Un numar mare de familii din Romania traiesc imprastiate pe doua sau trei tari. Parintii raman acasa, copiii lucreaza afara, iar bunurile si hartiile raman undeva la mijloc. Atata timp cat nu se intampla nimic, lucrurile merg de la sine. Problema apare cand trebuie semnat ceva si omul potrivit e la mii de kilometri distanta.

Concediul de doua saptamani pe an nu e intotdeauna suficient pentru toate drumurile. Mai ales cand o institutie cere o hartie pe care o alta institutie o elibereaza abia peste zece zile lucratoare.

Solutia obisnuita e simpla si o stie multa lume din auzite: o procura notariala de imputernicire prin care cineva de acasa primeste dreptul sa se ocupe. Ce stie mai putina lume e cat de exact trebuie formulata si cat de mult conteaza sa fie facuta din timp.

Ce se poate lasa in grija cuiva

Gama e larga. Se poate da dreptul de a semna la o banca, de a ridica un document, de a reprezenta pe cineva intr-o procedura sau de a incheia un contract. Fiecare dintre acestea se scrie separat, pentru ca documentul acopera doar ce scrie in el.

Oamenii cred uneori ca o hartie semnata o data acopera orice situatie viitoare. Nu e asa. Un document facut pentru o banca nu ajuta la o alta institutie, iar unul scris pentru o anumita locuinta nu se poate folosi pentru alta. Verificarea se face inainte, nu la ghiseu.

Cand in discutie intra bunurile ramase de la cineva din familie, lista de hartii creste mult. Documentele trecute in lista de acte necesare succesiune se aduna mult mai usor cand o singura persoana are dreptul sa le ceara in numele tuturor. Altfel, fiecare hartie cere alta semnatura, trimisa din alta tara, si totul se intinde pe luni.

Masina ramasa in tara

Un caz des intalnit e autoturismul. Ramane parcat in fata blocului, cineva il porneste o data pe luna, iar la un moment dat trebuie vandut, dus la verificarea tehnica sau scos peste granita.

Pentru asta se foloseste o procura auto, care spune clar cine poate face ce cu masina. Formulata prea ingust, nu ajuta. Formulata prea larg, ii da celui imputernicit mai mult decat intentiona proprietarul.

De aceea merita discutat dinainte ce anume urmeaza sa se intample, nu doar cerut un document generic. Daca masina urmeaza sa fie vanduta, asta se spune de la inceput. Daca va fi doar condusa de altcineva prin oras, documentul arata altfel si e mai simplu.

Situatiile cele mai frecvente

Din discutiile obisnuite de la ghiseu si de pe grupurile de romani din strainatate ies mereu aceleasi cateva cazuri.

Iata-le pe cele mai des intalnite:

• un parinte care trebuie sa semneze pentru un copil major plecat
• un frate care se ocupa de apartamentul comun
• un sot care rezolva formalitatile pentru amandoi
• un vecin de incredere care duce masina la verificare
• o ruda care ridica documente de la institutii

Toate se rezolva cu acelasi tip de document, dar cu alt continut. Nu exista o varianta universala.

Cat tine documentul

O intrebare care revine mereu e cat timp ramane valabil. Raspunsul depinde de ce scrie in el. Unele documente au termen scris inauntru, altele raman valabile pana cand sunt revocate de cel care le-a dat.

Revocarea e importanta si prea putin cunoscuta. Cine a dat o imputernicire si nu mai vrea ca ea sa produca efecte poate sa o retraga.

In practica, oamenii uita complet de hartiile vechi. Se gasesc, dupa ani, documente date unor persoane cu care relatia s-a racit demult. Merita facuta o verificare din cand in cand, mai ales cand situatia din familie s-a schimbat.

Pasii cand esti in alta tara

Cine nu poate ajunge in tara are doua drumuri. Fie obtine documentul la misiunea diplomatica a Romaniei din tara in care se afla, fie il face la un notar local, cu traducere si cu formalitatile de recunoastere cerute.

Ordinea care scuteste cele mai multe surprize arata asa:

• se stabileste exact ce trebuie semnat acasa
• se afla ce formulare are nevoie documentul
• se trimit datele persoanei imputernicite
• se obtine documentul si se trimite in original
• se confirma primirea inainte de programare

Ultimul pas pare inutil. Nu e. Un plic pierdut pe drum opreste tot, iar posta internationala nu se grabeste niciodata cand e nevoie.

Ce usureaza distanta

Distanta nu complica lucrurile atat de mult pe cat se teme lumea. Complica doar lipsa de pregatire. O familie care stie dinainte ce are de semnat in anul care vine isi rezolva hartiile intr-o singura vizita de vara.

Ajuta enorm ca persoana care ramane acasa sa aiba copii dupa toate actele importante, nu doar originalele incuiate intr-un sertar. Un act de proprietate fotografiat si trimis pe mail rezolva, de multe ori, o intrebare care altfel ar fi costat o saptamana de asteptare.

Pe termen lung, cea mai buna varianta ramane o discutie scurta in familie, o data pe an, despre ce urmeaza. Nu e o discutie placuta si de obicei se amana. Facuta la timp, scuteste drumuri, bani si nervi exact atunci cand nimeni nu are chef de ele.

Peste 200 de tineri din toată România au semnat până acum Manifestul Tinerilor 2035, un document cu nouă cereri concrete despre felul în care ar trebui să arate munca în următorul deceniu. Lista se închide vineri seara.

Manifestul a pornit în martie, la Iași. Șaizeci de tineri între 15 și 19 ani, jumătate dintre ei din mediul rural sau din familii cu venituri mici, s-au strâns ca să răspundă la o singură întrebare: cum ar trebui să arate munca în 2035, când ei vor fi cei care muncesc. Au lucrat în opt echipe, timp de trei luni, iar la final au votat împreună cele nouă cereri.

Nu sunt declarații generale. Cer ca un om, nu un algoritm, să aibă ultimul cuvânt într-o decizie de angajare, și consimțământ înainte ca datele lor să antreneze un sistem de inteligență artificială. Cer un curs practic despre drepturile angajatului în liceu, fără note, cu jocuri de rol, „ca să știm ce semnăm”. Cer stagii plătite și sprijin în primele luni după terminarea studiilor. Cer salarii de start transparente, care țin pasul cu inflația. Și cer ca incluziunea să fie regulă, nu excepție, cu acces real pentru persoanele cu dizabilități.

În septembrie, douăzeci dintre autori au dus documentul la Bruxelles. Au discutat cu doi vicepreședinți ai Parlamentului European, Nicolae Ștefănuță și Victor Negrescu, despre temerile și nevoile tinerilor care intră acum pe piața muncii, și au fost primiți la Comitetul Economic și Social European. Din delegație au făcut parte și doi tineri nevăzători.

„Nu am scris manifestul ca să ne plângem”, spune Anastasia Ionescu, 18 ani, una dintre cele care l-au scris și au mers la Bruxelles. „L-am scris ca să avem ceva concret de pus pe masă când cineva ne întreabă ce vrem.”

De sâmbăta trecută, manifestul poate fi semnat de orice tânăr din țară, pe manifest.hessa-ngo.eu. Au semnat deja tineri din 24 de județe. Lista se închide vineri seara, iar documentul final, cu toți semnatarii, ajunge luni la Ministerul Muncii, la cei doi vicepreședinți ai Parlamentului European și la presă.

„Ce m-a surprins nu a fost că au scris bine, ci cât de repede au renunțat la ideile frumoase care nu se puteau aplica”, spune Eddy Hilițanu, președintele Asociației HESSA. „Au tăiat singuri jumătate din primele propuneri, pentru că nu puteau explica cine ar trebui să le pună în practică. Documentul care a rămas e mai scurt și mult mai greu de ignorat.”

Manifestul integral poate fi citit la manifest.hessa-ngo.eu/manifest, iar semnăturile se adună la manifest.hessa-ngo.eu/semneaza până vineri seara.

DESPRE ASOCIAȚIA HESSA

Asociația HESSA este o organizație de tineret din Iași, înființată în 2022, care lucrează cu tineri între 13 și 30 de ani pe orientare în carieră, participare civică și mobilitate europeană. Manifestul Tinerilor 2035 face parte dintr-un proiect Erasmus+ derulat între ianuarie și octombrie 2026.

Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+, contract 2025-3-RO01-KA154-YOU-000373433.

O nouă investiție în sistemul de sănătate a fost finalizată în Sectorul 4 al Capitalei. Cetățenii vor beneficia de o infrastructură medicală modernă, destinată diagnosticării și tratării afecțiunilor pulmonare, după ce primarul Daniel Băluță a predat oficial cheile noului Centru de Diagnostic, Tratament și Cercetare a Tuberculozei către Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

Evenimentul a avut loc joi, 29 octombrie 2026, în prezența premierului Luca Niculescu, a ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, și a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.

Realizată cu fonduri europene nerambursabile prin PNRR, investiția de aproximativ 120 de milioane de euro reprezintă un pas important în modernizarea infrastructurii medicale din București, cu beneficii pentru pacienții din Sectorul 4 și din toată România.

O nouă facilitate medicală pentru cetățenii Sectorului 4

Noul spital, situat pe Calea Șerban Vodă nr. 189, este prima clădire de spital dedicată pneumologiei construită de la zero în sistemul public din România după 1990. Unitatea medicală dispune de 115 paturi, dintre care 19 pentru terapie intensivă, trei săli de operație, laboratoare de analize și cercetare, precum și spații moderne pentru investigații imagistice.

Pentru locuitorii Sectorului 4, şi nu numai, finalizarea investiției înseamnă acces la o infrastructură medicală nouă, capabilă să ofere condiții îmbunătățite de diagnostic, tratament și îngrijire. Construcția a început în aprilie 2024, pe amplasamentul fostelor clădiri Zerlendi, vechi de aproximativ 130 de ani, și a fost finalizată în luna august a acestui an.

Noua unitate medicală urmează să fie operaționalizată de Institutul „Marius Nasta”, sub coordonarea Ministerului Sănătății, prin parcurgerea etapelor necesare transferului personalului medical și relocării pacienților.

Daniel Băluță își respectă angajamentele: noul spital a fost predat Institutului „Marius Nasta”

Consecvent angajamentelor asumate în fața comunității, primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a finalizat încă un proiect major de infrastructură medicală și a predat oficial noua clădire către Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. Momentul marchează încheierea unei investiții realizate de administrația locală în colaborare cu autoritățile centrale, după mai mulți ani de pregătire, finanțare și execuție.

„Sunt extrem de emoționat pentru că este al doilea spital pe care îl facem aici, în Sectorul 4, un spital nu doar pentru comunitatea noastră, nu doar pentru bucureșteni, ci un spital pentru români”, a declarat Daniel Băluță în cadrul ceremoniei.

Edilul a subliniat că proiectul reprezintă rezultatul colaborării dintre administrația Sectorului 4, Guvernul României, Ministerul Sănătății și celelalte instituții implicate.

Noul spital completează investițiile realizate în ultimii ani în infrastructura medicală a Sectorului 4, printre care se numără Unitatea de Primiri Urgențe și Secția pentru Mari Arși de la Spitalul „Bagdasar-Arseni”, precum și clinica de stomatologie de pe Șoseaua Olteniței.

Totodată, Daniel Băluță a reamintit că Sectorul 4 a atras peste 455 de milioane de euro prin PNRR și a anunțat că următorul obiectiv important în domeniul sănătății este construirea Maternității „Sfântul Ioan”, proiect pentru care a solicitat sprijinul Guvernului și al Ministerului Sănătății.

Predarea noului spital, în prezența premierului și a miniștrilor Sănătății și Finanțelor

Ceremonia de predare a noului spital a reunit reprezentanți ai administrației locale și ai Guvernului României, într-un moment care marchează finalizarea unuia dintre proiectele importante de infrastructură sanitară finanțate prin PNRR.

Prezent la eveniment, premierul Luca Niculescu a felicitat administrația Sectorului 4 și instituțiile implicate în realizarea investiției, subliniind importanța colaborării dintre autoritățile locale și cele centrale. „Sănătatea reprezintă un element fundamental al dezvoltării noastre”, a declarat premierul Luca Niculescu, evidențiind necesitatea continuării investițiilor în infrastructura medicală.

La rândul său, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a amintit dificultățile întâmpinate în primele etape ale proiectului și rolul administrației Sectorului 4 în realizarea acestuia. „Aici este vorba de o muncă de echipă, iar cuvântul-cheie al acestei reușite, din punctul meu de vedere, este încrederea”, a declarat Alexandru Rogobete.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a evidențiat importanța finanțării europene și a planificării bugetare pentru finalizarea investițiilor din sănătate. „Cumva, faptul că avem această construcție finalizată se datorează și faptului că am construit bugetul altfel”, a afirmat Alexandru Nazare.

Acesta a explicat că măsurile bugetare adoptate au permis alocarea a 1,5 miliarde de lei pentru investiții finanțate prin PNRR și alte fonduri europene.

De la o promisiune asumată la un spital construit. Urmează deschiderea pentru pacienți

Predarea noului Centru de Diagnostic, Tratament și Cercetare a Tuberculozei reprezintă finalizarea etapei de construcție și transferul responsabilității pentru operaționalizarea unității către Institutul „Marius Nasta”.

Pentru comunitatea Sectorului 4, investiția reprezintă un proiect care transformă resursele europene în infrastructură medicală concretă și care va contribui la îmbunătățirea serviciilor de sănătate disponibile pacienților. Următoarea etapă revine Ministerului Sănătății și conducerii Institutului „Marius Nasta”, care vor coordona punerea efectivă în funcțiune a noului spital.

Astfel, un angajament asumat de administrația Sectorului 4 devine o investiție finalizată, pregătită pentru următorul pas: deschiderea către pacienți și punerea în slujba sănătății românilor.