Locale
COMTIM Timișoara, de la perla comunismului, la „afaceri” capitaliste
Construcția acestui combinat a durat 12 ani și a devenit un succes național mai repede decât s-ar fi așteptat oricine. 15.000 de oameni lucrau aici în anul Revoluției, iar capacitatea fabricii era de peste 100.000 de animale.
S-a menținut la același nivel și în primii ani de după Revoluție. În 1991, COMTIM avea 71 de puncte de lucru, din care 38 erau ferme de creștere a porcilor, un lanț de magazine, fabrici de nutrețuri și abatoare în trei județe.
COMTIM avea și una dintre cele mai moderne alimentare de după căderea comunismului. La celebrul magazin deschis în 1991 la Timișoara veneau oameni din toată țara și așteptau la coadă să cumpere carne și mezeluri.
În plus, fabrica avea o rețea comercială pentru piaţa externă, cu parteneri în URSS, Iugoslavia, Germania şi câteva state arabe. Ca să nu mai vorbim de magazinele de desfacere din țară, din Timiş, Caraş-Severin, Hunedoara şi Bucureşti.
Nu în ultimul rând, la COMTIM erau organizate programe de selecție pentru cele mai valoroase rase de porci crescute în cadrul combinatului.
În perioada sa de glorie, COMTIM Holding creştea anual 1,5 milioane de porci, fiind un brand de țară de mare succes. Angajaţii gigantului industrial primeau ca bonusuri carne şi mezeluri, care ajungeau să fie vândute la negru, pentru că cererea era mult mai mare decât oferta. Ca să nu mai vorbim de produsele pe care le sustrăgeau și ei din fabrică. De ce erau atât de căutate mezelurile COMTIM? Pentru că erau de calitate occidentală și, în cea mai mare parte, chiar erau destinate exportului.
Combinatul a funcționat până în 1999, când România era condusă de guvernul lui Radu Vasile. În acel an, COMTIM a fost obligat să mențină prețul cărnii la niveluri mici, nejustificate din punct de vedere economic.
A urmat apoi rețeta clasică. O serie de credite bancare au fost acordate societății, în perioada 1992-1995, prin hotărâri de Guvern, pentru a se acoperi diferențele dintre costul de producție și prețul de vânzare. Aceste credite n-au fost preluate la datoria publică, precum în cazul altora, derulate prin Banca Agricola, ajungând să atârne greu de gâtul societății.
Foști și actuali angajați au înființat firme și au prosperat, aplicând tehnicile învățate în fabrică pentru micii privați, în timp ce COMTIM o ducea din ce în ce mai greu.
Presa vremii scria că aproape fiecare angajat este dispus să recunoască, în discuții particulare, că a mai băgat în sacoșă, „așa, ca toata lumea”.
COMTIM a fost condus de directorul Florentin Cârpanu vreme de 28 de ani, din 1967 până în 1995. La patru ani după plecarea lui din funcţie, în 1999, combinatul a intrat în faliment. Din acel moment, fabrica a început să dispară, la propriu… bucată cu bucată. Niște afaceriști italieni au cumpărat o parte din instalații. Mai mult, se spunea că pe acel teren se va construi cel mai mare parc de distracții din Europa de Sud-Est. Proiectul a fost, însă abandonat.
COMTIM a trecut printr-un proces de privatizare tipic românesc
În 1997, combinatul avea o cifră de afaceri de peste 720 de miliarde de lei vechi și un profit net de 666 de milioane de lei. În mod ciudat, un an mai târziu, înregistra datorii la stat de 33 miliarde de lei, iar Guvernul a luat rapid decizia privatizării. În decembrie 1998, Ioan Avram Mureșan, ministru al Agriculturii la acea vreme, a anunțat că societatea COMTIM va fi restructurată, apoi vândută.Această restructurare însemna reducerea capacității de producție, disponibilizarea a 1.200 de angajați și scăderea de la 820.000 la 500.000 a numărului de porci.
Radu Sîrbu, președintele de atunci al Fondului Proprietății de Stat, instituție care era acționar majoritar la COMTIM, considera că funcționarea combinatului ar genera costuri mult prea mari și că soluția ar fi una singură: intrarea în lichidare judiciară și vânzarea activelor.
În 1999, Tribunalul Timiș decide lichidarea COMTIM. La acea dată, datoriile combinatului se ridicau la 1.800 de miliarde de lei vechi, dintre care 1.200 de miliarde la Banca Agricolă.
PriceWaterhouse Coopers a fost desemnat lichidator judiciar
COMTIM a intrat în lichidare la cererea firmei „Aectra” din București, care avea de recuperat câteva zeci de miliarde de lei vechi de la combinat. Un detaliu important: „Aectra” era reprezentată de Dan Virgil Popescu.
În mai 2000, Tribunalul Timiș a aprobat începerea negocierilor de vânzare a COMTIM către firma australiană Smorgon & Cojo Group, care a oferit 12 milioane de dolari. Se angaja să investească în combinatul timișorean 10 milioane de dolari, să proceseze pentru piața românească 500.000 de capete de porc anual și să exporte alte 1 milion de capete de suine.
În 2001, cetățeanul australian de origine română Nicolae Cojocaru, unul dintre asociații grupului Smorgon & Cojo, a înființat firma COMTIM Group, care a cumpărat fermele de la Pădureni, Sânicolau și Periam, două fabrici de nutrețuri combinate, magazinele proprii de distribuție din Timișoara și mai multe mijloace de transport, toate aparținând Comtim.Toate acestea, pentru puțin peste 3 milioane de dolari.
În perioada în care se petrecea falimentul COMTIM, statul român negocia împrumuturi externe de la Banca Mondială
Instituția internațională sugera guvernului o serie de reforme necesare pentru trecerea la o economie de piață, similară cu cea din Vest. De multe ori, aceste reforme nu însemnau altceva decât privatizări, unele chiar pentru suma de 1 dolar, și disponibilizări de personal din companiile de stat.
În schimbul aplicării reformelor sugerate, Banca Mondială împrumuta statul român cu diverse sume. Prin așa-zisul program PSAL 2, Banca Mondială promitea Guvernului României acordarea unor împrumuturi în valoare de 340 de milioane de dolari.
În schimbul acestor bani, România a fost nevoită să privatizeze companii precum Petrom, BCR și unele societăți de distribuție a electricității și gazelor naturale. În același pachet de înțelegeri era și privatizarea COMTIM. Un eventual refuz de a privatiza combinatul ar fi însemnat oprirea creditării. De implementarea cerințelor Băncii Mondiale se ocupa un comitet din care făceau parte 10 personaje, unele dintre ele ajunse ulterior în cele mai înalte funcții ale statului român.
Acest comitet era condus de însuși Traian Băsescu, ministru al Transporturilor, la acea vreme. În aceeași hotărâre, la articolul 8, se mai spunea că, „Toate deciziile majore privind metodele şi căile de realizare a componentelor sectoriale ale proiectului finanţat prin împrumuturile PSAL şi PIBL vor fi analizate de către Guvernul României pe baza propunerilor CCI, care va decide asupra acestora conform atribuțiilor sale legale”.
În 2004, combinatul a fost cumpărat de firma americană Smithfield Ferme, acum controlată de o companie chineză, care a continuat să producă sub brandul COMTIM.
În 2005, vicepreședintele Smithfield Foods, Michael Cole, a declarat că noul COMTIM are 728 de angajați, 10 ferme cu 16.000 de scroafe. Planul era să atingă cifra de 1.800 de angajați și o capacitate de procesare de patru milioane de porci pe an.
Astăzi, compania străină are un capital de 550 de milioane de euro și 3.500 de angajați. Smithfield Foods se bucură că oferă produsele unui brand autentic, deși nu mai aparține românilor de mai bine de 15 ani.
UN GIGANT ÎN INDUSTRIA CĂRNII
funcționare: 1967 – 1999
15.000 angajați
1,5 milioane porci/ an
71 puncte de lucru
38 ferme
lanț de magazine
fabrici de nutrețuri
abatoare în trei județe
SURSA: Realitatea PLUS
UN BRAND DE ȚARĂ
1997 cifră de afaceri: 721,2 miliarde de lei vechi
profit net: 666 milioane de lei vechi
1998 datorii la buget: 33 miliarde de lei vechi
SURSA: Realitatea PLUS
COMISIA PENTRU PRIVATIZAREA COMTIM
Traian Băsescu – ministrul Transporturilor
Valeriu Stoica – ministrul Justiţiei
Decebal Traian Remeş – ministrul Finanţelor
Radu Berceanu – ministrul Industriei şi Comerţului
Alexandru Athanasiu – ministrul Muncii şi Protecţiei sociale
Mugur Isărescu – guvernatorul Băncii Naţionale a României
Sorin Fodoreanu – preşedintele Agenţiei Române de Dezvoltare
Radu Sârbu – preşedintele Consiliului de administraţie al Fondului Proprietăţii de Stat
Ovidiu Grecea – preşedintele Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare
Costin Borc – consilier al primului-ministru
SURSA: hotărâre nr. 374/ 13 mai 1999
TOATE PÂRGHIILE, LA GUVERN
„Toate deciziile majore privind metodele şi căile de realizare a componentelor sectoriale ale proiectului finanţat prin împrumuturile PSAL şi PIBL vor fi analizate de către Guvernul României pe baza propunerilor CCI, care va decide asupra acestora conform atribuțiilor sale legale.”
SURSA: legislatie.just.ro
COMTIM, AZI
3.500 angajați
capital: 550 milioane de euro
SURSA: Realitatea PLUS
Locale
Implantul dentar cea mai sigură alternativă la protezele clasice
Pierderea unui dinte nu înseamnă doar o problemă estetică, ci și una funcțională, care poate afecta modul în care mestecați, vorbiți sau chiar încrederea în sine. În prezent, implantul dentar reprezintă cea mai modernă, sigură și durabilă soluție de înlocuire a dinților lipsă. Datorită tehnologiei avansate, tratamentul cu implanturi dentare este accesibil, minim invaziv și oferă rezultate de lungă durată. În rândurile următoare, vă prezentăm principalele avantaje ale acestei proceduri revoluționare.
Aspect natural și confort maxim
Unul dintre cele mai importante beneficii ale unui implant dentar Cluj Stomestet este aspectul lor extrem de natural. Implanturile sunt concepute pentru a se integra perfect în structura maxilarului, imitând rădăcina dintelui natural. Coroana montată ulterior este personalizată în funcție de forma, culoarea și dimensiunea celorlalți dinți, astfel încât nimeni nu va putea face diferența între dintele implantat și cel natural. În plus, implantul oferă un confort superior, deoarece nu se mișcă și nu provoacă iritații ale gingiei, cum se întâmplă adesea în cazul protezelor mobile.
Restabilirea completă a funcționalității masticatorii
Cu un implant dentar, vă puteți bucura din nou de toate alimentele preferate, fără restricții. Implantul funcționează ca un dinte natural, oferind stabilitate și forță în timpul masticației. Nu va mai trebui să vă temeți că o proteză s-ar putea mișca sau că o lucrare ar putea ceda la o presiune mai mare. Astfel, vă puteți relua obiceiurile alimentare normale, contribuind și la o digestie mai bună și la o nutriție echilibrată.
Spre deosebire de punțile dentare clasice, implantul dentar nu necesită șlefuirea dinților adiacenți, ceea ce înseamnă că dinții sănătoși nu sunt afectați. În plus, implantul previne pierderea osoasă, un proces natural care apare atunci când un dinte lipsește. Datorită faptului că implantul stimulează osul maxilar, acesta își menține volumul și densitatea, păstrând conturul feței și evitând aspectul de îmbătrânire prematură.
Implanturile dentare sunt recunoscute pentru longevitatea lor. Cu o igienă orală corectă și vizite periodice la medicul dentist, un implant poate dura zeci de ani, chiar o viață întreagă. Materialele din care este realizat – de obicei titanul – sunt biocompatibile și perfect acceptate de organism. Această durabilitate face ca implantul dentar să fie o investiție excelentă pe termen lung, eliminând nevoia unor reparații frecvente.
Un zâmbet frumos are un impact uriaș asupra modului în care vă percep ceilalți și asupra încrederii dvs. personale. Implanturile dentare redau nu doar aspectul natural al dinților, ci și expresivitatea feței. Prin menținerea structurii osoase, ele contribuie la păstrarea conturului natural al maxilarului, evitând aspectul de colaps facial specific persoanelor cu dinți lipsă. În plus, veți putea vorbi și zâmbi cu naturalețe, fără teamă sau disconfort.
Implanturile dentare sunt fabricate din titan sau zirconiu, materiale biocompatibile care nu provoacă reacții alergice și se integrează perfect în organism. Procedura este realizată sub anestezie locală, fiind nedureroasă și sigură. În plus, riscurile postoperatorii sunt minime, iar rata de succes a implanturilor dentare depășește 95%, ceea ce confirmă eficiența și fiabilitatea acestei soluții.
Îngrijirea implanturilor dentare este la fel de simplă ca și cea a dinților naturali. Tot ce trebuie să faceți este să respectați regulile de igienă orală zilnică – periaj de două ori pe zi, folosirea aței dentare și a apei de gură – și să mergeți periodic la controalele stomatologice. Implanturile nu necesită tratamente speciale, iar menținerea lor curată și sănătoasă asigură o durată de viață îndelungată.
Deși costul inițial al unui implant dentar poate părea mai ridicat decât alte soluții, beneficiile pe termen lung justifică pe deplin investiția. Prin refacerea completă a funcției masticatorii, prevenirea resorbției osoase și menținerea sănătății orale generale, implanturile contribuie la o calitate a vieții mult mai bună. Vă veți bucura de un zâmbet sănătos, stabil și estetic timp de decenii.
Implantul dentar nu este doar o procedură stomatologică, ci o investiție în sănătate, estetică și încredere. Alegând această soluție modernă, vă oferiți șansa de a avea din nou un zâmbet complet, stabil și natural, fără compromisuri. Cu îngrijire corespunzătoare, implanturile dentare vă pot însoți întreaga viață, ajutându-vă să zâmbiți cu încredere și să vă bucurați de fiecare moment fără disconfort sau teamă.
Locale
Training de top pentru tehnicieni frigotehniști: DAAS Epta România lansează centrul din Ploiești
Investiție de peste 500.000 de euro în educație și tehnologie: mediul privat preia inițiativa formării tehnicienilor, după modelul centrelor din Germania și Italia.
DAAS Epta România, parte a grupului internațional Epta, anunță inaugurarea oficială a primului Training Center dedicat tehnicienilor frigotehniști din România și debutul primei serii de cursanți. Cu o investiție de peste 500.000 de euro, proiectul marchează o premieră pentru industria de refrigerare locală și poziționează România ca hub regional de excelență în formarea specialiștilor.
DAAS Epta Training Center (DETC), situat în incinta sediului din Ploiești, reprezintă o inițiativă unică în mediul privat, dezvoltată după modelul academiilor Epta din Germania și Italia. Centrul răspunde unei nevoi critice de formare în sectorul instalațiilor frigorifice – un domeniu-cheie pentru retail, logistică și industria alimentară – și oferă cursuri practice și teoretice pe patru niveluri, de la începător la specialist, integrând atât competențe tehnice, cât și sesiuni de soft skills susținute cu sprijinul echipei de Resurse Umane.
Cursurile sunt hands-on, bazate pe echipamente de ultimă generație: instalații frigorifice funcționale cu agenți naturali, panouri electrice, pompe de căldură și vitrine „best in class” dezvoltate de Epta. Infrastructura centrului include un showroom dedicat tehnologiei Epta, o sală de training pentru ucenici unde se învață bazele refrigerării și săli de studiu teoretic moderne și complet echipate. Tehnologiile emergente, precum realitatea virtuală și inteligența artificială, vor fi integrate treptat în sesiunile de formare, oferind un mediu educațional complet și relevant pentru cerințele actuale ale industriei.

Prima serie de cursanți și conceptul de formare
Prima serie este formată din angajați ai companiei DAAS, provenind din diverse departamente — telemonitorizare, service, montaj — și are rolul de a optimiza conținutul viitoarelor programe. Cursurile sunt predate de formatori interni cu experiență extinsă în domeniu, absolvenți ai programelor de certificare pentru formatori.
Fiecare zi de curs include sesiuni teoretice, practice și de soft skills, iar participanții sunt evaluați prin teste zilnice și evaluări săptămânale. În timpul sesiunilor practice se folosesc echipamente de ultimă generație: instalații frigorifice cu agenți naturali, centrale dotate cu sisteme ETE și FTE, soluții digitale de tip LineON și SwitchON, precum și platformele de telemonitorizare cele mai utilizate în industrie.
Centrul are o capacitate de 20–30 de participanți, dar se concentrează pe grupe restrânse de maximum 8 cursanți, pentru a asigura o formare reală și individualizată. Durata unui curs este de o săptămână pentru fiecare nivel, iar după perioada de practică pe teren, cursanții pot accesa nivelul următor pe baza unui test de evaluare. În prima etapă, toți cei peste 230 de angajați DAAS Epta România vor urma programele de training, urmând ca ulterior centrul să se deschidă și către elevi, studenți și parteneri din industrie.

Educație aplicată și parteneriate strategice
DAAS colaborează cu Liceul „Elie Radu” din Ploiești, universități tehnice și cu Asociația Frigotehniștilor din România, pentru a atrage tineri către o carieră tehnică stabilă și modernă. În paralel, compania derulează programe de tip „porți deschise” și intenționează să obțină acreditare pentru emiterea certificărilor oficiale de frigotehnist.
„Prin acest centru, mediul privat face un pas concret în direcția formării profesionale — acolo unde sistemul public are încă un deficit major. Prima serie este doar începutul: ne dorim să construim o generație de specialiști în refrigerare, bine pregătiți tehnic și conectați la realitatea digitală a industriei. Investim în oameni, pentru că doar așa putem susține performanța și inovația pe termen lung”, declară Daniel Mocanu, Director General DAAS Epta România.

România – centru regional de excelență pentru Epta Group
Odată cu deschiderea Training Center-ului, DAAS Epta România își consolidează statutul de centru regional de excelență pentru servicii de telemonitorizare (TLM), cu obiectivul de a gestiona peste 3.000 de locații monitorizate până la finalul anului 2025, atât în România, cât și pe piețele internaționale.
Epta Group – lider global în refrigerare
Epta Group, lider european și al doilea la nivel mondial în refrigerare comercială, investește masiv în dezvoltare, cercetare și digitalizare. O mare parte din tehnologia de top a grupului este disponibilă în acest Training Center, oferind cursanților oportunitatea de a învăța într-un mediu care le garantează succesul.
Despre DAAS Epta România
Fondată în 1993, DAAS Epta România este lider în soluții integrate de refrigerare comercială, HVAC și food service. Cu o experiență de peste 30 de ani, compania oferă servicii de inginerie, mentenanță și project management pentru retail, logistică și HoReCa. Din 2015, face parte din Epta Group, jucător global cu o cifră de afaceri de 1,7 miliarde de euro și operațiuni în peste 80 de țări.
Locale
Lansare oficială – Revista online de frumusețe, stil şi inspiraţie Beauty Trend îşi deschide porţile pentru publicul din România
- articole de actualitate despre frumuseţe (îngrijire, machiaj, produse premium), stil şi fashion;
- ghiduri practice şi inspiraţie pentru alegerea produselor potrivite pielii, stilului tău de viaţă, bugetului;
- o voce profesionistă, dar prietenoasă, care explică subtil, fără excese de jargon, ce înseamnă să te simţi şi să arăţi bine în 2025;
- o platformă care combină experienţa digitală cu conţinut valoros: interviuri, poveşti de succes, tendinţe internaţionale adaptate pentru publicul din România.
- Frumuseţe – ghiduri de îngrijire, produse recomandate, machiaj, ritualuri de wellness;
- Fashion – stiluri vestimentare care nu se demodează, adaptări la corp, tendinţe sezonale;
- Lifestyle – încredere în sine, minimalism, echilibrul viaţă-muncă;
- Sănătate – legătura dintre starea fizică, piele, alimentaţie şi frumuseţe;
- Reţete, Relaţii, Familie, Horoscop – pentru o experienţă integrată, care îl completează pe cititor ca întreg, nu doar ca entitate „beauty”.
-
Ce trebuie sa stiiacum 6 daysIdei de manichiuri simple și elegante pentru birou
-
Ce trebuie sa stiiacum 6 daysCum afectează inflația și IRCC rata lunară a creditului tău
-
Ce trebuie sa stiiacum 3 daysCum alegi proiectorul LED potrivit pentru curtea casei fără să irosești energie?
-
Ce trebuie sa stiiacum 6 daysRambursarea anticipată: când e momentul potrivit să o faci
-
Ce trebuie sa stiiacum 6 daysDobânda anuală efectivă (DAE): cum o interpretezi corect
-
Economieacum 3 daysContabil în Ploiești? Servicii Complete SRL & PFA pentru Dezvoltarea Afacerii Tale
-
Ce trebuie sa stiiacum 5 daysCe sunt riflajele decorative din PVC și de ce au devenit atât de populare
-
Ce trebuie sa stiiacum 5 daysIzolarea fonică oferită de ferestrele PVC – Un somn liniștit



