare, când a fost vorba de ordin. Da? Așa cum l-a condamnat și pe avocatul Roșu.
A. ALEXANDRESCU: Nu există încă motivarea.
N.CONSTANTINESCU: Deci încă nu s-a dat motivarea. Și întreaga societate a avocaților din România, Baroul București, Baroul Național, este într-o așteptare a ce?
CĂLĂII S-AU ÎNTÂLNIT LA RAHOVA CU PROPRIILE VICTIME
A. ALEXANDRESCU.: Pentru că ați amintit de acest dosar, aș vrea… Dvs mi-ați dat exemplul cu cartea dlui. Popa care face referire la cazul dvs, că ai fost executat. Dar există un alt personaj, fost secretar de stat în Ministerul Justiției, dl.Ovidiu Puțura. Și el arestat și condamnat brusc, în urma unor dispute pe care le-a avut, atât cu ministrul Justiției, cât și cu dl Dumbravă și cu cei de la SRI. Domnia sa a povestit într-un interviu când încă era în penitenciar, faptul că un ofițer SRI, o relație personală, i-a prezentat o listă de persoane din politica românească și oameni de afaceri, în dreptul lor cu decizii, condamnări. Și apărea dl. Puiu Popoviciu cu 7 ani, și atât a luat, apăreați dvs cu dosarul CMZ cu 5 ani, și atât ați luat, apărea Victor Ponta cu achitare și achitat a fost. Cum se explică aceste lucruri? Am încercat să-l contactez pe dl Puțura, pentru moment nu dorește să mai facă declarații, dar sper să obțin de la el amănunte, pentru că mi se pare o chestie halucinantă. Domnia sa povestea despre aceste culoare ale justiției și despre dl Dumitru Dumbravă și despre acel câmp tactic. Deci exista această listă. Pentru că, vă întreb, a mai fost discuția „Traian Băsescu înregistrat”, pe care chiar Sebastian Ghiță a făcut-o publică, în care T. Băsescu povestea la o masă cum au venit și s-au lăudat la el cum Coldea și Koveși au venit și s-au lăudat la el că îl vor condamna pe Dan Voiculescu, că îi vor da 10 ani de închisoare, că vor schimba judecătorul. Așa s-a întâmplat.
N.CONSTANTINESCU: Că îl vor aresta din instanță pe judecătorul Stan Mustață. Am fost coleg cu el la penitenciarul Rahova și mi-a povestit personal și dacă vă interesează…
A. ALEXANDRESCU: V-ați întâlnit cu Stan Mustață?
N.CONSTANTINESCU: Bineînțeles! Am stat multe luni de vorbă cu dânsul până să moară.
Locale
O nouă legătură între Prahova și Brașov. Proiectul Construcții Erbașu poate deveni alternativă la DN1
Între Valea Doftanei și Brădet, Construcții Erbașu modernizează unul dintre cele mai dificile drumuri montane aflate în lucru în România. Proiectul vizează 25,63 kilometri din DJ102I și va deschide o nouă legătură rutieră între județele Prahova și Brașov, pe un traseu care poate prelua o parte din traficul concentrat în prezent pe Valea Prahovei.
Lucrările au început în septembrie 2025, iar în vara anului 2026 stadiul fizic depășise pragul de 20%. Pentru Construcții Erbașu, proiectul reprezintă atât o extindere a portofoliului de infrastructură rutieră, cât și o demonstrație a capacității de a lucra într-un relief dificil, la altitudini care ajung până la 1.285 de metri.
Odată finalizat, sectorul Valea Doftanei-Brădet va face parte dintr-o rută care continuă prin DN1A către Săcele și Brașov. Astfel, șoferii care circulă între sudul și centrul țării vor avea la dispoziție o alternativă la traseul clasic prin Comarnic, Sinaia, Bușteni și Predeal.
Un proiect așteptat într-o zonă dependentă de DN1
Traficul de pe DN1, în special între Comarnic și Brașov, reprezintă de ani întregi una dintre cele mai mari probleme de mobilitate din România. În weekenduri și în perioadele aglomerate, deplasarea pe Valea Prahovei este afectată frecvent de coloane și timpi de așteptare ridicați, fiind de ordinul orelor ocazional.
Modernizarea DJ102I nu va avea capacitatea unei autostrăzi și nu va elimina singură blocajele de pe DN1, dar va crea însă o rută suplimentară între Prahova și Brașov, capabilă să distribuie mai bine traficul și să ofere o opțiune pentru șoferii care se deplasează între cele două județe.
Traseul pornește din Valea Doftanei, traversează zona montană și ajunge la Brădet, în județul Brașov. De aici, legătura cu Săcele și Brașov este asigurată prin DN1A. La capătul prahovean, drumul se conectează cu rețeaua care coboară prin Valea Doftanei spre Câmpina.
25 de kilometri de drum montan și 14 poduri
Complexitatea lucrării este determinată în primul rând de relief. Sectorul de 25,63 kilometri traversează o zonă montană în care traseul, diferențele de nivel, cursurile de apă și stabilitatea versanților impun lucrări care depășesc cu mult simpla asfaltare a unui drum existent.
Proiectul include aproximativ 13 kilometri de ziduri de sprijin, 14 poduri, 72 de podețe transversale, peste nouă kilometri de parapete de protecție și 13 parcări de scurtă durată. Sunt prevăzute, de asemenea, lucrări pentru colectarea și evacuarea apelor, consolidarea terenului și amenajarea acceselor.
Componentele menționate arată dimensiunea reală a proiectului. Într-o zonă montană, durabilitatea drumului depinde de stabilizarea versanților, controlul apelor și protejarea infrastructurii în fața fenomenelor meteo, nu doar de structura carosabilului. Pentru Construcții Erbașu, execuția presupune coordonarea simultană a terasamentelor, consolidărilor, lucrărilor hidrotehnice și structurilor rutiere pe mai multe fronturi. Accesul utilajelor și aprovizionarea trebuie organizate de-a lungul unui traseu îngust, cu spații limitate pentru desfășurarea operațiunilor.
Construcții Erbașu a depășit pragul de 20%
Contractul de proiectare și execuție a fost încheiat în martie 2023, însă începerea lucrărilor a depins de finalizarea etapelor de proiectare, avizare și pregătire a amplasamentului. Organizarea de șantier a început în august 2025, în zona Brădet-Săcele, iar lucrările efective au fost demarate în luna septembrie.
În iulie 2026, Construcții Erbașu anunța depășirea unui stadiu fizic de 20%. Echipele lucrau la terasamente, consolidări, podețe și poduri, precum și la pregătirea sectoarelor pe care urmează să fie realizată structura rutieră.
Progresul obținut în primul an de execuție este relevant în raport cu dificultatea terenului. În cazul unui drum montan, avansul nu se măsoară doar în kilometri asfaltați. O parte importantă a lucrărilor este concentrată sub nivelul viitorului carosabil sau în afara acestuia: fundații, drenaje, podețe, ziduri de sprijin și intervenții asupra versanților.
De la construcții civile la infrastructură rutieră majoră
Proiectul de pe Valea Doftanei se înscrie într-o etapă de extindere a Construcții Erbașu către infrastructura de transport. Compania, cunoscută pentru proiecte medicale, educaționale, sportive și urbane de mare anvergură, și-a consolidat în ultimii ani capacitatea de a executa lucrări rutiere complexe.
În paralel cu modernizarea DJ102I, Construcții Erbașu lucrează la sectorul Suplacu de Barcău-Chiribiș al Autostrăzii Transilvania, primul contract de autostradă din portofoliul companiei. Cele două proiecte au condiții diferite, dar confirmă aceeași direcție de dezvoltare care implică utilizarea resurselor proprii, a echipelor specializate și a capacităților de producție pentru investiții majore de transport.
Pe Valea Doftanei, dificultatea vine din relieful montan și din numărul mare de lucrări de consolidare și traversare. Capacitatea de a coordona aceste intervenții pe un traseu de peste 25 de kilometri consolidează poziția Construcții Erbașu în rândul antreprenorilor români care pot prelua proiecte rutiere cu cerințe tehnice ridicate.
Valoarea totală actualizată a investiției a fost estimată la aproximativ 431,5 milioane de lei. Beneficiarul este Compania Națională de Investiții, iar proiectul este realizat în parteneriat cu autoritățile județene din Prahova și Brașov.
O investiție care poate schimba mobilitatea și dezvoltarea regiunii
Efectele modernizării DJ102I vor fi resimțite atât la nivel regional, cât și local. Legătura dintre Valea Doftanei și Brădet poate oferi o nouă opțiune de deplasare între Prahova și Brașov, reducând dependența de un singur coridor rutier.
Valea Doftanei are un potențial turistic important, însă accesibilitatea rămâne una dintre limitele dezvoltării sale. O conexiune modernă către Brașov poate atrage noi investiții, poate susține turismul și poate integra mai bine comunitățile montane în circuitul economic regional.
Finalizarea a fost estimată, în funcție de ritmul lucrărilor și de finanțare, pentru perioada 2027-2028. Până atunci, Construcții Erbașu are de executat una dintre cele mai complexe intervenții rutiere din portofoliul său care presupune transformarea unui traseu montan dificil într-o legătură funcțională între două județe.
Locale
Poziția corectă a bebelușului într-un sistem de purtare: ce trebuie să știe părinții
Sursa foto: pexels.com
Îți așezi bebelușul în sistem, strângi bretelele și tot rămâi cu îndoiala că picioarele nu stau cum trebuie. În oglindă, genunchii par prea sus sau panoul prea lat, iar reglajul pe care tocmai l-ai făcut nu mai pare sigur. La început, chiar și o cataramă mică pare să schimbe tot.
Litera M oferă un reper util, dar multe explicații se opresc la forma picioarelor. Poziția nu poate fi judecată separat de susținerea spatelui, felul în care stă capul și, mai ales, respirația. Niciun sistem declarat ergonomic nu se potrivește automat oricărui bebeluș sau fiecărei etape.
Contează ca materialul să sprijine coapsele fără să forțeze deschiderea șoldurilor, iar fața copilului să rămână vizibilă. Câteva verificări simple te ajută să observi potrivirea și să știi când să oprești purtarea.
Litera M arată doar o parte din potrivire
Forma picioarelor e un indiciu; restul corpului îți arată cum stă bebelușul în sistem. În poziția în M, genunchii sunt îndoiți și, de regulă, puțin mai sus decât șezutul, iar materialul susține coapsele până în dreptul genunchilor. Șoldurile se depărtează natural, fără să fie împinse cu forța.
Privește și trunchiul. La un bebeluș mic, spatele poate avea o curbă ușoară spre exterior, fără să fie apăsat într-o poziție rigidă. În oglindă, uneori pare altfel. Contează ca bebelușul să fie susținut, nu ca fotografia să arate ca un desen.
Un nou-născut care își ține încă genunchii aproape de abdomen poate părea diferit de copilul mai mare din fotografiile de pe internet, iar asta nu înseamnă că trebuie să-i deschizi picioarele până obții un M perfect, fiindcă trupul copilului dictează câtă flexie îi este confortabilă. Nu forța. M-ul nu e riglă.
Institutul Internațional pentru Displazia de Șold descrie poziția recomandată prin coapse susținute, șolduri și genunchi îndoiți, cu genunchii puțin mai sus decât șezutul. Recomandarea privește modul de susținere; nu promite că purtarea previne sau tratează displazia de șold.
Când verifici poziția, urmărește împreună câteva repere:
- coapsele sunt susținute până în dreptul genunchilor;
- genunchii sunt îndoiți și stau puțin mai sus decât șezutul;
- șoldurile se depărtează atât cât permite corpul copilului.
Unii bebeluși își țin picioarele mai strâns, alții le deschid mai ușor. Dacă pare că îl doare sau observi o asimetrie care te îngrijorează, scoate-l cu grijă din sistem și cere sfatul unui medic.
Panoul trebuie să urmeze corpul copilului
Centura și lățimea panoului schimbă locul în care se așază copilul. Strângerea tuturor curelelor nu repară o bază prea lată; potrivirea începe de la centură și de la sprijinul coapselor.
Înainte să strângi orice curea, fixează centura în locul indicat pentru vârsta și mărimea copilului, așază-l cu abdomenul spre tine și sprijină-i spatele cu mâna, ca să nu alunece în jos când închizi cataramele laterale. Pe rând. Verifică apoi dacă panoul susține coapsele fără să apese în spatele genunchilor.
Dacă alegi un marsupiu ergonomic Manduca XT, consultă indicațiile producătorului pentru reglarea bazei și a panoului. Un model cu mai multe setări tot trebuie potrivit după lungimea copilului din momentul purtării. Și aici e ușor să te încurci.
La un bebeluș de o lună și 5 kg, reglajul pentru nou-născut lăsa totuși prea mult spațiu într-o versiune mai veche de sistem folosită de un părinte; acesta spunea că, atunci când strângea curelele laterale, spatele copilului nu mai păstra curbura dorită. E o experiență legată de un singur model, nu o regulă pentru toate sistemele. (@Ocudavidimvideooo, YouTube, [Cum ajustez dimensiunea sistemului de purtare?](https://www.youtube.com/watch?v=e5U3oqeENy0), 2023).
În altă experiență, un părinte aprecia că putea prelua ușor purtarea după un prieten și că sistemul îi susținea spatele când mergea la cumpărături. Experiența arată și o diferență practică: fiecare adult trebuie să-și potrivească bretelele pentru propriul corp, nu să preia pur și simplu reglajele celuilalt. (@quoctrung6106, YouTube, [Cum ajustez dimensiunea sistemului de purtare?](https://www.youtube.com/watch?v=e5U3oqeENy0), 2023).
În oglindă, caută aceste semne:
- centura stă fixă și nu alunecă;
- panoul susține coapsele până în zona genunchilor, fără să apese pe gambe;
- genunchii rămân îndoiți, fără să fie împinși spre lateral;
- bretelele sunt reglate egal, iar copilul nu se lasă într-o parte.
Mai strâns nu înseamnă automat mai potrivit. Dacă nu poți obține simultan susținerea coapselor și o poziție confortabilă a spatelui, oprește-te și cere ajutor pentru reglaj.
Fața vizibilă contează mai mult decât un M perfect
O poziție frumoasă a picioarelor nu ajută dacă fața copilului este acoperită sau bărbia îi cade spre piept. Când îl porți, urmărește să stea vertical și suficient de aproape încât să-i poți săruta creștetul fără să te apleci mult. Nasul și gura trebuie să rămână libere.
Mai ales la un nou-născut, care nu își ține încă singur capul, o glugă prinsă prea strâns ori o poziție lăsată să alunece poate apropia bărbia de piept și poate ascunde fața, chiar dacă sistemul părea bine strâns când l-ai pus. Fața la vedere. Bărbia liberă.
NHS recomandă ca bebelușul să fie ținut strâns, vizibil, aproape de adult, cu bărbia departe de piept și spatele susținut. Verifică aceste lucruri și după ce te așezi sau te ridici. Corpul se poate deplasa în sistem, chiar dacă la început totul părea în regulă.
La fiecare verificare, uită-te la:
- fața copilului, care trebuie să rămână vizibilă;
- bărbie, care nu trebuie să stea lipită de piept;
- nas și gură, care nu trebuie acoperite de material;
- spate și trunchi, care trebuie să rămână susținute.
Dacă bebelușul trebuie hrănit, scoate-l mai întâi din sistem și așază-l într-o poziție potrivită pentru masă. Nu încerca să-l hrănești în timp ce este purtat. După ce îl pui la loc, verifică din nou fața și postura capului; reglajul de dinainte poate să nu mai fie potrivit.
Potrivirea se verifică de fiecare dată
Un reglaj bun la plecare nu rămâne automat bun după ce scoți copilul și îl așezi din nou, schimbi poziția sau îi pasezi sistemul altui adult. Verificarea se repetă înainte de ieșire și după fiecare ajustare. Începe cu manualul. Nu te grăbi.
Poți începe lângă o oglindă, dar după ce copilul e așezat, verifică și cu mâna dacă materialul stă neted sub coapse, apoi uită-te din nou la față, fiindcă unghiul din oglindă nu arată întotdeauna dacă bărbia cade spre piept.
De exemplu, înainte să ieși din casă, fixează centura, așază copilul cu abdomenul spre tine și închide bretelele ținându-i spatele sprijinit. Privește-l din față și din profil. Dacă panoul ajunge prea sus, acoperă fața sau apasă în spatele genunchilor, oprește-te și schimbă reglajul conform manualului.
Înainte să pleci, verifică:
- dacă bretelele și centura sunt bine prinse;
- dacă bebelușul stă aproape de corpul tău și nu alunecă;
- dacă panoul sprijină coapsele fără să apese pe genunchi;
- dacă fața este vizibilă și bărbia nu cade spre piept;
- dacă poți verifica respirația fără să schimbi poziția copilului.
Plânsul, singur, nu arată întotdeauna că sistemul este reglat greșit. Copilului îi poate fi foame, somn sau pur și simplu poate să nu-i placă momentul. Uită-te la potrivire și la semnele de presiune; dacă pare că îl doare, scoate-l din sistem și verifică înainte să încerci din nou.
Dacă bebelușul a fost prematur, are o problemă cunoscută la șolduri sau dificultăți de respirație ori de tonus muscular, cere sfatul medicului înainte să alegi modul de purtare. Pentru o potrivire pe care nu reușești să o obții acasă, un specialist în purtare poate verifica reglajul împreună cu tine.
Un semn util al potrivirii este cât de ușor poți reface reglajul după o schimbare: copilul crește, alt adult îl poartă sau îl scoți și îl așezi din nou. Corpul lui îți oferă repere mai utile decât o fotografie standard, iar respirația rămâne prioritară chiar când picioarele par așezate perfect. Dacă nu poți păstra susținerea și libertatea respirației, oprește purtarea și cere ajutor. Nu e un test de pricepere. E o rutină atentă, repetată.
Informațiile din acest articol au scop exclusiv informativ și educațional. Nu înlocuiesc consultul unui medic sau specialist.
Surse și experiențe din comunitate:
– YouTube, @Ocudavidimvideooo, [Cum ajustez dimensiunea sistemului de purtare?](https://www.youtube.com/watch?v=e5U3oqeENy0), 2023.
– YouTube, @quoctrung6106, [Cum ajustez dimensiunea sistemului de purtare?](https://www.youtube.com/watch?v=e5U3oqeENy0), 2023.
Locale
Ochelarii și naveta schimbă alegerea căștilor înaintea fișei tehnice
Sursa foto: all-audio.ro
O pereche poate suna bine în primele minute și totuși să ajungă în sertar dacă îți apasă ochelarii, alunecă la mers ori te izolează de colegi. Un utilizator a povestit că niște căști intraauriculare îi fuseseră comode, dar un model cu cupe îi apăsa brațele ochelarilor și devenise greu de folosit (@chiks7306, YouTube, [Ghid de cumpărare a căștilor], 2025).
Ghidurile de cumpărare compară tipurile de căști, autonomia, izolarea fonică și funcțiile. Pentru rutina ta, însă, contează și traseul, orele petrecute la birou sau momentele când vrei să auzi ce se întâmplă în jur.
Felul în care alegi căștile potrivite pentru stilul de viață zilnic pornește de la locurile și activitățile în care le porți. Forma și funcțiile vin după.
Începe cu programul tău real, nu cu lista de funcții
Începe cu traseul. Nu cu lista. Gândește-te când pui căștile, cât timp le porți fără pauză și dacă treci des dintr-un spațiu liniștit într-unul aglomerat. Dacă ieși dimineața cu ele, lucrezi apoi la birou și le pui iar pe drumul spre casă, uită-te la schimbările dintre aceste momente, fiindcă o singură funcție nu se potrivește la fel peste tot în rutina ta.
Notează ce contează cel mai mult în locurile unde le folosești:
– în transportul public, izolarea fonică și fixarea pot conta mai mult;
– la birou, presiunea după câteva ore și claritatea microfonului pot cântări mai mult decât accentul pe bas;
– la plimbare, să auzi sunetele din jur poate fi o prioritate;
– la sală, verifică fixarea la mișcare și rezistența la transpirație în descrierea modelului;
– pentru cursuri sau jocuri, ține cont de microfon, stabilitatea conexiunii și întârzierea sunetului.
Autonomia merită verificată în raport cu programul tău, nu cu o zi ideală în care nu uiți niciodată să încarci nimic. La unele modele, cifra totală include încărcările oferite de carcasă; verifică dacă descrierea se referă la o singură încărcare sau la folosirea căștilor împreună cu carcasa. Dacă le folosești doar pe drum, contează și cât de ușor le iei cu tine.
Forma căștilor se simte înaintea sunetului
Ochelarii schimbă proba. Presiunea se simte. Nu întotdeauna imediat. Căștile care par confortabile când stai nemișcat pot deveni deranjante după ce te deplasezi, vorbești sau le porți o perioadă mai lungă. O pereche ușoară poate totuși să apese într-un singur punct, iar una mai grea să se simtă mai comodă dacă pernițele distribuie contactul diferit și nu împing brațele ramei spre tâmple după câteva ore de purtare, în care vorbești și te miști.
Fiecare formă vine cu propriul compromis.
Cu ochelarii pe tine, probează căștile exact așa cum le-ai purta în mod obișnuit. Mișcă ușor capul și vezi dacă se deplasează. La cele intraauriculare, verifică dacă se fixează fără să simți că trebuie să le împingi mereu la loc. La modelele cu cupe, fii atent la punctele de presiune de lângă tâmple. Aici, un detaliu mic se poate face simțit după o zi de lucru.
Dacă nu poți să le probezi înainte de cumpărare, citește cu atenție descrierea formei și condițiile de retur. Greutatea, materialul pernițelor și felul în care se așază pe ureche pot orienta alegerea, dar nu prezic perfect cum se vor simți după câteva ore. Tocmai de aceea, experiența altei persoane te ajută să formulezi întrebări; nu îți spune singură ce pereche să cumperi.
Izolarea nu se potrivește tuturor momentelor
Anularea activă a zgomotului și designul cu urechea liberă se potrivesc unor momente diferite. În metrou, reducerea sunetelor constante de fond poate fi binevenită; la birou, unde colegii îți vorbesc des, aceeași izolare te poate face să scoți căștile de fiecare dată. Depinde de loc. Nu e o regulă.
Înainte să alegi, gândește-te la compromisurile fiecărui context:
– pentru tren sau autobuz, poți căuta izolare mai bună, mai ales dacă zgomotul constant te deranjează;
– pentru plimbări, căștile cu urechea liberă îți pot permite să auzi mai ușor sunetele din jur;
– la un birou comun, contează cât de des vorbești cu oamenii din apropiere;
– într-o încăpere gălăgioasă, sunetul din căștile fără dopuri se poate pierde mai ușor în zgomot.
Nici căștile cu urechea liberă nu te scutesc de atenție când traversezi sau mergi prin zone aglomerate. Ele schimbă cât de mult auzi din jur, nu înlocuiesc grija față de trafic și de oamenii din apropiere. Într-o zi cu multe drumuri pe jos, poate fi un compromis pe placul tău; într-un autobuz zgomotos, s-ar putea să preferi mai multă izolare.
Dacă vrei să explorezi această categorie, castile Bose Ultra Open Earbuds Lunar Blue sunt listate pe all-audio.ro, distribuitorul autorizat Bose în România. Modelul are un design cu urechea liberă și poate interesa dacă preferi să nu introduci căștile în canalul urechii și vrei să auzi mai ușor sunetele din jur. Pentru un drum zgomotos, alegerea s-ar putea să fie alta.
Căștile potrivite nu sunt neapărat cele cu cele mai multe funcții, ci cele pe care poți să le porți fără să te gândești constant la presiune, izolare sau încărcare. Iar confortul nu arată la fel în autobuz și la birou: o funcție plăcută într-un loc poate deveni stânjenitoare în altul. Înainte să alegi, gândește-te la momentul zilei în care le porți cel mai des și probează-le cu ochelarii, dacă îi folosești.
Surse și experiențe din comunitate:
– YouTube, @chiks7306, [Ghid de cumpărare a căștilor](https://www.youtube.com/watch?v=2X6XNuFXnjU), 2025.
-
acum 6 daysMadridul viitorului, proiectat de studenți: Saint-Gobain România lansează etapa națională a celei de-a XXII-a ediții a Concursului Internațional de Arhitectură
-
Ce trebuie sa stiiacum 6 daysCe factori influențează prețul unei nacele de închiriat?
-
Economieacum 5 daysCe modificări poți face la un proiect de casă după obținerea autorizației de construire?
-
Sportacum 4 daysPadbol România, pe primul loc la Stockholm: două echipe pe podium și 13 victorii în 14 meciuri
-
Ce trebuie sa stiiacum 4 daysRinoplastie în Turcia: preț, tehnici și ce compari de fapt în 2026
-
Ce trebuie sa stiiacum 5 daysTâmplăria și aerul din casă – ce respiri când ferestrele sunt de calitate
-
Ce trebuie sa stiiacum 4 daysCâte zile de concediu poate avea un angajat într-un an?
-
acum 4 daysHarta-firmelor.ro: platforma gratuită care arată cine se află în spatele companiilor din România



