Locale
”Culisele statului paralel”| Istoria distrugerii Sidex Galați – privatizare care a îmbogățit baronii. Combinatul – JEFUIT de sute de firme-căpușă
Realitatea Plus continuă dezvăluirile despre ”băieții deștepți”. Luni, în emisiunea ”Culisele statului paralel”, Anca Alexandrescu a arătat cum a fost vândut pe nimic Sidex Galați, perla siderurgiei românești. Aflați detalii incendiare despre cum a fost distrus din interior combinatul și ce baroni s-au îmbogățit de pe urma privatizării păguboase. Mii de oameni au rămas fără locuri de muncă după ce Sidex a fost jefuit de sute de firme-căpușă. Printre cei implicați s-au aflat și politicieni.
77 de milioane de dolari ar fi trebuit să încaseze România în anul 2001 pentru cel mai mare combinat siderurgic construit vreodată în țară. Suma ar fi însemnat doar 10% din fierul vechi pe care îl deținea Sidex Galați în toate halele sale, scria într-un editorial analistul economic Petrișor Peiu. În realitate, combinatul de la Galați a fost vândut pe nimic, au susținut ani buni specialiștii în domeniu sau chiar politicienii.
Fostul colos siderurgic Sidex a fost construit între anii „60. La Plenara Partidului Muncitoresc Român, în 1958, s-a discutat pentru prima dată despre colosul care avea nevoie de acces la Dunăre. Atunci, mai-marii partidului au decis ca, după refuzul URSS de a finanţa combinatul, România să caute bani în Occident. Cel care a visat la un oraș siderurgic a fost Gheorghe Gheorghiu Dej. Şi-l imagina construit la Galaţi, locul de unde se trăgeau strămoşii lui. A murit însă cu un an înainte de finalizarea construcţiei.
Proaspăt ales Secretar general al Partidului, Nicolae Ceauşescu este cel care a tăiat panglica combinatului, în anul 1966. Sidex se întindea pe o suprafață de aproximativ 1.600 de hectare, cam cât măsura la vremea aceea un mic oraş. În anii „70, Galațiul asigura 70% din producţia naţională de oţel şi exporta pe tot globul.
Vârful a fost înregistrat în 1988, când producția a ajuns la opt milioane de tone de oțel. În anul revoluției, combinatul avea 50.000 de angajați, adică un gălăţean din șase lucra aici. Orașul era al doilea mare furnizor de tablă în blocul statelor comuniste.
În perioada de după 1990 a scăzut constant capacitatea de producţie. De la zece milioane de tone în 1993, Sidex a ajuns la puțin peste patru milioane de tone în 2002, adică în primul an de după privatizare. Ulterior, producția a fost de aproape două milioane de tone.
Decăderea combinatului a început la scurt timp după Revoluție. Guvernul condus de Petre Roman a transformat atunci combinatul în societatea comercială Sidex SA. Atunci a fost și momentul în care a început marele jaf, care ar fi avut loc chiar sub atenta supraveghere a directorilor combinatului. Aceștia s-ar fi folosit de pretextul că nu pot vinde singuri produsele și au adus astfel, cu acte în regulă, firme căpuşă – intermediari care vindeau oţelul în străinătate, în schimbul unui comision.
La zece ani distanță de la Revoluție, sute de firme-căpușă s-au îmbogățit pe urma combinatului. Multe dintre societățile intermediare au aparținut unor afaceriști sau chiar politicieni.
Nu doar intermediarii au păgubit Sidex-ul, ci şi proprii directori care ar fi furat tablă. Ulterior, aceasta era vândută la preţuri mai mici decât costul de producţie. Firmele căpuşă nu făceau decât să cumpere această tablă si să o revândă la preţuri mult mai mari. Profitul intra în buzunarele lor, iar tranzacţia se făcea chiar din depozitele combinatului.
Lovitura finală a fost dată între anii 1997 și 1999 când, printr-o inginerie bine calculată, Sidex a fost practic luat ostatic. S-au parafat atunci cele mai păguboase afaceri cu firma Sidex International. Această casă de comerț creată la Londra a fost înființată declarativ cu scopul de a ajuta combinatul. Firma îi furniza materii prime şi îi vindea produsele în străinătate, în schimbul unui comision.
Sidex International Ltd, în care 60 la sută din acţiuni erau deţinute de grupul Balli, fondat la Londra de un milionar iranian, aducea materii materii prime din Brazilia şi din Rusia, cu mult peste preţul pieţei. Pentru serviciul făcut, combinatul îi achita un comision de 3%, dublu faţă de cât plătea celorlalţi intermediari. Pe măsură ce afacerile continuau, Sidex International Ltd creștea, iar compania românească strângea pierderi, ajungând într-un final să vândă oțelul la un preț de nimic.
Directori la Sidex International erau cuscrul fostului preşedinte Traian Băsescu, Gheorghe Ionescu, zis Bebe, şi prietenul său Dan Drăgoi, mâna dreaptă a generalului Victor Stănculescu. Fiul lui Dan Drăgoi a fost, pentru o scurtă perioadă, ministru al Finanţelor, dar și consilier prezidenţial pentru mediul de afaceri. Un alt director, Raymond de Rubeis, avea legături tot cu familia Drăgoi. Era partener de afaceri.
Aranjamentul a durat peste doi ani, după care afacerea a intrat în blocaj. În 1999, combinatul gălățean ajungea în situația în care nu-și mai putea plăti datoriile către băncile străine și nici comisioanele către Sidex International Ltd, potrivit unei anchete Rise Project. Întreprinderea pierdea 1 milion de dolari pe zi. Datoriile la bănci și la firma londoneză era, în 1999, de peste 100 de milioane de dolari. După doi ani de dispute, Sidex International Ltd. s-a adresat Curții Internaționale de Arbitraj de la Londra pentru a obține aproximativ 50 de milioane de dolari de la societatea gălățeană.
După afacerea cu Sidex International, combinatul devine cea mai mare gaură neagră la bugetul statului, cu 3 miliarde de dolari datorii istorice şi pierderi.
În anul 2000 Sidex Galaţi intra în moarte clinică. Guvernul Adrian Năstase decidea să vândă combinatul. Aşa-zisa salvare a venit de la indianul Lakshmi Mittal, deţinătorul Mittal Steel, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. La privatizare a mai participat o firmă românească şi una din Franţa. Competitorii s-au retras însă, iar Mittal a câştigat. În 2001, Sidexul devine Arcelor Mittal.
Condiţia pusa de Mittal Steel statului român a fost să plătească pentru început o tranşă de 25 de milioane de dolari.
Restul banilor din înțelegerea de 77 de milioane de dolari ar fi urmat să fie plătiţi doar în situaţia în care combinatul ar fi câştigat un proces mai vechi cu Sidex International Ltd, fostul său partener de afaceri. Acesta pretindea combinatului 52 de milioane de dolari, în contul unei datorii. Combinatul a pierdut procesul cu Sidex International Ltd, aşa că indianul Mittal nu a mai plăteşte statului român diferenţa de 52 de milioane de dolari. Banii au mers de la Mittal direct la firma londoneză, după ce soluția Curții Internaționale de Arbitraj a fost favorabilă acesteia.
Dan Drăgoi s-a retras în iulie 2002 din poziția de director al Sidex International Ltd – Londra. A rămas în urmă un contract păgubos de tip căpușă, de pe urma căruia s-au îmbogățit mai mulți oameni de afaceri și un litigiu internațional care a faultat privatizarea strategică a combinatului din Galați. Și fostul cuscru al lui Traian Băsescu, influentul om de afaceri Gheorghe Ionescu, cel care a condus, printre altele, Fondului Proprietăţii de Stat, a ieșit din actele companiei londoneze în iunie 2000, la un an după ce întreprinderea de stat a intrat în incapacitate de plată.
Pe lângă privatizarea pe gratis, guvernul a mai rupt aproape 3 miliarde de dolari din bugetul statului și i-a dat tot lui Mittal Steel Galaţi, sub formă de ajutoare, ştergeri de datorii, anulări de penalităţi şi credite fiscale. În martie 2007, guvernul român anunța că a ajuns la un acord cu Mittal ca AVAS să plătească 24 de milioane de dolari în contul datoriilor către Sidex International Ltd. și al celor constatate de auditor. Suma pe care Mittal o primește astfel nu diferă foarte mult de cea pe care același holding a plătit-o direct pe acțiunile combinatulului Sidex, acea primă tranșă de 25 de milioane de dolari. Restul banilor, adică 49,3 de milioane, au fost înghițiti de compania engleză condusă de Dan Drăgoi și Gheorghe Ionescu. La vremea aceea, secretar de stat în Ministerul de Finanţe era nimeni altul decât Bogdan Drăgoi, adică fiul unuia dintre directorii Sidex International Ltd.
Mari semne de întrebare a ridicat și contractul de privitizare al combinatului. Desecretizarea contractului de privatizare a fost cerută încă din toamna anului 2001, adică momentul semnării. Cererile erau perfect justificate, pentru că, în avântul încheierii contractului cu grupul de companii deținute de Lakshmi Mittal, Guvernul Năstase oferise la pachet multinaționalei și mina de la Mahmudia, priza de apă de la Dunăre, terenurile Grupului Școlar Metalurgic, Stadionul Oțelul, Baza sportivă Siderurgistul, blocuri de locuințe, grădinițe, până și acțiunile la o televiziune locală. Nu s-a întâmplat. Documentul este și acum la secret. În plus, pe lângă anularea penalităților de sute de milioane de dolari, Guvernul Năstase a acceptat şi alte înlesniri, printre care preluarea de către Executiv a costurilor restructurării de personal: 200 de milioane dolari pentru ajutorul de şomaj pe 2 ani şi alte 20 de milioane dolari pentru indemnizaţii de completare a ajutorului de şomaj.
Restructurarea a costat statul român cu mult mai mult. În primii ani de după privatizare, prin concedierile susținute financiar de către stat, numărul angajaților a scăzut cu zeci de mii. Din cei 28.000 de angajați care lucrau în 2001 pe platforma siderurgică au dispărut două treimi.
Nemulțumiți, sindicaliştii de la Sidex Galaţi au depus la Comisia Europeană chiar și un memoriu legat de privatizarea combinatului. Ei au cerut Comisiei să facă verificări cu privire la respectarea procedurilor de privatizare, în special la acordarea ajutoarelor de stat, acuzând o serie întreagă de nereguli în această privinţă. Nemulțumiri soldate cu proteste au fost și în legătură cu obligațiile conducerii prevăzute în contract, acelea care au vizat salarizarea și asigurarea condițiilor de muncă.
Chiar dacă au fost făcute investiții, în anul 2008 combinatul intra din nou în colaps din cauza crizei şi a preţului mare al energiei. A pierdut pieţe, a scăzut producţia de otel, s-au îngheaţat salariile, s-a închis o uzină şi au fost trimiși acasă 4.500 de oameni.
Odată cu căderea combinatului se prăbuşeşte şi unul dintre cele mai mari oraşe ale ţării. Galaţiul avea o întreagă industrie care depindea de combinat, transformată acum în ruine sau înlocuită de spaţii comerciale.
Privatizarea SIDEX s-a dovedit astfel o afacere păguboasă pentru statul român. Nu de aceeași părere e fostul premier, Adrian Năstase, în mandatul căruia s-a parafat înțelegerea. Luna trecută, la 20 de ani de la acel moment, Năstase a susținut că statul român a obținut un preț corect din vânzarea Sidex Galați.
Investitorul nu a reușit să păstreze cele 28.000 de locuri de muncă, din momentul cumpărării. În plus, nu a adus nici bani la bugetul de stat, așa cum arătau previziunile autorităților. Criza oţelului l-a făcut pe investitorul indian să îşi restrângă afacerea în fiecare zi. Ca în final să decidă să vândă Sidex.
În anul 2018, ArcelorMittal a anunțat că vinde combinatul de la Galați în contextul unor tranzacții care îi vor permite să preia Oțelăria Ilva din Italia. Tot atunci, reprezentanții Autorității pentru Administrarea Activelor Statului au avut o serie de întâlniri cu cei ai companiei ArcelorMittal, pentru analizarea modului în care au fost îndeplinite obligațiile din contractul semnat în anul 2001 și pentru închiderea monitorizării post-privatizare. Nu se știe însă care au fost concluziile analizei. Cert este că în 2019 compania britanică Liberty Steel, controlată de omul de afaceri indian Sanjeev Gupta, a cumpărat combinatul Sidex Galați. Liberty Steel a plătit 740 de milioane de euro pentru a prelua oţelării din România, Republica Cehă, Macedonia de Nord, Italia şi Belgia de la ArcelorMittal. Iar planurile de viitor sunt mărețe. Liberty Steel intenţionează să investească în aceste oțelării, în următorii șapte ani, 400 milioane de euro, din care jumătate în combinatul de la Galaţi, scrie Bloomberg.
Compania a fost zguduită recent și de un alt scandal. Bogdan Grecu, directorul general al Liberty Galaţi, a fost pus sub acuzare de DNA pentru dare de mită şi delapidare, în dosarul fostului ministru al Mediului, Costel Alexe. Grecu este acuzat că i-ar fi dat mită fostului ministru 22 de tone de tablă în valoare de 103.000 de lei. În schimb, Alexe ar fi trebuit deblocheze alocarea de către Comisia Europeană a peste 5 milioane de certificate de carbon către combinatul siderurgic Galaţi. La jumătatea lunii, Bogdan Grecu și-a dat demisia din funcția de director.
2018 a fost primul an din ultimul deceniu în care Sidex a fost pe profit, după ce a adunat mai bine de 2 miliarde de lei pierderi între 2012 şi 2017. Cifra de afaceri raportată de ArcelorMittal Galaţi a fost în 2018 de 5,1 miliarde de lei, cu un profit de aproape 190 milioane de lei. În 2019, cifra de afaceri a companiei a fost de cinci miliarde dei lei cu un profit de 28,8 milioane de lei. Cu toate acestea, numărul de angajați a scăzut, în prezent, compania are doar 5.000 de angajați.
Locale
O nouă legătură între Prahova și Brașov. Proiectul Construcții Erbașu poate deveni alternativă la DN1
Între Valea Doftanei și Brădet, Construcții Erbașu modernizează unul dintre cele mai dificile drumuri montane aflate în lucru în România. Proiectul vizează 25,63 kilometri din DJ102I și va deschide o nouă legătură rutieră între județele Prahova și Brașov, pe un traseu care poate prelua o parte din traficul concentrat în prezent pe Valea Prahovei.
Lucrările au început în septembrie 2025, iar în vara anului 2026 stadiul fizic depășise pragul de 20%. Pentru Construcții Erbașu, proiectul reprezintă atât o extindere a portofoliului de infrastructură rutieră, cât și o demonstrație a capacității de a lucra într-un relief dificil, la altitudini care ajung până la 1.285 de metri.
Odată finalizat, sectorul Valea Doftanei-Brădet va face parte dintr-o rută care continuă prin DN1A către Săcele și Brașov. Astfel, șoferii care circulă între sudul și centrul țării vor avea la dispoziție o alternativă la traseul clasic prin Comarnic, Sinaia, Bușteni și Predeal.
Un proiect așteptat într-o zonă dependentă de DN1
Traficul de pe DN1, în special între Comarnic și Brașov, reprezintă de ani întregi una dintre cele mai mari probleme de mobilitate din România. În weekenduri și în perioadele aglomerate, deplasarea pe Valea Prahovei este afectată frecvent de coloane și timpi de așteptare ridicați, fiind de ordinul orelor ocazional.
Modernizarea DJ102I nu va avea capacitatea unei autostrăzi și nu va elimina singură blocajele de pe DN1, dar va crea însă o rută suplimentară între Prahova și Brașov, capabilă să distribuie mai bine traficul și să ofere o opțiune pentru șoferii care se deplasează între cele două județe.
Traseul pornește din Valea Doftanei, traversează zona montană și ajunge la Brădet, în județul Brașov. De aici, legătura cu Săcele și Brașov este asigurată prin DN1A. La capătul prahovean, drumul se conectează cu rețeaua care coboară prin Valea Doftanei spre Câmpina.
25 de kilometri de drum montan și 14 poduri
Complexitatea lucrării este determinată în primul rând de relief. Sectorul de 25,63 kilometri traversează o zonă montană în care traseul, diferențele de nivel, cursurile de apă și stabilitatea versanților impun lucrări care depășesc cu mult simpla asfaltare a unui drum existent.
Proiectul include aproximativ 13 kilometri de ziduri de sprijin, 14 poduri, 72 de podețe transversale, peste nouă kilometri de parapete de protecție și 13 parcări de scurtă durată. Sunt prevăzute, de asemenea, lucrări pentru colectarea și evacuarea apelor, consolidarea terenului și amenajarea acceselor.
Componentele menționate arată dimensiunea reală a proiectului. Într-o zonă montană, durabilitatea drumului depinde de stabilizarea versanților, controlul apelor și protejarea infrastructurii în fața fenomenelor meteo, nu doar de structura carosabilului. Pentru Construcții Erbașu, execuția presupune coordonarea simultană a terasamentelor, consolidărilor, lucrărilor hidrotehnice și structurilor rutiere pe mai multe fronturi. Accesul utilajelor și aprovizionarea trebuie organizate de-a lungul unui traseu îngust, cu spații limitate pentru desfășurarea operațiunilor.
Construcții Erbașu a depășit pragul de 20%
Contractul de proiectare și execuție a fost încheiat în martie 2023, însă începerea lucrărilor a depins de finalizarea etapelor de proiectare, avizare și pregătire a amplasamentului. Organizarea de șantier a început în august 2025, în zona Brădet-Săcele, iar lucrările efective au fost demarate în luna septembrie.
În iulie 2026, Construcții Erbașu anunța depășirea unui stadiu fizic de 20%. Echipele lucrau la terasamente, consolidări, podețe și poduri, precum și la pregătirea sectoarelor pe care urmează să fie realizată structura rutieră.
Progresul obținut în primul an de execuție este relevant în raport cu dificultatea terenului. În cazul unui drum montan, avansul nu se măsoară doar în kilometri asfaltați. O parte importantă a lucrărilor este concentrată sub nivelul viitorului carosabil sau în afara acestuia: fundații, drenaje, podețe, ziduri de sprijin și intervenții asupra versanților.
De la construcții civile la infrastructură rutieră majoră
Proiectul de pe Valea Doftanei se înscrie într-o etapă de extindere a Construcții Erbașu către infrastructura de transport. Compania, cunoscută pentru proiecte medicale, educaționale, sportive și urbane de mare anvergură, și-a consolidat în ultimii ani capacitatea de a executa lucrări rutiere complexe.
În paralel cu modernizarea DJ102I, Construcții Erbașu lucrează la sectorul Suplacu de Barcău-Chiribiș al Autostrăzii Transilvania, primul contract de autostradă din portofoliul companiei. Cele două proiecte au condiții diferite, dar confirmă aceeași direcție de dezvoltare care implică utilizarea resurselor proprii, a echipelor specializate și a capacităților de producție pentru investiții majore de transport.
Pe Valea Doftanei, dificultatea vine din relieful montan și din numărul mare de lucrări de consolidare și traversare. Capacitatea de a coordona aceste intervenții pe un traseu de peste 25 de kilometri consolidează poziția Construcții Erbașu în rândul antreprenorilor români care pot prelua proiecte rutiere cu cerințe tehnice ridicate.
Valoarea totală actualizată a investiției a fost estimată la aproximativ 431,5 milioane de lei. Beneficiarul este Compania Națională de Investiții, iar proiectul este realizat în parteneriat cu autoritățile județene din Prahova și Brașov.
O investiție care poate schimba mobilitatea și dezvoltarea regiunii
Efectele modernizării DJ102I vor fi resimțite atât la nivel regional, cât și local. Legătura dintre Valea Doftanei și Brădet poate oferi o nouă opțiune de deplasare între Prahova și Brașov, reducând dependența de un singur coridor rutier.
Valea Doftanei are un potențial turistic important, însă accesibilitatea rămâne una dintre limitele dezvoltării sale. O conexiune modernă către Brașov poate atrage noi investiții, poate susține turismul și poate integra mai bine comunitățile montane în circuitul economic regional.
Finalizarea a fost estimată, în funcție de ritmul lucrărilor și de finanțare, pentru perioada 2027-2028. Până atunci, Construcții Erbașu are de executat una dintre cele mai complexe intervenții rutiere din portofoliul său care presupune transformarea unui traseu montan dificil într-o legătură funcțională între două județe.
Locale
Poziția corectă a bebelușului într-un sistem de purtare: ce trebuie să știe părinții
Sursa foto: pexels.com
Îți așezi bebelușul în sistem, strângi bretelele și tot rămâi cu îndoiala că picioarele nu stau cum trebuie. În oglindă, genunchii par prea sus sau panoul prea lat, iar reglajul pe care tocmai l-ai făcut nu mai pare sigur. La început, chiar și o cataramă mică pare să schimbe tot.
Litera M oferă un reper util, dar multe explicații se opresc la forma picioarelor. Poziția nu poate fi judecată separat de susținerea spatelui, felul în care stă capul și, mai ales, respirația. Niciun sistem declarat ergonomic nu se potrivește automat oricărui bebeluș sau fiecărei etape.
Contează ca materialul să sprijine coapsele fără să forțeze deschiderea șoldurilor, iar fața copilului să rămână vizibilă. Câteva verificări simple te ajută să observi potrivirea și să știi când să oprești purtarea.
Litera M arată doar o parte din potrivire
Forma picioarelor e un indiciu; restul corpului îți arată cum stă bebelușul în sistem. În poziția în M, genunchii sunt îndoiți și, de regulă, puțin mai sus decât șezutul, iar materialul susține coapsele până în dreptul genunchilor. Șoldurile se depărtează natural, fără să fie împinse cu forța.
Privește și trunchiul. La un bebeluș mic, spatele poate avea o curbă ușoară spre exterior, fără să fie apăsat într-o poziție rigidă. În oglindă, uneori pare altfel. Contează ca bebelușul să fie susținut, nu ca fotografia să arate ca un desen.
Un nou-născut care își ține încă genunchii aproape de abdomen poate părea diferit de copilul mai mare din fotografiile de pe internet, iar asta nu înseamnă că trebuie să-i deschizi picioarele până obții un M perfect, fiindcă trupul copilului dictează câtă flexie îi este confortabilă. Nu forța. M-ul nu e riglă.
Institutul Internațional pentru Displazia de Șold descrie poziția recomandată prin coapse susținute, șolduri și genunchi îndoiți, cu genunchii puțin mai sus decât șezutul. Recomandarea privește modul de susținere; nu promite că purtarea previne sau tratează displazia de șold.
Când verifici poziția, urmărește împreună câteva repere:
- coapsele sunt susținute până în dreptul genunchilor;
- genunchii sunt îndoiți și stau puțin mai sus decât șezutul;
- șoldurile se depărtează atât cât permite corpul copilului.
Unii bebeluși își țin picioarele mai strâns, alții le deschid mai ușor. Dacă pare că îl doare sau observi o asimetrie care te îngrijorează, scoate-l cu grijă din sistem și cere sfatul unui medic.
Panoul trebuie să urmeze corpul copilului
Centura și lățimea panoului schimbă locul în care se așază copilul. Strângerea tuturor curelelor nu repară o bază prea lată; potrivirea începe de la centură și de la sprijinul coapselor.
Înainte să strângi orice curea, fixează centura în locul indicat pentru vârsta și mărimea copilului, așază-l cu abdomenul spre tine și sprijină-i spatele cu mâna, ca să nu alunece în jos când închizi cataramele laterale. Pe rând. Verifică apoi dacă panoul susține coapsele fără să apese în spatele genunchilor.
Dacă alegi un marsupiu ergonomic Manduca XT, consultă indicațiile producătorului pentru reglarea bazei și a panoului. Un model cu mai multe setări tot trebuie potrivit după lungimea copilului din momentul purtării. Și aici e ușor să te încurci.
La un bebeluș de o lună și 5 kg, reglajul pentru nou-născut lăsa totuși prea mult spațiu într-o versiune mai veche de sistem folosită de un părinte; acesta spunea că, atunci când strângea curelele laterale, spatele copilului nu mai păstra curbura dorită. E o experiență legată de un singur model, nu o regulă pentru toate sistemele. (@Ocudavidimvideooo, YouTube, [Cum ajustez dimensiunea sistemului de purtare?](https://www.youtube.com/watch?v=e5U3oqeENy0), 2023).
În altă experiență, un părinte aprecia că putea prelua ușor purtarea după un prieten și că sistemul îi susținea spatele când mergea la cumpărături. Experiența arată și o diferență practică: fiecare adult trebuie să-și potrivească bretelele pentru propriul corp, nu să preia pur și simplu reglajele celuilalt. (@quoctrung6106, YouTube, [Cum ajustez dimensiunea sistemului de purtare?](https://www.youtube.com/watch?v=e5U3oqeENy0), 2023).
În oglindă, caută aceste semne:
- centura stă fixă și nu alunecă;
- panoul susține coapsele până în zona genunchilor, fără să apese pe gambe;
- genunchii rămân îndoiți, fără să fie împinși spre lateral;
- bretelele sunt reglate egal, iar copilul nu se lasă într-o parte.
Mai strâns nu înseamnă automat mai potrivit. Dacă nu poți obține simultan susținerea coapselor și o poziție confortabilă a spatelui, oprește-te și cere ajutor pentru reglaj.
Fața vizibilă contează mai mult decât un M perfect
O poziție frumoasă a picioarelor nu ajută dacă fața copilului este acoperită sau bărbia îi cade spre piept. Când îl porți, urmărește să stea vertical și suficient de aproape încât să-i poți săruta creștetul fără să te apleci mult. Nasul și gura trebuie să rămână libere.
Mai ales la un nou-născut, care nu își ține încă singur capul, o glugă prinsă prea strâns ori o poziție lăsată să alunece poate apropia bărbia de piept și poate ascunde fața, chiar dacă sistemul părea bine strâns când l-ai pus. Fața la vedere. Bărbia liberă.
NHS recomandă ca bebelușul să fie ținut strâns, vizibil, aproape de adult, cu bărbia departe de piept și spatele susținut. Verifică aceste lucruri și după ce te așezi sau te ridici. Corpul se poate deplasa în sistem, chiar dacă la început totul părea în regulă.
La fiecare verificare, uită-te la:
- fața copilului, care trebuie să rămână vizibilă;
- bărbie, care nu trebuie să stea lipită de piept;
- nas și gură, care nu trebuie acoperite de material;
- spate și trunchi, care trebuie să rămână susținute.
Dacă bebelușul trebuie hrănit, scoate-l mai întâi din sistem și așază-l într-o poziție potrivită pentru masă. Nu încerca să-l hrănești în timp ce este purtat. După ce îl pui la loc, verifică din nou fața și postura capului; reglajul de dinainte poate să nu mai fie potrivit.
Potrivirea se verifică de fiecare dată
Un reglaj bun la plecare nu rămâne automat bun după ce scoți copilul și îl așezi din nou, schimbi poziția sau îi pasezi sistemul altui adult. Verificarea se repetă înainte de ieșire și după fiecare ajustare. Începe cu manualul. Nu te grăbi.
Poți începe lângă o oglindă, dar după ce copilul e așezat, verifică și cu mâna dacă materialul stă neted sub coapse, apoi uită-te din nou la față, fiindcă unghiul din oglindă nu arată întotdeauna dacă bărbia cade spre piept.
De exemplu, înainte să ieși din casă, fixează centura, așază copilul cu abdomenul spre tine și închide bretelele ținându-i spatele sprijinit. Privește-l din față și din profil. Dacă panoul ajunge prea sus, acoperă fața sau apasă în spatele genunchilor, oprește-te și schimbă reglajul conform manualului.
Înainte să pleci, verifică:
- dacă bretelele și centura sunt bine prinse;
- dacă bebelușul stă aproape de corpul tău și nu alunecă;
- dacă panoul sprijină coapsele fără să apese pe genunchi;
- dacă fața este vizibilă și bărbia nu cade spre piept;
- dacă poți verifica respirația fără să schimbi poziția copilului.
Plânsul, singur, nu arată întotdeauna că sistemul este reglat greșit. Copilului îi poate fi foame, somn sau pur și simplu poate să nu-i placă momentul. Uită-te la potrivire și la semnele de presiune; dacă pare că îl doare, scoate-l din sistem și verifică înainte să încerci din nou.
Dacă bebelușul a fost prematur, are o problemă cunoscută la șolduri sau dificultăți de respirație ori de tonus muscular, cere sfatul medicului înainte să alegi modul de purtare. Pentru o potrivire pe care nu reușești să o obții acasă, un specialist în purtare poate verifica reglajul împreună cu tine.
Un semn util al potrivirii este cât de ușor poți reface reglajul după o schimbare: copilul crește, alt adult îl poartă sau îl scoți și îl așezi din nou. Corpul lui îți oferă repere mai utile decât o fotografie standard, iar respirația rămâne prioritară chiar când picioarele par așezate perfect. Dacă nu poți păstra susținerea și libertatea respirației, oprește purtarea și cere ajutor. Nu e un test de pricepere. E o rutină atentă, repetată.
Informațiile din acest articol au scop exclusiv informativ și educațional. Nu înlocuiesc consultul unui medic sau specialist.
Surse și experiențe din comunitate:
– YouTube, @Ocudavidimvideooo, [Cum ajustez dimensiunea sistemului de purtare?](https://www.youtube.com/watch?v=e5U3oqeENy0), 2023.
– YouTube, @quoctrung6106, [Cum ajustez dimensiunea sistemului de purtare?](https://www.youtube.com/watch?v=e5U3oqeENy0), 2023.
Locale
Ochelarii și naveta schimbă alegerea căștilor înaintea fișei tehnice
Sursa foto: all-audio.ro
O pereche poate suna bine în primele minute și totuși să ajungă în sertar dacă îți apasă ochelarii, alunecă la mers ori te izolează de colegi. Un utilizator a povestit că niște căști intraauriculare îi fuseseră comode, dar un model cu cupe îi apăsa brațele ochelarilor și devenise greu de folosit (@chiks7306, YouTube, [Ghid de cumpărare a căștilor], 2025).
Ghidurile de cumpărare compară tipurile de căști, autonomia, izolarea fonică și funcțiile. Pentru rutina ta, însă, contează și traseul, orele petrecute la birou sau momentele când vrei să auzi ce se întâmplă în jur.
Felul în care alegi căștile potrivite pentru stilul de viață zilnic pornește de la locurile și activitățile în care le porți. Forma și funcțiile vin după.
Începe cu programul tău real, nu cu lista de funcții
Începe cu traseul. Nu cu lista. Gândește-te când pui căștile, cât timp le porți fără pauză și dacă treci des dintr-un spațiu liniștit într-unul aglomerat. Dacă ieși dimineața cu ele, lucrezi apoi la birou și le pui iar pe drumul spre casă, uită-te la schimbările dintre aceste momente, fiindcă o singură funcție nu se potrivește la fel peste tot în rutina ta.
Notează ce contează cel mai mult în locurile unde le folosești:
– în transportul public, izolarea fonică și fixarea pot conta mai mult;
– la birou, presiunea după câteva ore și claritatea microfonului pot cântări mai mult decât accentul pe bas;
– la plimbare, să auzi sunetele din jur poate fi o prioritate;
– la sală, verifică fixarea la mișcare și rezistența la transpirație în descrierea modelului;
– pentru cursuri sau jocuri, ține cont de microfon, stabilitatea conexiunii și întârzierea sunetului.
Autonomia merită verificată în raport cu programul tău, nu cu o zi ideală în care nu uiți niciodată să încarci nimic. La unele modele, cifra totală include încărcările oferite de carcasă; verifică dacă descrierea se referă la o singură încărcare sau la folosirea căștilor împreună cu carcasa. Dacă le folosești doar pe drum, contează și cât de ușor le iei cu tine.
Forma căștilor se simte înaintea sunetului
Ochelarii schimbă proba. Presiunea se simte. Nu întotdeauna imediat. Căștile care par confortabile când stai nemișcat pot deveni deranjante după ce te deplasezi, vorbești sau le porți o perioadă mai lungă. O pereche ușoară poate totuși să apese într-un singur punct, iar una mai grea să se simtă mai comodă dacă pernițele distribuie contactul diferit și nu împing brațele ramei spre tâmple după câteva ore de purtare, în care vorbești și te miști.
Fiecare formă vine cu propriul compromis.
Cu ochelarii pe tine, probează căștile exact așa cum le-ai purta în mod obișnuit. Mișcă ușor capul și vezi dacă se deplasează. La cele intraauriculare, verifică dacă se fixează fără să simți că trebuie să le împingi mereu la loc. La modelele cu cupe, fii atent la punctele de presiune de lângă tâmple. Aici, un detaliu mic se poate face simțit după o zi de lucru.
Dacă nu poți să le probezi înainte de cumpărare, citește cu atenție descrierea formei și condițiile de retur. Greutatea, materialul pernițelor și felul în care se așază pe ureche pot orienta alegerea, dar nu prezic perfect cum se vor simți după câteva ore. Tocmai de aceea, experiența altei persoane te ajută să formulezi întrebări; nu îți spune singură ce pereche să cumperi.
Izolarea nu se potrivește tuturor momentelor
Anularea activă a zgomotului și designul cu urechea liberă se potrivesc unor momente diferite. În metrou, reducerea sunetelor constante de fond poate fi binevenită; la birou, unde colegii îți vorbesc des, aceeași izolare te poate face să scoți căștile de fiecare dată. Depinde de loc. Nu e o regulă.
Înainte să alegi, gândește-te la compromisurile fiecărui context:
– pentru tren sau autobuz, poți căuta izolare mai bună, mai ales dacă zgomotul constant te deranjează;
– pentru plimbări, căștile cu urechea liberă îți pot permite să auzi mai ușor sunetele din jur;
– la un birou comun, contează cât de des vorbești cu oamenii din apropiere;
– într-o încăpere gălăgioasă, sunetul din căștile fără dopuri se poate pierde mai ușor în zgomot.
Nici căștile cu urechea liberă nu te scutesc de atenție când traversezi sau mergi prin zone aglomerate. Ele schimbă cât de mult auzi din jur, nu înlocuiesc grija față de trafic și de oamenii din apropiere. Într-o zi cu multe drumuri pe jos, poate fi un compromis pe placul tău; într-un autobuz zgomotos, s-ar putea să preferi mai multă izolare.
Dacă vrei să explorezi această categorie, castile Bose Ultra Open Earbuds Lunar Blue sunt listate pe all-audio.ro, distribuitorul autorizat Bose în România. Modelul are un design cu urechea liberă și poate interesa dacă preferi să nu introduci căștile în canalul urechii și vrei să auzi mai ușor sunetele din jur. Pentru un drum zgomotos, alegerea s-ar putea să fie alta.
Căștile potrivite nu sunt neapărat cele cu cele mai multe funcții, ci cele pe care poți să le porți fără să te gândești constant la presiune, izolare sau încărcare. Iar confortul nu arată la fel în autobuz și la birou: o funcție plăcută într-un loc poate deveni stânjenitoare în altul. Înainte să alegi, gândește-te la momentul zilei în care le porți cel mai des și probează-le cu ochelarii, dacă îi folosești.
Surse și experiențe din comunitate:
– YouTube, @chiks7306, [Ghid de cumpărare a căștilor](https://www.youtube.com/watch?v=2X6XNuFXnjU), 2025.
-
acum 6 daysMadridul viitorului, proiectat de studenți: Saint-Gobain România lansează etapa națională a celei de-a XXII-a ediții a Concursului Internațional de Arhitectură
-
Ce trebuie sa stiiacum 6 daysCe factori influențează prețul unei nacele de închiriat?
-
Economieacum 5 daysCe modificări poți face la un proiect de casă după obținerea autorizației de construire?
-
Sportacum 4 daysPadbol România, pe primul loc la Stockholm: două echipe pe podium și 13 victorii în 14 meciuri
-
Ce trebuie sa stiiacum 4 daysRinoplastie în Turcia: preț, tehnici și ce compari de fapt în 2026
-
Ce trebuie sa stiiacum 4 daysCâte zile de concediu poate avea un angajat într-un an?
-
Ce trebuie sa stiiacum 5 daysTâmplăria și aerul din casă – ce respiri când ferestrele sunt de calitate
-
acum 4 daysHarta-firmelor.ro: platforma gratuită care arată cine se află în spatele companiilor din România



