Construcția acestui combinat a durat 12 ani și a devenit un succes național mai repede decât s-ar fi așteptat oricine. 15.000 de oameni lucrau aici în anul Revoluției, iar capacitatea fabricii era de peste 100.000 de animale.

S-a menținut la același nivel și în primii ani de după Revoluție. În 1991, COMTIM avea 71 de puncte de lucru, din care 38 erau ferme de creștere a porcilor, un lanț de magazine, fabrici de nutrețuri și abatoare în trei județe.

COMTIM avea și una dintre cele mai moderne alimentare de după căderea comunismului. La celebrul magazin deschis în 1991 la Timișoara veneau oameni din toată țara și așteptau la coadă să cumpere carne și mezeluri.

În plus, fabrica avea o rețea comercială pentru piaţa externă, cu parteneri în URSS, Iugoslavia, Germania şi câteva state arabe. Ca să nu mai vorbim de magazinele de desfacere din țară, din Timiş, Caraş-Severin, Hunedoara şi Bucureşti.

Nu în ultimul rând, la COMTIM erau organizate programe de selecție pentru cele mai valoroase rase de porci crescute în cadrul combinatului.

În perioada sa de glorie, COMTIM Holding creştea anual 1,5 milioane de porci, fiind un brand de țară de mare succes. Angajaţii gigantului industrial primeau ca bonusuri carne şi mezeluri, care ajungeau să fie vândute la negru, pentru că cererea era mult mai mare decât oferta. Ca să nu mai vorbim de produsele pe care le sustrăgeau și ei din fabrică. De ce erau atât de căutate mezelurile COMTIM? Pentru că erau de calitate occidentală și, în cea mai mare parte, chiar erau destinate exportului.

Combinatul a funcționat până în 1999, când România era condusă de guvernul lui Radu Vasile. În acel an, COMTIM a fost obligat să mențină prețul cărnii la niveluri mici, nejustificate din punct de vedere economic.

A urmat apoi rețeta clasică. O serie de credite bancare au fost acordate societății, în perioada 1992-1995, prin hotărâri de Guvern, pentru a se acoperi diferențele dintre costul de producție și prețul de vânzare. Aceste credite n-au fost preluate la datoria publică, precum în cazul altora, derulate prin Banca Agricola, ajungând să atârne greu de gâtul societății.

De interes:  Marian Drăgulescu, în mijlocul copiilor de la Școala 6 din Reșița! Marele campion își va încuraja fiul la Naționalele de juniori care încep mâine la Polivalentă – Banat FM

Foști și actuali angajați au înființat firme și au prosperat, aplicând tehnicile învățate în fabrică pentru micii privați, în timp ce COMTIM o ducea din ce în ce mai greu.

Presa vremii scria că aproape fiecare angajat este dispus să recunoască, în discuții particulare, că a mai băgat în sacoșă, „așa, ca toata lumea”.

COMTIM a fost condus de directorul Florentin Cârpanu vreme de 28 de ani, din 1967 până în 1995. La patru ani după plecarea lui din funcţie, în 1999, combinatul a intrat în faliment. Din acel moment, fabrica a început să dispară, la propriu… bucată cu bucată. Niște afaceriști italieni au cumpărat o parte din instalații. Mai mult, se spunea că pe acel teren se va construi cel mai mare parc de distracții din Europa de Sud-Est. Proiectul a fost, însă abandonat.

COMTIM a trecut printr-un proces de privatizare tipic românesc

În 1997, combinatul avea o cifră de afaceri de peste 720 de miliarde de lei vechi și un profit net de 666 de milioane de lei. În mod ciudat, un an mai târziu, înregistra datorii la stat de 33 miliarde de lei, iar Guvernul a luat rapid decizia privatizării. În decembrie 1998, Ioan Avram Mureșan, ministru al Agriculturii la acea vreme, a anunțat că societatea COMTIM va fi restructurată, apoi vândută.Această restructurare însemna reducerea capacității de producție, disponibilizarea a 1.200 de angajați și scăderea de la 820.000 la 500.000 a numărului de porci.

Radu Sîrbu, președintele de atunci al Fondului Proprietății de Stat, instituție care era acționar majoritar la COMTIM, considera că funcționarea combinatului ar genera costuri mult prea mari și că soluția ar fi una singură: intrarea în lichidare judiciară și vânzarea activelor.

În 1999, Tribunalul Timiș decide lichidarea COMTIM. La acea dată, datoriile combinatului se ridicau la 1.800 de miliarde de lei vechi, dintre care 1.200 de miliarde la Banca Agricolă.

PriceWaterhouse Coopers a fost desemnat lichidator judiciar

COMTIM a intrat în lichidare la cererea firmei „Aectra” din București, care avea de recuperat câteva zeci de miliarde de lei vechi de la combinat. Un detaliu important: „Aectra” era reprezentată de Dan Virgil Popescu.

De interes:  ANRE: Prețul reglementat al gazelor scade cu peste 5% de la 1 iulie

În mai 2000, Tribunalul Timiș a aprobat începerea negocierilor de vânzare a COMTIM către firma australiană Smorgon & Cojo Group, care a oferit 12 milioane de dolari. Se angaja să investească în combinatul timișorean 10 milioane de dolari, să proceseze pentru piața românească 500.000 de capete de porc anual și să exporte alte 1 milion de capete de suine.

În 2001, cetățeanul australian de origine română Nicolae Cojocaru, unul dintre asociații grupului Smorgon & Cojo, a înființat firma COMTIM Group, care a cumpărat fermele de la Pădureni, Sânicolau și Periam, două fabrici de nutrețuri combinate, magazinele proprii de distribuție din Timișoara și mai multe mijloace de transport, toate aparținând Comtim.Toate acestea, pentru puțin peste 3 milioane de dolari.

În perioada în care se petrecea falimentul COMTIM, statul român negocia împrumuturi externe de la Banca Mondială

Instituția internațională sugera guvernului o serie de reforme necesare pentru trecerea la o economie de piață, similară cu cea din Vest. De multe ori, aceste reforme nu însemnau altceva decât privatizări, unele chiar pentru suma de 1 dolar, și disponibilizări de personal din companiile de stat.

În schimbul aplicării reformelor sugerate, Banca Mondială împrumuta statul român cu diverse sume. Prin așa-zisul program PSAL 2, Banca Mondială promitea Guvernului României acordarea unor împrumuturi în valoare de 340 de milioane de dolari.

În schimbul acestor bani, România a fost nevoită să privatizeze companii precum Petrom, BCR și unele societăți de distribuție a electricității și gazelor naturale. În același pachet de înțelegeri era și privatizarea COMTIM. Un eventual refuz de a privatiza combinatul ar fi însemnat oprirea creditării. De implementarea cerințelor Băncii Mondiale se ocupa un comitet din care făceau parte 10 personaje, unele dintre ele ajunse ulterior în cele mai înalte funcții ale statului român.

Acest comitet era condus de însuși Traian Băsescu, ministru al Transporturilor, la acea vreme. În aceeași hotărâre, la articolul 8, se mai spunea că, „Toate deciziile majore privind metodele şi căile de realizare a componentelor sectoriale ale proiectului finanţat prin împrumuturile PSAL şi PIBL vor fi analizate de către Guvernul României pe baza propunerilor CCI, care va decide asupra acestora conform atribuțiilor sale legale”.

De interes:  Primul deces din cauza coronavirusului din vestul țării

În 2004, combinatul a fost cumpărat de firma americană Smithfield Ferme, acum controlată de o companie chineză, care a continuat să producă sub brandul COMTIM.

În 2005, vicepreședintele Smithfield Foods, Michael Cole, a declarat că noul COMTIM are 728 de angajați, 10 ferme cu 16.000 de scroafe. Planul era să atingă cifra de 1.800 de angajați și o capacitate de procesare de patru milioane de porci pe an.

Astăzi, compania străină are un capital de 550 de milioane de euro și 3.500 de angajați. Smithfield Foods se bucură că oferă produsele unui brand autentic, deși nu mai aparține românilor de mai bine de 15 ani.

UN GIGANT ÎN INDUSTRIA CĂRNII
funcționare: 1967 – 1999
15.000 angajați
1,5 milioane porci/ an
71 puncte de lucru
38 ferme
lanț de magazine
fabrici de nutrețuri
abatoare în trei județe
SURSA: Realitatea PLUS

UN BRAND DE ȚARĂ
1997 cifră de afaceri: 721,2 miliarde de lei vechi
profit net: 666 milioane de lei vechi
1998 datorii la buget: 33 miliarde de lei vechi
SURSA: Realitatea PLUS

COMISIA PENTRU PRIVATIZAREA COMTIM
Traian Băsescu – ministrul Transporturilor
Valeriu Stoica – ministrul Justiţiei
Decebal Traian Remeş – ministrul Finanţelor
Radu Berceanu – ministrul Industriei şi Comerţului
Alexandru Athanasiu – ministrul Muncii şi Protecţiei sociale
Mugur Isărescu – guvernatorul Băncii Naţionale a României
Sorin Fodoreanu – preşedintele Agenţiei Române de Dezvoltare
Radu Sârbu – preşedintele Consiliului de administraţie al Fondului Proprietăţii de Stat
Ovidiu Grecea – preşedintele Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare
Costin Borc – consilier al primului-ministru
SURSA: hotărâre nr. 374/ 13 mai 1999

TOATE PÂRGHIILE, LA GUVERN
„Toate deciziile majore privind metodele şi căile de realizare a componentelor sectoriale ale proiectului finanţat prin împrumuturile PSAL şi PIBL vor fi analizate de către Guvernul României pe baza propunerilor CCI, care va decide asupra acestora conform atribuțiilor sale legale.”
SURSA: legislatie.just.ro

COMTIM, AZI
3.500 angajați
capital: 550 milioane de euro
SURSA: Realitatea PLUS 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.