Loialitatea sârbă din Măcești a dat dovadă, încă o dată, în cadrul „Macovcanski Petrovdan”, eveniment ajuns la cea de-a IV-a ediție, că românii și sârbii își pot da mâna atunci când vine vorba de a duce mai departe comorile spirituale și cultural artistice păstrate din moși-strămoși.

Ca în fiecare an, acțiunile dedicate sărbătoririi Sfinților Apostoli Petru și Pavel au început cu o slujbă religioasă, în cadrul bisericii „Înălțarea Domnului” din Măcești, acolo unde un sobor de preoți sârbi și români (Sava Mareș – Măcești, protopopul Vasile Plestici – Moldova Veche, Căta Remus – Moldova Nouă, Veroljub Gvozdenovici – Radimna și Dusco Kljucar – Pojejena Sârbă) au sfințit bunătățile pregătite (colac, vin, colivă, pachețele) înspre comemorarea sfinților, bunătăți ce urmau să fie, mai apoi, împărțite tuturor credincioșilor din localitate.

Tradiția tăierii colacului a fost urmată de un discurs al preoților Vasile Plestici și Sava Mareș atât în fața zecilor de credincioși, cât și în fața oficialităților locale, primarul Adrian Torma, dar și a celor din partea Uniunii Sârbilor (Excelența sa, Vladan Tadic – Consulul General al Republicii Serbia la Timișoara), aceștia mulțumindu-le tuturor pentru implicare, fără de care acest eveniment nu ar fi ajuns la cea de-a patra ediție, îndemnându-i pe cei prezenți să nu se abată nici de la credință, nici de la tradiție, deoarece una fără cealaltă nu poate supraviețui.

De interes:  Despre Comunism, libertate, om și memorie. „reMIND MAPPING ’89”, un proiect care trezește conștiința tinerei generații!

Momentul religios a continuat cu o invitație la masă în curtea școlii, prilej cu care factorii decizionali au avut ocazia să discute și să-și împărtășească atât realizările, cât și să identifice care sunt cele mai arzătoare probleme ale comunității pentru a găsi cele mai bune soluții pentru rezolvarea lor.

Surpriza cea mai așteptată a serii a fost, fără dar și poate, spectacolul ansamblurilor de dansuri. Publicul, alcătuit din localnici (părinți, bunici) și oficialități, i-a privit cu admirație și entuziasm pe tinerii cu opinci și costume populare care, prin dans, cântec și poezie (aparținând atât graiului românesc, cât și celui sârbesc) i-au asigurat pe privitori că în mâinile lor stă transmiterea tradițiilor de la o generație la alta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.