Datorii de peste 35 de miliarde de lei în imobiliare. Peste 60% dintre dezvoltatori, în risc de insolvență după scăderea vânzărilor
Datoriile dezvoltatorilor imobiliari din România au depășit, în ultimele luni, nivelul de 35 de miliarde de lei, sumă dublă față de acum 10 ani. În contextul scăderii pieței rezidențiale, peste 60% dintre companiile din acest sector se află în risc de insolvență, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames.
Conform datelor oficiale de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, dintre cele 7.300 de firme care au cod CAEN pentru dezvoltare imobiliară, 564 au intrat în ultimii doi ani în proces de dizolvare, 310 și-au suspendat activitatea, iar 57 au ajuns în insolvență.
Datele statistice analizate pe baza scorului Altman arată că, în prezent, peste 2.700 de firme înregistrează un risc mare și foarte mare de insolvență, iar alte aproximativ 1.600 un risc mediu. Scorul combină indicatori precum profitabilitatea, lichiditatea, eficiența activelor și gradul de îndatorare pentru a estima probabilitatea de insolvență.
Gradul de îndatorare reprezintă principala vulnerabilitate indicată în analiză. Nivelul creanțelor din sectorul imobiliar a crescut de la 26,8 miliarde de lei în 2020 la 33,2 miliarde de lei în 2024, iar estimările preliminare pentru 2025 arată că datoriile dezvoltatorilor au depășit 35 de miliarde de lei. Spre comparație, în 2015, nivelul acestora era de 15,1 miliarde de lei.
Valoarea pierderilor nete a crescut de la 518,8 milioane de lei în 2022 la 610,3 milioane de lei în 2024.
Pe fondul încetinirii pieței rezidențiale, vânzările de locuințe au scăzut în marile orașe. Datele privind evoluția tranzacțiilor indică diminuări de 22% în București, 27% în Cluj, 29% în Timișoara, 26% în Iași și 42% în Constanța.
Consecința reducerii vânzărilor este creșterea stocurilor de locuințe nevândute. Valoarea acestora a depășit 10 miliarde de lei în 2025, comparativ cu 7,5 miliarde de lei în 2022 și 1,51 miliarde de lei în urmă cu un deceniu.
Analiza structurii pieței arată că, din totalul celor 7.300 de dezvoltatori activi, 6.830 funcționează ca societăți cu răspundere limitată (SRL), 81 sunt societăți pe acțiuni (SA), iar 263 sunt persoane fizice autorizate (PFA). Peste 80% dintre firme sunt microîntreprinderi.
Cifra de afaceri a sectorului a scăzut de la 7,55 miliarde de lei în 2022 la 6,4 miliarde de lei în 2024, iar profitul net s-a redus de la 1,8 miliarde la 1,5 miliarde de lei. Datele preliminare pentru 2025 indică o continuare a scăderii cifrei de afaceri și a profitului.
În București, dintre cei peste 3.000 de dezvoltatori activi, peste 2.300 sunt clasificați cu risc mare și foarte mare de insolvență. Județele Cluj, Timiș și Constanța se numără, de asemenea, printre zonele cu un nivel ridicat al riscului.
În paralel, Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează o creștere a volumului lucrărilor de construcții cu 4% în 2026, după un avans de 9% în 2025. Lucrările de construcții noi ar urma să crească cu 4,7%, iar construcțiile inginerești cu 5,7%.
În decembrie 2025 au fost eliberate 2.650 de autorizații de construire, în scădere cu 9,4% față de luna anterioară, dar în creștere față de aceeași perioadă a anului precedent. La nivelul întregului an 2025 au fost emise 37.252 de autorizații, în creștere cu 4,4%.
Adrian Negrescu, managerul Frames, este de părere că piața dezvoltării imobiliare ar putea trece printr-un proces de consolidare, în contextul modificărilor fiscale, urmând să rămână în piață în principal companiile cu acces la finanțare și planuri bine definite. Potrivit acestuia, o parte dintre proiecte ar putea fi orientate către închiriere, iar dezvoltările destinate vânzării ar putea viza în special segmentul locuințelor premium.
Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor financiare ale societăților active cu cod CAEN 4110 – dezvoltare imobiliară, utilizând informațiile publice declarate la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor.
Sursa: RomaniaImobiliara.ro
FOTOGEOGRAFICA 2026 ajunge la ediția aniversară cu numărul 30. Vernisajul are loc la Palatul Parlamentului
Salonul Național de Fotografie FOTOGEOGRAFICA ajunge în 2026 la ediția aniversară cu numărul 30. Vernisajul este programat miercuri, 14 octombrie, de la ora 18:00, la Palatul Parlamentului, în Galeriile S1.
Proiectul, pornit din entuziasmul studenților geografi ai Universității din București, este dedicat patrimoniului natural, cultural și vizual al României.
În cadrul ediției aniversare va fi lansat și Catalogul Fotogeografica 2026, care reunește fotografiile premiate și imaginile selectate în secțiunile Patrimoniu Cultural, Peisaj Natural și Wildlife, pentru categoriile Elevi/Studenți și Open.
De-a lungul celor trei decenii, proiectul a adunat mii de imagini despre peisajele României, biodiversitate, tradiții, comunități și transformările societății.
FOTOGEOGRAFICA 2026 este realizat de Casa de Cultură a Studenților București, sub egida Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Mai multe informații despre ediția aniversară pot fi citite în articolul complet publicat de PresaDeAzi.ro.
Locale
O nouă legătură între Prahova și Brașov. Proiectul Construcții Erbașu poate deveni alternativă la DN1
Între Valea Doftanei și Brădet, Construcții Erbașu modernizează unul dintre cele mai dificile drumuri montane aflate în lucru în România. Proiectul vizează 25,63 kilometri din DJ102I și va deschide o nouă legătură rutieră între județele Prahova și Brașov, pe un traseu care poate prelua o parte din traficul concentrat în prezent pe Valea Prahovei.
Lucrările au început în septembrie 2025, iar în vara anului 2026 stadiul fizic depășise pragul de 20%. Pentru Construcții Erbașu, proiectul reprezintă atât o extindere a portofoliului de infrastructură rutieră, cât și o demonstrație a capacității de a lucra într-un relief dificil, la altitudini care ajung până la 1.285 de metri.
Odată finalizat, sectorul Valea Doftanei-Brădet va face parte dintr-o rută care continuă prin DN1A către Săcele și Brașov. Astfel, șoferii care circulă între sudul și centrul țării vor avea la dispoziție o alternativă la traseul clasic prin Comarnic, Sinaia, Bușteni și Predeal.
Un proiect așteptat într-o zonă dependentă de DN1
Traficul de pe DN1, în special între Comarnic și Brașov, reprezintă de ani întregi una dintre cele mai mari probleme de mobilitate din România. În weekenduri și în perioadele aglomerate, deplasarea pe Valea Prahovei este afectată frecvent de coloane și timpi de așteptare ridicați, fiind de ordinul orelor ocazional.
Modernizarea DJ102I nu va avea capacitatea unei autostrăzi și nu va elimina singură blocajele de pe DN1, dar va crea însă o rută suplimentară între Prahova și Brașov, capabilă să distribuie mai bine traficul și să ofere o opțiune pentru șoferii care se deplasează între cele două județe.
Traseul pornește din Valea Doftanei, traversează zona montană și ajunge la Brădet, în județul Brașov. De aici, legătura cu Săcele și Brașov este asigurată prin DN1A. La capătul prahovean, drumul se conectează cu rețeaua care coboară prin Valea Doftanei spre Câmpina.
25 de kilometri de drum montan și 14 poduri
Complexitatea lucrării este determinată în primul rând de relief. Sectorul de 25,63 kilometri traversează o zonă montană în care traseul, diferențele de nivel, cursurile de apă și stabilitatea versanților impun lucrări care depășesc cu mult simpla asfaltare a unui drum existent.
Proiectul include aproximativ 13 kilometri de ziduri de sprijin, 14 poduri, 72 de podețe transversale, peste nouă kilometri de parapete de protecție și 13 parcări de scurtă durată. Sunt prevăzute, de asemenea, lucrări pentru colectarea și evacuarea apelor, consolidarea terenului și amenajarea acceselor.
Componentele menționate arată dimensiunea reală a proiectului. Într-o zonă montană, durabilitatea drumului depinde de stabilizarea versanților, controlul apelor și protejarea infrastructurii în fața fenomenelor meteo, nu doar de structura carosabilului. Pentru Construcții Erbașu, execuția presupune coordonarea simultană a terasamentelor, consolidărilor, lucrărilor hidrotehnice și structurilor rutiere pe mai multe fronturi. Accesul utilajelor și aprovizionarea trebuie organizate de-a lungul unui traseu îngust, cu spații limitate pentru desfășurarea operațiunilor.
Construcții Erbașu a depășit pragul de 20%
Contractul de proiectare și execuție a fost încheiat în martie 2023, însă începerea lucrărilor a depins de finalizarea etapelor de proiectare, avizare și pregătire a amplasamentului. Organizarea de șantier a început în august 2025, în zona Brădet-Săcele, iar lucrările efective au fost demarate în luna septembrie.
În iulie 2026, Construcții Erbașu anunța depășirea unui stadiu fizic de 20%. Echipele lucrau la terasamente, consolidări, podețe și poduri, precum și la pregătirea sectoarelor pe care urmează să fie realizată structura rutieră.
Progresul obținut în primul an de execuție este relevant în raport cu dificultatea terenului. În cazul unui drum montan, avansul nu se măsoară doar în kilometri asfaltați. O parte importantă a lucrărilor este concentrată sub nivelul viitorului carosabil sau în afara acestuia: fundații, drenaje, podețe, ziduri de sprijin și intervenții asupra versanților.
De la construcții civile la infrastructură rutieră majoră
Proiectul de pe Valea Doftanei se înscrie într-o etapă de extindere a Construcții Erbașu către infrastructura de transport. Compania, cunoscută pentru proiecte medicale, educaționale, sportive și urbane de mare anvergură, și-a consolidat în ultimii ani capacitatea de a executa lucrări rutiere complexe.
În paralel cu modernizarea DJ102I, Construcții Erbașu lucrează la sectorul Suplacu de Barcău-Chiribiș al Autostrăzii Transilvania, primul contract de autostradă din portofoliul companiei. Cele două proiecte au condiții diferite, dar confirmă aceeași direcție de dezvoltare care implică utilizarea resurselor proprii, a echipelor specializate și a capacităților de producție pentru investiții majore de transport.
Pe Valea Doftanei, dificultatea vine din relieful montan și din numărul mare de lucrări de consolidare și traversare. Capacitatea de a coordona aceste intervenții pe un traseu de peste 25 de kilometri consolidează poziția Construcții Erbașu în rândul antreprenorilor români care pot prelua proiecte rutiere cu cerințe tehnice ridicate.
Valoarea totală actualizată a investiției a fost estimată la aproximativ 431,5 milioane de lei. Beneficiarul este Compania Națională de Investiții, iar proiectul este realizat în parteneriat cu autoritățile județene din Prahova și Brașov.
O investiție care poate schimba mobilitatea și dezvoltarea regiunii
Efectele modernizării DJ102I vor fi resimțite atât la nivel regional, cât și local. Legătura dintre Valea Doftanei și Brădet poate oferi o nouă opțiune de deplasare între Prahova și Brașov, reducând dependența de un singur coridor rutier.
Valea Doftanei are un potențial turistic important, însă accesibilitatea rămâne una dintre limitele dezvoltării sale. O conexiune modernă către Brașov poate atrage noi investiții, poate susține turismul și poate integra mai bine comunitățile montane în circuitul economic regional.
Finalizarea a fost estimată, în funcție de ritmul lucrărilor și de finanțare, pentru perioada 2027-2028. Până atunci, Construcții Erbașu are de executat una dintre cele mai complexe intervenții rutiere din portofoliul său care presupune transformarea unui traseu montan dificil într-o legătură funcțională între două județe.
Ce trebuie sa stii
Hyundai își consolidează poziția în România și pregătește noi oportunități de dezvoltare
Hyundai continuă să își adapteze strategia la schimbările din industria auto, mizând pe diversificarea modelelor, tehnologii electrificate și servicii care să răspundă așteptărilor cumpărătorilor. În România, producătorul sud-coreean își propune să își mențină competitivitatea într-o piață în care apar tot mai multe alternative.
În ultimii ani, Hyundai s-a menținut în top 10 al mărcilor auto din România, reușind în anumite perioade să ocupe chiar pozițiile a doua și a treia. Compania pune această evoluție pe seama portofoliului diversificat, a politicii comerciale și a dezvoltării relației cu rețeaua de dealeri.
Un rezultat important a fost înregistrat în 2025, când Hyundai a ocupat locul al doilea pe piața automobilelor complet electrice din România, cu 1.157 de unități înmatriculate, în creștere cu 93% față de anul precedent.
Investiții în modele noi și tehnologii electrificate
La nivel european, Hyundai pregătește cinci lansări majore într-un interval de 18 luni, având ca obiectiv ca până în 2027 fiecare model din gamă să ofere cel puțin o versiune electrificată.
În același timp, producătorul urmărește extinderea în segmentul vehiculelor comerciale electrice și consolidarea capacităților de producție din Europa.
Un alt avantaj important pentru cumpărătorii români rămâne garanția de cinci ani fără limită de kilometri, oferită de Hyundai încă din 2010.
Într-o piață influențată de concurența producătorilor chinezi și de schimbările programelor de stimulare a achizițiilor auto, compania consideră că adaptarea permanentă la nevoile clienților este esențială.
Ce modele noi pregătește Hyundai, cum vede evoluția Programului Rabla și ce strategie are pentru a rămâne competitivă în România?
Teodor Brusalis, Director General Hyundai Auto România, oferă detalii despre aceste subiecte într-un interviu publicat de Newsweek România.
Citiți articolul integral pe Newsweek România pentru a descoperi toate informațiile despre planurile Hyundai și perspectivele pieței auto.
-
acum 6 daysMadridul viitorului, proiectat de studenți: Saint-Gobain România lansează etapa națională a celei de-a XXII-a ediții a Concursului Internațional de Arhitectură
-
Ce trebuie sa stiiacum 6 daysCe factori influențează prețul unei nacele de închiriat?
-
Economieacum 5 daysCe modificări poți face la un proiect de casă după obținerea autorizației de construire?
-
Sportacum 4 daysPadbol România, pe primul loc la Stockholm: două echipe pe podium și 13 victorii în 14 meciuri
-
Ce trebuie sa stiiacum 4 daysRinoplastie în Turcia: preț, tehnici și ce compari de fapt în 2026
-
Ce trebuie sa stiiacum 5 daysTâmplăria și aerul din casă – ce respiri când ferestrele sunt de calitate
-
Ce trebuie sa stiiacum 4 daysCâte zile de concediu poate avea un angajat într-un an?
-
acum 4 daysHarta-firmelor.ro: platforma gratuită care arată cine se află în spatele companiilor din România



