În România, prezenţa vinului este atât de veche încât de-a lungul secolelor a devenit o parte a ADN-ului naţional. Trecând peste clişee, România are în patrimoniul său podogorii bine clasificate, unde se produc vinuri cu denumire de origine controlată care merită descoperite.
Una dintre cele mai vechi podgorii atestate este Cotnari, un loc de legendă, asociat cu vinuri romanesti produse încă de pe vremea dacilor şi recunoscută la nivel internaţional în timpul lui Ştefan cel Mare. Aici se obţin vinuri cu denumire de origine controlată (DOC) din soiurile albe Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească sau Fetească Albă, dar care nu exclude nici soiurile roşii precum Feteasca Neagră.
Grasa de Cotnari este un soi din care se produc vinuri albe aromate de desert extrem de fructate cu note de miere de salcâm, fagure de miere, caise confiate şi gutuie supracoaptă cu un real potenţial de învechire. Recent au început să se producă şi vinuri albe seci absolut savuroase, cu un echilibru fantastic între arome şi aciditate.
Tămâioasa Românească este un soi alb aromat dedicat în trecut vinurilor dulci. În prezent, vinurile seci obţinute din acest soi au devenit un concept pe placul consumatorilor tineri, datorită profilul său aromatic şi aromelor bine conturate de fructe galbene bine coapte, flori de sălcâm şi busuioc.
Feteasca Albă este un soi autohton din care se obţin vinuri albe seci foarte elegante, cu o aciditate crescută, textură fină şi o bună mineralitate.
Mergând în Sud-Estul arcului carpatic, vom întâlni una dintre cele mai complexe areale viti-vinicolă, care pentru iubitorii vinului roşu, se exprimă în două cuvinte: Dealu Mare.
Aflată pe paralela 45, asemenea faimoaselor regiuni Bordeaux şi Toscana, podgoria Dealu Mare are potenţialul perfect pentru obţinerea unora dintre cele mai mature şi expresive vinuri roşii din lume. Alături de enclave în care se pot crea vinuri albe dulci şi aromate similare cu cele din Sauternes, din soiurile Tămâioasă Românească şi Muscat Ottonel.
Soiurile predominante aici sunt Cabernet Sauvignon, Merlot, Shiraz, Cabernet Franc şi surpriza Negru de Drăgăşani, un soi strămutat din Oltenia cu rezultate interesante. Însă tronul a fost de la început asigurat unei singure varietăţi: Fetească Neagră.
Feteasca Neagră este cel mai adulat soi din România şi din care sunt create adevărate capodopere roşii, caracterizate prin textura feminină, structura elegantă şi aromele tipice de prune uscate, cireşe roşii, fructe negre de pădure şi stejar (dacă au fost maturate în barrique). De asemenea, este un soi din care se pot face vinuri rosé extrem de spectaculoase, unice, proaspete şi cu un caracter fructat inconfundabil.
Mergând spre Sud-Vestul Munţilor Carpaţi, vom întâlni în Oltenia, un ţinut care conferă podgoriei Drăgăşani toate elementele de terroir necesare pentru a crea vinuri emblematice din perlele coroanei Crâmpoşie Selecţionată şi Negru de Drăgăşani.
Crâmpoşia Selecţionată este un soi prefiloxeric din care se obţin vinuri albe monovarietale sau asamblaje şi care se remarcă prin aciditatea crescută, prospeţime şi mineralitate cu arome superbe de pere, citrice şi cireşe galbene.
Negru de Drăgăşani este soi obţinut şi omologat abia în 1993, ca încrucişare din două soiuri roşii rare, Negru Vârtos şi Saperavi. În pofida “tinereţii” sale, vinurile roşii obţinute din acest soi au arome delicioase de fructe negre de pădure, textură catifelată şi un potenţial de învechire la sticlă foarte interesant.
Transilvania este nu doar o destinaţie romantică de vacanţă, ci şi un areal fabulos pentru cultivarea de soiuri care preferă altitudinea înaltă şi clima răcoroasă, cum ar fi Riesling de Rhin sau Pinot Noir. Dar în acelaşi timp, Transilvania este patria-mamă pentru cel mai “rebel” soi alb autentic românesc, Fetească Regală.
Feteasca Regală este cel mai tânăr membru al familiei “Fetească” din care se obţin vinuri albe seci, tinere, proaspete şi aromate cu arome predominante de mere verzi, citrice şi în unii ani fructe exotice. Datorită nivelului foarte crescut al acidităţii, din Fetească Regală se pot obţine vinuri spumante sau distilate de o înaltă ţinută organoleptică.
În România există peste 30 de regiuni cu Denumire de Origine Controlată şi 12 regiuni cu Indicaţie Geografică despre care promitem să le descoperim şi să revenim curând cu impresii.
