Dezvoltatorul imobiliar Natrom anunță rebrandingul companiei și trecerea tuturor proiectelor noi sub brandul BTCO, potrivit unui comunicat de presă transmis de Be Igloo PR. Schimbarea marchează integrarea activităților de dezvoltare imobiliară și construcții sub aceeași identitate, Brothers Top Construct – BTCO.

Potrivit comunicatului, grupul activează pe piața imobiliară din București din anul 2002, cu proiecte dezvoltate în special în zona de centru-nord a Capitalei.

BTCO a fost înființată inițial în 2021 ca o companie specializată în lucrări de construcții, preluând execuția tehnică a proiectelor Natrom.

Noua etapă presupune reunirea activităților de dezvoltare și construire sub un singur brand, toate proiectele viitoare urmând să fie dezvoltate și comercializate sub identitatea BTCO.

Nistor Imobiliare și Be Igloo PR, implicate în noile proiecte

Conform comunicatului, dezvoltatorul va implementa noile proiecte împreună cu Nistor Imobiliare 1995, în calitate de agenție imobiliară, și Be Igloo PR, ca agenție de marketing.

Compania prezintă această schimbare ca pe o etapă de integrare a dezvoltării imobiliare cu execuția directă a lucrărilor.

Active imobilizate de peste 11,6 milioane de lei în 2024

Potrivit informațiilor transmise, baza de active imobilizate a dezvoltatorului a depășit valoarea de 11,6 milioane de lei în 2024.

Printre proiectele menționate în portofoliu se numără Alongside Unirii Fountains, Moșilor Boutique I și II, Home In Kiseleff Park și Elegant Residence.

Dezvoltatorul anunță că pregătește în prezent mai multe lansări, fără a oferi alte detalii despre acestea.

Nistor Bocăneală: „Trecerea la brandul BTCO reprezintă maturizarea naturală a business-ului nostru”

Nistor Bocăneală, director de vânzări, a declarat:

„Trecerea la brandul BTCO reprezintă maturizarea naturală a business-ului nostru. Am învățat în toți acești ani că respectul pentru client înseamnă să controlezi calitatea la fiecare pas al execuției. Transformând BTCO din divizia noastră de construcții în brandul-umbrelă sub care vom dezvolta și vinde de acum înainte, ne asumăm 100% responsabilitatea pentru întregul ciclu de viață al proiectelor noastre.”

Peste 700 de clienți în portofoliul grupului

Conform comunicatului transmis de Be Igloo PR, activitatea grupului a început în 2002 prin compania S.C. NATROM PROD S.R.L.

Compania indică un portofoliu de peste 700 de clienți și precizează că, din 2021, odată cu înființarea BTCO, a integrat și componenta de execuție tehnică.

Sub noua identitate, BTCO anunță că pregătește noi investiții și intenționează să extindă portofoliul cu ansambluri rezidențiale.

Articol preluat din stiricompanii.ro

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) atrage atenția că o nouă majorare a salariului minim, fără o reformă a fiscalității și fără măsuri care să reducă presiunea asupra mediului economic, riscă să devină o sursă suplimentară de venit pentru stat, nu un sprijin real pentru angajați. 

Într-un context în care costurile de funcționare cresc, iar puterea de cumpărare este erodată de prețuri și taxe, FPIOR cere Guvernului să privească dincolo de valoarea brută a salariului minim și să analizeze cât ajunge efectiv în buzunarul angajatului și cât încasează bugetul public. 

Patronatele nu contestă nevoia oamenilor de a câștiga mai mult, ci refuză să susțină o politică prin care nota de plată a scumpirilor generate, inclusiv, de deciziile statului este transferată tot către firme și salariați. Președintele executiv al Federației, Călin Cozma, avertizează că actualul mecanism fiscal transformă majorările salariale într-o povară pentru angajatori și într-o oportunitate de colectare pentru stat.

„Dacă statul vrea mai mulți bani de la noi, ar putea măcar să îi ceară cinstit, nu să îi pună în cârca cetățenilor. Pentru 200 de lei, statul încasează aproape 300. Dacă voiau să ajute cetățenii, ar fi anulat TVA la produsele de bază. Acestea nu sunt măsuri cinstite”, declară Călin Cozma, președintele executiv FPIOR.

Federația subliniază că opoziția patronatelor față de o nouă creștere a salariului minim, în actualele condiții, nu are legătură cu valoarea muncii oamenilor sau cu lipsa nevoii de venituri mai mari. Dimpotrivă, presiunea financiară asupra angajaților este evidentă, iar creșterea salariilor este necesară. 

“Nimeni nu contestă necesitatea creșterii veniturilor tuturor angajaților, cu precădere a categoriilor celor mai vulnerabile, celor cu venituri mici. Dar fără o strategie corectă legată de acest aspect, doar creșterea fără discernământ a salariului minim va pune presiune mai mare pe firme și pe angajați. Obiectivul este scăderea taxări pe muncă pe veniturile mici. Să nu uităm ca suntem țara cu cea mai mare taxare pe venituri mici din UE”, afirmă și Valentin Șoneriu, președinte FPIOR. 

El a adăugat că ”Guvernul trebuie, la un moment dat, să înțeleagă că ar trebui să le lase acestor categorii de angajați mai mulți bani în buzunar, prin reducerea taxării veniturilor respective. Dacă vrea să aibă un impact real, ar trebui să existe zero impozitare pe salariul minim”.  Șoneriu spune că, evident, această propunere trebuie corelată cu alte soluții care să nu afecteze bugetul statului.

Problema este însă că statul încearcă să răspundă unei probleme pe care tot politicile sale fiscale și economice au amplificat-o, transferând costurile către cei care muncesc și către companiile care îi angajează.

Datele invocate de patronate arată că, în cazul unei companii conduse de un antreprenor care își asumă direct riscurile activității, profitul brut anual rămas după cheltuieli ar ajunge la 24.699 de lei în scenariul unei majorări cu 300 de lei a salariului minim și la 23.538 de lei în cazul unei creșteri cu 500 de lei. Aproape 700.000 de firme ar fi expuse acestei presiuni, potrivit estimărilor prezentate de reprezentanții patronatelor.

„Nu poți să ceri permanent mediului privat să acopere nota de plată a unor decizii publice și să prezinți fiecare creștere de taxe sau de costuri drept o măsură în favoarea cetățeanului. Dacă vrei să crești veniturile oamenilor, trebuie să te asiguri că banii ajung la ei, nu că cea mai mare parte se întoarce la stat. Altfel, nu vorbim despre sprijinirea angajaților, ci despre o nouă metodă de colectare”, atrage atenția Călin Cozma.

Federația consideră că Guvernul trebuie să înceapă cu o analiză reală a efectelor fiscalității asupra salariilor și asupra companiilor, urmată de un dialog concret cu partenerii sociali. O politică salarială sustenabilă nu poate fi construită prin decizii unilaterale și prin transferarea succesivă a costurilor către angajatori și angajați.

FPIOR solicită ca orice discuție privind majorarea salariului minim să fie însoțită de măsuri care să reducă povara fiscală, să protejeze puterea de cumpărare și să permită firmelor să își păstreze capacitatea de a investi și de a crea locuri de muncă. 

Despre 

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România este cea mai mare organizație națională din domeniu, care reunește peste 1.000 de companii și reprezintă 24 de județe ale țării, plus municipiul București, 29 de patronate și peste 26 000 de angajați. 

Pe 29 octombrie 2026, la Cinema „Florin Piersic” din Cluj-Napoca, s-a scris o nouă filă importantă în povestea folclorului românesc. Prima ediție a Festivalului-Concurs Național de Folclor pentru Soliști Vocali „Autentic Românesc” a reunit tineri interpreți din toate colțurile țării, într-un eveniment dedicat talentului, autenticității și continuității valorilor culturale românești.

Festivalul „Autentic Românesc” este un proiect cultural inițiat de artiștii Lavinia Goste și Marius Zorilă, organizat prin Asociația Culturală Ținutul Codrului, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.

Din cei 117 tineri înscriși în etapa de preselecție, 30 de finaliști au fost selectați pentru a evolua pe scena festivalului, în cele două categorii de vârstă: 12–16 ani și 16–30 de ani.

Fiecare concurent a adus în fața publicului o parte din identitatea culturală a locului din care provine, prin interpretarea unor cântece reprezentative pentru zona sa etnofolclorică.

Dincolo de caracterul competițional, festivalul a reprezentat o întâlnire între generații, între tradiție și viitor, între artiști consacrați și tineri care își construiesc propriul drum în muzica populară românească.

Lavinia Goste: „Adevărata valoare a unui artist se regăsește și în ceea ce lasă în urma sa pentru generațiile viitoare”

Pentru Lavinia Goste, această primă ediție a reprezentat împlinirea unei misiuni artistice și culturale construite în timp, din dorința de a oferi tinerilor interpreți oportunități reale de afirmare.

„Am privit spre acești tineri și am văzut nu doar talent, ci și curaj, muncă, respect pentru tradiție și o dragoste sinceră pentru cântecul popular românesc. Pentru mine, acest festival are o semnificație profundă. Cred că adevărata valoare a unui artist nu stă doar în ceea ce realizează pentru sine, ci și în ceea ce reușește să construiască pentru cei care vin după el. Îmi doresc ca fiecare tânăr care a urcat pe scena noastră să plece cu mai multă încredere în propriul talent și cu dorința de a merge mai departe. «Autentic Românesc» este o promisiune pe care o facem viitorului cântecului popular românesc”, a declarat Lavinia Goste.

Marius Zorilă: „Folclorul românesc nu are nevoie să fie reinventat. Are nevoie să fie respectat și transmis mai departe în forma sa autentică”

Unul dintre elementele definitorii ale festivalului a fost acompaniamentul orchestral live, asigurat de Orchestra Națională Valahia, sub bagheta dirijorului Marius Zorilă.

Fiecare moment artistic a fost pregătit cu atenție și responsabilitate, urmărindu-se respectarea particularităților stilistice și a identității muzicale specifice fiecărei zone etnofolclorice.

Marius Zorilă a fost prezent pe scenă alături de fiecare concurent, oferindu-i susținerea artistică și încrederea necesare pentru a-și valorifica potențialul interpretativ.

„Știu cât de mult contează pentru un tânăr artist să simtă că are în spatele său oameni care îl ascultă, îl înțeleg și îl susțin. Am fost alături de fiecare concurent, de la prima până la ultima notă, cu dorința de a-i oferi siguranța necesară pentru a-și prezenta cântecul în cele mai bune condiții. Împreună cu Orchestra Națională Valahia, am tratat fiecare acompaniament cu maximă dăruire și profesionalism, respectând particularitățile stilistice ale repertoriului. Ne-am dorit ca fiecare tânăr să aducă pe scenă cântecul de acasă exact așa cum l-a moștenit, fără alterarea identității sale muzicale. Cred cu tărie că rolul unei orchestre este să pună în valoare artistul și autenticitatea cântecului său”, a declarat Marius Zorilă.

Laureații primei ediții a Festivalului „Autentic Românesc”

În urma evoluțiilor artistice, juriul festivalului a desemnat câștigătorii celor două categorii de vârstă, precum și laureatul Trofeului Festivalului.

TROFEUL FESTIVALULUI „AUTENTIC ROMÂNESC” – 10.000 lei

Vele Violeta Diana – Vălenii Lăpușului, județul Maramureș

PREMIUL DE POPULARITATE

Maya Opranescu – Poiana Sibiului, județul Sibiu

CATEGORIA 12–16 ANI

• Premiul I – 2.500 lei: Stanciu Riccardo Nicolas – Valea Bujorului, județul Giurgiu
• Premiul II – 1.500 lei: Bălănean Irina Maria – Hereclean, județul Sălaj
• Premiul III – 1.000 lei: Feurdean Daria – Nazna, județul Mureș

CATEGORIA 16–30 ANI

• Premiul I – 8.000 lei: Dragoș Crăciunescu – Hașdău, comuna Toplița, județul Hunedoara
• Premiul II – 5.000 lei: Ciupe Lorena Georgiana – Zalău, județul Sălaj
• Premiul III – 2.000 lei: Bocra Alexia – Cluj-Napoca, județul Cluj, și Mintosu Robert Cristian – Ulmeni, județul Teleorman

Premiile acordate au reprezentat o recunoaștere a valorii artistice, a pregătirii și a respectului pentru autenticitatea repertoriului tradițional.

Dincolo de clasamente, fiecare dintre cei 30 de finaliști a contribuit la succesul acestei prime ediții, demonstrând că România are o generație de tineri interpreți capabili să ducă mai departe, cu demnitate, moștenirea cântecului popular.

O întâlnire între generații, sub semnul autenticității

Festivalul a culminat cu Gala Laureaților, un moment dedicat recunoașterii performanțelor artistice ale concurenților, dar și celebrării valorilor autentice ale folclorului românesc.

Evenimentul a fost completat de recitalurile susținute de Veta Biriș, Grigore Leșe, Lavinia Goste și Marius Zorilă, artiști care au adus pe aceeași scenă experiența, tradiția și emoția cântecului popular românesc.

Această întâlnire între generații a subliniat unul dintre principiile fundamentale ale festivalului: continuitatea folclorului românesc se construiește prin respect față de cei care au păstrat tradiția și prin susținerea celor care își asumă responsabilitatea de a o transmite mai departe.

Un proiect cultural dedicat viitorului folclorului românesc

Prin organizarea acestei prime ediții, Lavinia Goste și Marius Zorilă și-au propus să creeze un cadru artistic de referință pentru tinerii interpreți de muzică populară, în care talentul să fie susținut de profesionalism, educație muzicală și respect pentru identitatea culturală.

Proiectul reflectă valorile promovate de cei doi artiști și prin activitatea Școlii Zorilă, instituție dedicată educației muzicale și transmiterii tradițiilor românești către noile generații.

Sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca a contribuit la realizarea unui eveniment cultural de anvergură națională, care a adus în centrul atenției tinerele talente și importanța conservării patrimoniului muzical tradițional.

Organizatorii își exprimă aprecierea față de instituțiile partenere, membrii juriului, artiștii invitați, concurenți, profesori, părinți și toți cei care au contribuit la desfășurarea acestei prime ediții.

Festivalul „Autentic Românesc” nu își propune doar să descopere voci valoroase, ci să contribuie la formarea unei generații de artiști care să înțeleagă, să respecte și să reprezinte cu demnitate identitatea folclorului românesc.

Prima ediție marchează începutul unui demers cultural prin care inițiatorii își doresc să construiască, de la an la an, o platformă de afirmare pentru tinerii interpreți și un reper de autenticitate în peisajul festivalurilor de folclor din România.

Pe 29 octombrie, la Cluj-Napoca, nu s-a încheiat doar un concurs. S-a deschis un nou capitol pentru viitorul cântecului popular românesc.

Despre Festivalul „Autentic Românesc”

Festivalul-Concurs Național de Folclor pentru Soliști Vocali „Autentic Românesc” este un proiect cultural inițiat de artiștii Lavinia Goste și Marius Zorilă, organizat prin Asociația Culturală Ținutul Codrului, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.

Prima ediție s-a desfășurat pe 29 octombrie 2026, la Cinema „Florin Piersic” din Cluj-Napoca, reunind 30 de finaliști din întreaga țară, acompaniați live de Orchestra Națională Valahia.

Informații suplimentare:

www.laviniagoste.ro